Kekchi

Khmer

Joshua

9

1Eb li rey li cuanqueb jun pacßal li nimaß Jordán saß li oeste queßrabi resil li cßaßru queßxbânu laj Israel. Eb li rey aßan cuanqueb saß eb li naßajej li tzûl ru ut li ru takßa ut cuanqueb ajcuiß chire li Palau Mediterráneo chiru li naßajej Líbano. Aßaneb laj heteo, eb laj amorreo, eb laj cananeo, eb laj ferezeo, eb laj heveo ut eb laj jebuseo.
2Chixjunileb aßan queßxcßûb rib re nak teßoc chi pletic saß comonil riqßuin laj Josué ut eb lix soldado.
3Eb laj heveo li cuanqueb Gabaón queßrabi resil chixjunil li quixbânu laj Josué riqßuineb li tenamit Jericó ut Hai.
4Queßxcßûb ru chanru nak teßxbalakßiheb laj Israel. Teßxbânu rib nak aßaneb li yôqueb chi xic chi âtinac saß xcßabaß lix tenamiteb. Queßxsicß xtzacaêmkeb ut queßxqßue saß eb li kßel coxtal ut queßxtaksi chirix lix bûreb. Ut queßxcßam ajcuiß li bôls tzßûm re li vino pejel ut xitinbileb.
5Queßxqßue kßel xâb chi rokeb xitinbileb ut queßxqßue ajcuiß rakßeb kßel chirixeb. Ut lix tzacaêmkeb li queßxcßam re teßxcuaß saß be moß ru.
6Queßcuulac Gilgal saß li naßajej li yôqueb cuiß chi hilânc laj Israel. Ut queßxye re laj Josué: —Lâo xochal saß najtil tenamit ut takaj nak tâbânu junak contrato kiqßuin, chanqueb.
7Ut eb laj Israel queßxchakßbe laj heveo ut queßxye: —Mâre anchal nachß cuanquex kiqßuin. ¿Chanru nak takabânu junak contrato êriqßuin lâex?—
8Eb laj Gabaón queßxye re laj Josué: —Lâo tocßanjelak chêru, chanqueb re. Ut laj Josué quixye reheb: —¿Anihex tzßakal lâex? Ut, ¿bar xexchal chak?—
9Ut eb aßan queßchakßoc ut queßxye: —Lâo xochal chak saß najtil tenamit xban nak xkabi chixjunil li yô chixbânunquil li Kâcuaß lê Dios. Xkabi resil chixjunil li quilajxbânu chak aran Egipto.
10Ut xkabi ajcuiß resil li quixbânu reheb li cuib chi rey li queßcuan chokß xreyeb laj amorreo li cuanqueb jun pacßal li nimaß Jordán. Xkabi resil nak queßsach ruheb li rey Sehón aran Hesbón ut laj Og, lix rey eb laj Basán, li quicuan Astarot.
11Joßcan nak eb li nequeßcßamoc be saß kayânk ut eb li kech tenamitil xeßxye ke: “Cßamomak lê tzacaêmk ut ayukex riqßuineb laj Israel. Ut têye reheb nak lâo tocßanjelak chiruheb. Ut têye ajcuiß reheb nak lâo takaj xbânunquil junak contrato riqßuineb.”
12Saß li cutan nak co-el chak saß li kochoch tik chi us li kacaxlan cua li kacßam chak re takacuaß saß li be. Ut anakcuan ac xchakic ut moß chic ru.
13Joßcan ajcuiß li bôls tzßûm toj acß nak kaqßue li vino chi saß ut anakcuan kßel chic chi us. Ut xeßkßeloß li kakß ut li kaxâb xban xnajtil xochal cuiß chak, chanqueb.
14Eb laj Israel queßxchap lix cuaheb ut queßril. Abanan incßaß queßxtzßâma chiru li Dios cßaßru us teßxbânu.
15Joßcan nak laj Josué quixbânu li contrato re nak teßxcßam rib saß usilal riqßuineb laj Gabaón. Ut quixyechißi reheb nak incßaß tixcamsiheb. Ut joßcan ajcuiß queßxbânu eb laj cßamol be saß xyânkeb laj Israel.
16Nak ac xnumeß chic oxib cutan xbânunquil li contrato riqßuineb laj Gabaón, eb laj Israel queßrabi resil nak eb aßan nachß cuan lix naßajeb riqßuineb.
17Nak ac xnumeß oxib cutan chic queßcôeb laj Israel chixsicßbaleb saß lix tenamiteb. Eb li tenamit aßan, aßaneb Gabaón, Cafira, Beerot, ut Quiriat-jearim.
18Abanan eb laj Israel incßaß queßxcamsiheb li tenamit aßan xban nak eb laj cßamol be saß xyânkeb laj Israel ac xeßxbânu li contrato riqßuineb saß xcßabaß li Kâcuaß lix Dioseb. Joßcan nak chixjunileb laj Israel yôqueb chixcuechßinquil rixeb laj cßamol be saß xyânkeb.
19Chixjunileb laj cßamol be saß xyânkeb queßxye re li tenamit: —Mâcßaß naru takabânu reheb xban nak ac xkabânu jun li contrato riqßuineb saß xcßabaß li Kâcuaß Dios.
20Incßaß takacamsiheb. Mâre tâchâlk xjoskßil li Dios saß kabên cui takakßet li contrato li xkabânu riqßuineb.
21Incßaß takacamsiheb. Abanan teßcanâk chokß aj sicßol siß ut aj cßamol haß chokß ke lâo aj Israel, chanqueb laj cßamol be saß xyânkeb laj Israel. Joßcan queßxbânu re nak teßxbânu li cßaßru queßxyechißi reheb.
22Ut chirix aßan laj Josué quixbokeb laj Gabaón ut quixye reheb: —¿Cßaßut nak xoêbalakßi? ¿Cßaßut nak xeye ke nak najt êtenamit? Moco yâl ta nak najt cuanquex kiqßuin. Nachß ban cuanquex.
23Xban nak xoêbalakßi, anakcuan tenebanbil li raylal saß êbên. Lâex texcanâk joß môs junelic. Junes yocßoc siß têbânu ut belânc haß nak tâajmânk ru li haß ut li siß nak takalokßoni li Dios, chan laj Josué.
24Eb aßan queßxye re laj Josué: —Lâo xexkabalakßi xban kaxiu. Xkabi resil nak li Kâcuaß lê Dios quixye re laj Moisés laj cßanjel chiru nak tixkßaxtesi êre li naßajej aßin ut têsach ruheb chixjunileb li cuanqueb arin. Lâo xkacßoxla nak toêcamsi.
25Anakcuan takacanab kib rubel âcuanquil. Bânu li cßaßru nacacßoxla nak us xbânunquil, chanqueb laj Gabaón.
26Ut laj Josué incßaß quixcanabeb re nak teßcamsîk xbaneb laj Israel.Abanan quixqßueheb chi cßanjelac joß môs. Queßyocßoc siß ut queßbelan haß re tâcßanjelak chiruheb laj Israel ut re ajcuiß tâcßanjelak saß lix artal li Kâcuaß Dios saß li naßajej li quisiqßueß ru xban li Kâcuaß. Ut toj chalen anakcuan aßan ajcuiß li cßanjel li nequeßxbânu.
27Abanan quixqßueheb chi cßanjelac joß môs. Queßyocßoc siß ut queßbelan haß re tâcßanjelak chiruheb laj Israel ut re ajcuiß tâcßanjelak saß lix artal li Kâcuaß Dios saß li naßajej li quisiqßueß ru xban li Kâcuaß. Ut toj chalen anakcuan aßan ajcuiß li cßanjel li nequeßxbânu.