1Chixjunileb lix reyeb laj amorreo li cuanqueb jun pacßal li nimaß Jordán saß li oeste, ut chixjunileb lix reyeb laj cananeo li cuanqueb chi nachß riqßuin li palau Mediterráneo queßrabi resil nak li Kâcuaß quixchakihobresi li nimaß li joß nimal teßnumekß cuiß re nak teßnumekß jun pacßal eb laj Israel. Cßajoß nak queßxucuac ut incßaß chic cauheb xchßôl chi pletic riqßuineb.
2Saß eb li cutan aßan li Kâcuaß quixye re laj Josué: —Tâyîb li kßesnal pec ut tâtiquib cuißchic xbânunquil li circuncisión reheb laj Israel. Tâbânu circuncidar li toj mâjiß nequeßxcßul, chan.
3Quixyîb li kßesnal pec laj Josué ut quixbânu circuncidar eb li cuînk aj Israel saß li tzûl Aralot.
4Laj Josué quixbânu chi joßcaßin xban nak ac camenakeb chic chixjunileb li cuînk li queßel chak Egipto, li tzßakal xchihabeb re xic chi pletic. Queßcam nak yôqueb chi numecß saß li chaki chßochß.
5Eb li cuînk li queßel chak Egipto ac xeßxcßul li circuncisión, abanan toj mâjiß xeßxcßul li circuncisión eb li queßyoßla nak yôqueb chi numecß saß li chaki chßochß.
6Eb laj Israel queßbêc saß li chaki chßochß chiru caßcßâl chihab toj retal queßcam chixjunileb li cuînk li queßel chak Egipto, li tzßakal xchihabeb re xic chi pletic. Queßcam xban nak incßaß queßxbânu li quixye li Kâcuaß. Joßcan nak li Dios quixye riqßuin juramento nak incßaß naru teßoc saß li châbil naßajej li quixyechißi reheb lix xeßtônil yucuaß, li naßajej bar na-el cuiß chi us li acuîmk ut li sahil echej.
7Eb chic li ralal xcßajol eb aßan queßcana chokß rêkajeb xban nak joßcan quixye li Dios. Xban nak toj mâjiß nequeßxcßul li circuncisión nak yôqueb chi numecß saß li chaki chßochß, joßcan nak laj Josué quixbânu li circuncisión reheb.
8Nak ac xeßxcßul li circuncisión chixjunileb, queßcana saß li naßajej aßan chi hilânc saß lix muhebâleb toj queßqßuira.
9Ut li Kâcuaß quixye re laj Josué: —Anakcuan xcuisi lê xutân xban nak quexcuan chak chokß rahobtesinbil môs nak cuanquex aran Egipto, chan. Joßcan nak Gilgal xcßabaß li naßajej aßan chalen anakcuan.
10Nak yôqueb chi hilânc aran Gilgal saß li ru takßa nachß riqßuin li tenamit Jericó, queßxbânu li ninkße Pascua chiru li ecuu saß li câlaju xbe li po.
11Saß li cutan jun chic queßxcuaß xbên cua li tzacaêmk yîbanbil riqßuin li ru li acuîmk li na-el saß li naßajej Canaán. Queßxcuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal ut queßxcuaß ajcuiß li ru li trigo chi qßuilinbil.
12Chalen saß li cutan aßan incßaß chic quiqßueheß li maná chixcuaßeb. Aß chic li ru li acuîmk li na-el saß li chßochß Canaán queßxtzaca chiru li chihab aßan.
13Nak laj Josué nachß cuan riqßuin li tenamit Jericó, quiril jun li cuînk xakxo chiru. Li cuînk aßan cuan xchßîchß saß rukß. Laj Josué quinachßoc riqßuin ut quixye re: —¿Ma lâat xcomoneb li kasoldâd malaj ut lâat xcomoneb li xicß nequeßiloc ke? chan.
14Li cuînk quixye re: —Mâcuaßin xcomoneb lâ soldado chi moco lâin xcomoneb li xicß nequeßiloc êre. Lâin nintaklan saß xbêneb lix soldado li nimajcual Dios, chan. Ut laj Josué quixcuikßib rib chiru toj quixtochß li chßochß riqßuin lix jolom ut quixlokßoni ut quixye re: —Lâin aj cßanjel châcuu. ¿Cßaßru tâcuaj tinbânu? chan.Ut li nataklan saß xbêneb lix soldado li Kâcuaß quixye re: —Isi lâ xâb châcuok xban nak li naßajej li cuancat cuiß, aßan santil naßajej, chan. Ut laj Josué quixbânu joß quiyeheß re.
15Ut li nataklan saß xbêneb lix soldado li Kâcuaß quixye re: —Isi lâ xâb châcuok xban nak li naßajej li cuancat cuiß, aßan santil naßajej, chan. Ut laj Josué quixbânu joß quiyeheß re.