Kekchi

Khmer

Joshua

7

1Jun li cuînk aj Acán xcßabaß, xcomoneb li ralal xcßajol laj Judá, quixxoc chokß re li cßaßru ac kßaxtesinbil xban li Dios re sachecß. Laj Acán, aßan li ralal laj Carmi. Laj Carmi, aßan li ralal laj Zabdi ut laj Zabdi, aßan li ralal laj Zera. Li mâc quixbânu laj Acán, li Dios quixqßue saß xbêneb chixjunileb li ralal xcßajol laj Israel, ut cßajoß nak quijoskßoß saß xbêneb.
2Mokon chic laj Josué quixtakla cuib oxibeb li cuînk saß li tenamit Hai, li cuan nachß riqßuin li naßajej Bet-avén li cuan saß li este riqßuin li tenamit Bet-el. Quixye reheb li cuînk: —Ayukex ut qßuehomak chak retal li tenamit Hai.— Ut eb aßan queßcôeb ut queßxqßue retal li tenamit.
3Ut nak queßsukßi chak queßxye re laj Josué: —Incßaß tento nak tâtaklaheb nabaleb li soldado chi pletic. Incßaß naru tâlubtesiheb li soldado chi mâcßaß rajbal. Mâre cuib mil malaj oxib mil ajcuiß teßxic chi pletic. Tzßakal riqßuin aßan xban nak incßaß qßuiheb li yôqueb chi iloc re li tenamit Hai, chanqueb.
4Joßcan nak queßcôeb li oxib mil chi cuînk chi pletic riqßuineb li cuanqueb Hai re nak teßrêchani. Abanan aßaneb chic li cuanqueb Hai queßnumta saß xbêneb toj retal queßêlelic eb laj Israel.
5Queßcamsîc cuaklaju xcaßcßâl eb laj Israel. Ut eb lix comoneb queßêlelic. Queßxtiquib râlinanquileb saß li tenamit Hai. Queßcuulac cuan cuiß li cubsînc li nequeßisin cuiß pec ut aran queßnumta saß xbêneb. Joßcan nak eb laj Israel queßchßinan xchßôl. Incßaß chic queßcacuu xchßôleb chi pletic.
6Laj Josué ut eb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel queßxkßich li rakßeb ut queßxcut rib saß chßochß chiru li Lokßlaj Câx xban xrahil xchßôleb ut queßxqßue poks saß xjolomeb ut queßcana aran toj qui-ecuu.
7Laj Josué quixye: —At Kâcuaß Dios, ¿cßaßut nak xoâqßue chak chi numecß saß li nimaß Jordán yal re nak toâkßaxtesi saß rukßeb laj amorreo re teßxsach ku? Kßaxal us raj chokß ke nak xocana chak jun pacßal li nimaß Jordán.
8At Kâcuaß, ¿cßaßru târûk takaye anakcuan? Eb li soldado aj Israel incßaß xeßxcuy pletic riqßuineb laj Hai. Xeßêlelic ban chiruheb.
9Nak teßrabi eb laj cananeo ut chixjunileb li cuanqueb saß li naßajej aßin li cßaßru xkacßul, mâre teßxchßutub chak rib ut teßchâlk chi pletic kiqßuin ut mâre mâ ani chic ke tâcolekß. Cui joßcan takacßul, ¿cßaßru tâbânu lâat re xcolbal rix lâ lokßal? chan.
10Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Josué: —¡Cuaclin! ¿Cßaßut nak nacacut âcuib saß chßochß?
11Eb laj Israel xeßmâcob ut xeßxkßet li contrato li xinbânu riqßuineb nak xinye reheb nak incßaß teßxxoc li cßaßak re ru ac kßaxtesinbil re tâsachekß. Eb aßan xeßrelkßa li cßaßru incßaß raj xeßxchßeß ut xeßticßtißic. Ut li cßaßru xeßxxoc, xeßxqßue saß xyânk li cßaßruheb re.
12Joßcan nak eb laj Israel incßaß teßxcuy pletic riqßuineb li xicß nequeßiloc reheb. Teßêlelik ban chiruheb xban nak xeßxbok raylal saß xbêneb xban nak xeßxxoc li ac kßaxtesinbil re sachecß. Lâin incßaß chic tincuânk êriqßuin cui incßaß têsach ru li cßaßru xeßxxoc.
13¡Cuaclin! Ut ye reheb li tenamit nak teßxsantobresi ribeb re cuulaj xban nak lâin li Kâcuaß lê Dios lâex aj Israel, ninye chi joßcaßin: “Lâex aj Israel, xexoc li cßaßak re ru li tento raj xesach ru chi junaj cua. Ut xexoc chokß êre li xkßaxtesîc raj chi cßanjelac chicuu. Cui lâex incßaß têrisi aßan saß êyânk mâ jokße têcuy pletic riqßuineb li xicß nequeßiloc êre.”
14Cuulaj teßchâlk chicuu chixjunileb lix têpaleb laj Israel. Chi junjûnk têp teßnumekß chicuu. Li jun têp li tincßut lâin, aßaneb li teßnumekß chi jûnk chßûtal li rechßalaleb rib. Li jun chßûtal chi rechßalaleb rib li tincßut lâin, aßaneb li teßnumekß chi junjûnk cabal chicuu. Ut li jun cabal li tincßut lâin, tento nak teßnumekß chicuu li junjûnk chi cuînk re li jun cabal aßan.
15Ut li cuînk li xxococ re li cßaßru tento raj xsachman, aßan li cuan xmâc. Aßan tâcßatekß rochben li rixakil ut li ralal xcßajol joß ajcuiß chixjunil li cßaßru cuan re xban nak xbânu li incßaß us saß xyânkeb laj Israel nak quixkßet li contrato li quinbânu riqßuineb, chan li Kâcuaß.
16Joß cuulajak chic laj Josué quicuacli toj ekßela. Ut quixye reheb nak teßnumekß laj Israel chi têp. Ut lix têpal li ralal xcßajol laj Judá quicßuteß chiru laj Josué xban li Dios.
17Ut queßqßueheß chi numecß chi ubej li jûnk chßûtal li rechßalaleb rib. Ut saß xyânkeb aßan, quicßuteß li ralal xcßajol laj Zera. Ut chirix aßan queßnumeß li junjûnk cabal li ralal xcßajol laj Zera. Ut quicßuteß li ralal xcßajol laj Zabdi.
18Ut nak queßnumeß chi xjunjûnkaleb lix cuînkilaleb li ralal xcßajol laj Zabdi, li Dios quixcßut laj Acán, li ralal laj Carmi. Laj Carmi, aßan li ralal laj Zabdi. Ut laj Zabdi, aßan li ralal laj Zera. Aßaneb xcomoneb li ralal xcßajol laj Judá.
19Ut laj Josué quixye re laj Acán: —At Acán, lâin nintzßâma châcuu nak tâqßue xlokßal li Kâcuaß, li kaDios lâo aj Israel. Ye lix yâlal. Tâye cue cßaßru xabânu. Mâmuk chicuu, chan laj Josué.
20Laj Acán quichakßoc ut quixye: —Yâl nak lâin xinmâcob chiru li Kâcuaß li kaDios lâo aj Israel. Aßin li mâc li xinbânu.
21Nak xo-oc aran Jericó, xcuil saß xyânkeb li cßaßak re ru jun châbil tßicr xcomon li akßej li nequeßrocsi laj Babilonia. Xcuil ajcuiß cuib ciento chi tumin plata ut numenak na jun libra li oro. Lâin quinra ru. Joßcan nak quinxoc chokß cue. Xinbec jun li jul saß li naßajej li cuanquin cuiß chi hilânc ut aran xinmuk. Xinqßue li tumin rubel li tßicr, chan laj Acán.
22Laj Josué quixtakla cuib oxib li takl saß li naßajej li nahilan cuiß laj Acán. Queßxtau chixjunil li cßaßru quixmuk laj Acán. Li plata cuan rubel li tßicr.
23Nak queßxtau li cßaßru quixxoc laj Acán, queßxcßam chak chiru laj Josué ut eb laj Israel ut chiru ajcuiß li Kâcuaß Dios.
24Laj Josué ut chixjunileb laj Israel queßxchap laj Acán ut queßxcßam saß li ru takßa Acor rochben li plata, li tßicr, li oro, ut eb li ralal xcßajol joß ixk joß cuînk. Queßxcßam ajcuiß lix bôyx, lix bûr ut eb lix carner. Ut queßxcßam ajcuiß lix muhebâl. Chixjunil li cßaßru cuan re queßxcßam.
25Laj Josué quixye re: —¿Cßaßut nak xacßam chak li raylal aßin saß kabên? Anakcuan li Kâcuaß xqßuehak chatoj li raylal li xacßam chak saß kabên.— Nak quixye aßin laj Josué, chixjunileb laj Israel queßxcamsi chi pec laj Acán joß ajcuiß chixjunil li cuanqueb rochben. Ut chirix aßan queßxcßat.Ut queßxtûb nabal li pec saß xbên ut eb li pec aßan toj cuanqueb anakcuan. Riqßuin aßin qui-el xjoskßil li Kâcuaß saß xbêneb laj Israel. Toj chalen anakcuan nequeßxye re li naßajej aßan “Li ru takßa re Acor”.
26Ut queßxtûb nabal li pec saß xbên ut eb li pec aßan toj cuanqueb anakcuan. Riqßuin aßin qui-el xjoskßil li Kâcuaß saß xbêneb laj Israel. Toj chalen anakcuan nequeßxye re li naßajej aßan “Li ru takßa re Acor”.