Kekchi

Khmer

Joshua

22

1Laj Josué quixbokeb li ralal xcßajol laj Rubén ut eb li ralal xcßajol laj Gad joß eb ajcuiß li yijach li ralal xcßajol laj Manasés.
2Ut quixye reheb: —Lâex xex-abin chiru laj Moisés laj cßanjel chiru li Dios ut xebânu li cßaßru quinye lâin.
3Chalen chak junxil ut toj chalen anakcuan mâ jun sut xecanabeb xjuneseb laj Israel lê rech tenamitil. Xebânu ban chi tzßakal re ru lê chakßrabinquil xban li Kâcuaß li kaDios.
4Anakcuan ac xqßue ke li Kâcuaß li cßaßru quixyechißi ut eb lê rech tenamitil cuanqueb saß xyâlal. Anakcuan tintzßâma chêru nak texsukßîk saß lê naßaj aran jun pacßal li nimaß Jordán, li quiqßueheß êre xban laj Moisés laj cßanjel chiru li Kâcuaß.
5Caßaj cuiß li cßaßru nintzßâma chêru, aßan nak têbânu chi anchal êchßôl li cßaßru naxye saß lix chakßrab li Kâcuaß li quixqßue êre laj Moisés laj cßanjel chiru. Lâin nacuaj nak têra li Kâcuaß li kaDios. Ut texcuânk joß naraj aßan. Chexocak saß lê chßôl lix chakßrab. Chexpâbânk ut chexcßanjelak chiru chi anchal êchßôl, chan laj Josué.
6Ut chirix aßan laj Josué quixtzßâma chiru li Dios nak târosobtesiheb, tojoßnak quixtaklaheb saß lix muhebâleb.
7Yijach li ralal xcßajol laj Manasés quiqßueheß xnaßajeb aran Basán saß li este xban laj Moisés. Ut li yijach chic li ralal xcßajol laj Manasés quiqßueheß xnaßajeb xban laj Josué saß xyânkeb laj Israel, li xeßcana chi cuânc aran jun pacßal li nimaß Jordán saß li oeste. Ut eb li yijach li ralal xcßajol laj Manasés, li quiqßueheß xnaßajeb saß li este, laj Josué quixtaklaheb saß rochocheb nak acak xtzßâma rosobtesinquileb chiru li Kâcuaß.
8Ut quixye ajcuiß reheb: —Ayukex saß lê muhebâl ut yalomak xsahil li biomal li xerêchani riqßuineb li xicß nequeßiloc ke. Nabaleb li quetômk, li plata, li oro, ut li bronce ut nabal li akßej re têjeqßui chêrix lâex, joß ajcuiß chirixeb lê rech tenamitil, chan.
9Joßcaßin nak queßxjach ribeb li ralal xcßajol laj Rubén ut eb li ralal xcßajol laj Gad, joß ajcuiß li yijach li ralal xcßajol laj Manasés riqßuineb li jun chßol chic laj Israel. Queßxjach ribeb aran Silo saß li naßajej Canaán ut queßcôeb saß li naßajej Galaad, li naßajej li quiqßueheß reheb joß quixye li Kâcuaß re laj Moisés.
10Nak queßcuulac saß li nubâl cuan cuiß li nimaß Jordán, queßxyîb jun nimla artal saß li naßajej Canaán eb li ralal xcßajol laj Rubén ut eb li ralal xcßajol laj Gad, joß ajcuiß li yijach li ralal xcßajol laj Manasés.
11Ut eb laj Israel queßrabi resil nak eb li ralal xcßajol laj Rubén ut eb li ralal xcßajol laj Gad, joß ajcuiß li yijach li ralal xcßajol laj Manasés queßxyîb jun li artal saß li nubâl re lix chßochßeb laj Israel chire li nimaß Jordán.
12Queßxchßutub ribeb chixjunileb laj Israel li cuanqueb saß li oeste re teßxic chi pletic riqßuineb.
13Eb laj Israel queßxtaklaheb saß li naßajej Galaad laj Finees li ralal laj Eleazar laj tij riqßuineb li ralal xcßajol laj Rubén, li ralal xcßajol laj Gad ut li yijach li ralal xcßajol laj Manasés.
14Queßxtakla ajcuiß lajêb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb li junjûnk têp. Queßcôeb saß xcßabaß li junjûnk chßûtal li ralal xcßajol laj Israel.
15Eb aßan queßtaklâc saß li naßajej Galaad chi âtinac riqßuineb li ralal xcßajol laj Rubén, li ralal xcßajol laj Gad, ut li yijach li ralal xcßajol laj Manasés.
16Ut queßxye reheb: —Lâo xochal chi âtinac êriqßuin saß xcßabaßeb laj Israel, lê rech tenamitil. ¿Cßaßut nak xebânu li mâc aßin chiru li kaDios? ¿Cßaßut nak xex-oc chixyîbanquil li artal aßin? ¿Cßaßut nak yôquex chixkßetbal lix chakßrab li Kâcuaß Dios?
17¿Ma incßaß ta biß nabal li mâc xkabânu nak xkalokßoni li yîbanbil dios saß li naßajej Peor? Li mâc aßan toj cuan ajcuiß saß kabên chalen anakcuan. Xban li mâc aßan, nabaleb lix tenamit li Dios queßcam.
18Ut lâex yôquex chixcanabanquil li Kâcuaß Dios ut yôquex chixkßetkßetinquil êrib chiru. Cui joßcan yôquex, tâchâlk xjoskßil li Dios saß kabên lâo aj Israel.
19Cui lâex nequecßoxla nak lê naßaj muxbil ru naru nequexnumeß saß kayânk ut naru nequexcuan saß li naßajej cuan cuiß lix tabernáculo li Kâcuaß Dios. Lâo incßaß nakaj nak têkßetkßeti êrib chiru li Kâcuaß, chi moco têkßetkßeti êrib chiku lâo riqßuin xyîbanquil jalan chic artal chiru lix artal li Kâcuaß Dios.
20Chijulticokß êre nak laj Acán li ralal laj Zera quimâcob riqßuin xchapbal li tâcßanjelak chiru li Dios ut riqßuin xchapbal li ac kßaxtesinbil re sachecß. Xban li mâc li quixbânu, li Kâcuaß quijoskßoß saß kabên chikajunilo ut moco caßaj cuiß ta aßan quicam xban li mâc li quixbânu, chanqueb.
21Eb li ralal xcßajol laj Rubén ut eb li ralal xcßajol laj Gad, joß eb ajcuiß yijach li ralal xcßajol laj Manasés queßchakßoc ut queßxye reheb laj cßamol be saß xyânkeb laj Israel:
22—Li Kâcuaß li nimajcual Dios, aßan naxnau chixjunil. Aßan naxnau cßaßru aj e nak xkayîb li artal aßin. Ut aßan tâcßutuk re lix yâlal chêru. Cui lâo xkayîb li artal aßin re takakßetkßeti kib chiru, malaj ut re xtzßektânanquil li Dios, choxqßuehak ta chi câmc.
23Aß ta li Kâcuaß chiqßuehok ke chixtojbal li kamâc cui lâo xkayîb li artal aßin re xtzßektânanquil li Dios malaj ut re li mayej re xcßambal kib saß usilal, malaj ut re xqßuebal li cßatbil mayej.
24Lâo xkayîb li artal aßin xban nak xkacßoxla nak mokon eb lê ralal êcßajol mâre teßxye ke: “Lâex incßaß naru nequexchal arin chixlokßoninquil li Kâcuaß li kaDios lâo aj Israel.”
25Ut mâre teßxye: “Li Kâcuaß Dios quixqßue li nimaß Jordán chokß nubâl re li kanaßaj. Ut aßan najachoc re li kanaßaj riqßuin lê re lâex li ralal xcßajol laj Rubén, ut li ralal xcßajol laj Gad,” mâre chaßkeb reheb li kalal kacßajol. Ut mâre teßxcanab xxucuanquil ru li Kâcuaß Dios.
26Joßcan nak xkacßûb ru nak takayîb junak li artal. Mâcuaß re qßuehoc mayej chi moco re cßatoc xul.
27Xkayîb ban joß retalil chokß ke ut chokß êre lâex ut reheb ajcuiß li kalal kacßajol li teßcuânk mokon. Xkayîb re xcßutbal nak lâo naru ajcuiß nakalokßoni li Kâcuaß Dios ut naru ajcuiß toxic saß li tabernáculo re xqßuebal li kamayej ut li cßatbil mayej re xtzßâmanquil xcuybal li kamâc ut re ajcuiß xcßambal kib saß usilal riqßuin li Dios. Chi joßcan eb lê ralal êcßajol incßaß naru teßxye reheb li kalal kacßajol nak incßaß naru teßxic chixlokßoninquil li Dios.
28Lâo xkacßoxla nak cui ani tâyehok reheb li kalal kacßajol chi joßcan, eb aßan teßxye, “Qßuehomak retal. Eb li kaxeßtônil yucuaß queßxyîb li artal aßin chokß re li Kâcuaß. Mâcuaß re qßuehoc mayej chi moco re xcßatbal li xul. Re ban nak tâcßanjelak chokß retalil chiku lâo ut chêru lâex.”
29Incßaß taxak chicßulmânk chi joßcan. Incßaß taxak takakßetkßeti kib chiru li Kâcuaß chi moco takatzßektâna riqßuin xyîbanquil li artal re li cßatbil mayej, chi moco re qßuehoc mayej, chi moco re li cßatbil xul, xban nak mâcßaß chic junak artal chiru lix artal li Kâcuaß Dios li cuan chiru li tabernáculo, chanqueb.
30Laj Finees laj tij ut eb li nequeßcßamoc be, joß ajcuiß li nequeßtaklan saß xbêneb li junjûnk chßûtal queßrabi li cßaßru queßxye li ralal xcßajol laj Rubén, ut eb li ralal xcßajol laj Gad, ut li yijach li ralal xcßajol laj Manasés. Ut queßxcßul xchßôl li cßaßru queßxye.
31Ut laj Finees li ralal laj Eleazar laj tij quixye reheb:—Anakcuan nakanau nak li Kâcuaß Dios cuan kiqßuin. Lâex incßaß xekßet xchakßrab li Dios nak xeyîb li artal aßin. Anakcuan nakanau nak li Dios incßaß tixqßue raylal saß kabên lâo aj Israel, chan.
32Chirix aßan laj Finees laj tij rochbeneb li queßcôeb chirix queßel riqßuineb li ralal xcßajol laj Rubén ut laj Gad saß li naßajej Galaad. Queßsukßi Canaán saß lix naßajeb ut queßxye reheb chixjunileb laj Israel li cßaßru quiyeheß reheb.
33Eb laj Israel queßxcßul xchßôl li cßaßru queßxye chak. Joßcan nak eb laj Israel queßxlokßoni li Dios ut incßaß chic queßxcßoxla xic chi pletic riqßuineb li ralal xcßajol laj Rubén, ut li ralal xcßajol laj Gad chixsachbal ru li naßajej li cuanqueb cuiß.Ut eb li ralal xcßajol laj Rubén ut eb li ralal xcßajol laj Gad queßxqßue “Ed” chokß xcßabaß li artal ut queßxye: —Li artal aßin, aßan retalil chokß ke nak li Kâcuaß, aßan li tzßakal Dios, chanqueb.
34Ut eb li ralal xcßajol laj Rubén ut eb li ralal xcßajol laj Gad queßxqßue “Ed” chokß xcßabaß li artal ut queßxye: —Li artal aßin, aßan retalil chokß ke nak li Kâcuaß, aßan li tzßakal Dios, chanqueb.