1Saß eb li cutan aßan toj mâcßaßak rey aran Israel. Eb li ralal xcßajol laj Dan yôqueb chixsicßbal lix naßajeb xban nak toj mâjiß nequeßxcßul lix naßajeb saß xyânkeb li cablaju xtêpaleb li ralal xcßajol laj Israel.
2Joßcan nak eb li ralal xcßajol laj Dan queßxsicß ruheb ôb chi cuînk cauheb xchßôl saß xyânkeb ut queßxtaklaheb chixqßuebal retal chanru li naßajej. Queßxye reheb: —Ayukex ut qßuehomak chak retal chanru li naßajej, chanqueb. Queßel saß eb li tenamit Zora ut Estaol ut queßcôeb saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Efraín, li tzûl ru, ut queßxnumsi li kßojyîn saß li rochoch laj Micaía.
3Nak yôqueb chi nachßoc riqßuin li rochoch laj Micaía, queßrabi nak yô chi âtinac li sâj cuînk. Queßxqßue retal nak aßan aj Leví xban li râtinobâl. Nak queßcuulac queßxye re: —¿Cßaßru yôcat arin? ¿Ani xcßamoc chak âcue arin? ¿Cßaßru aj e nak cuancat arin? chanqueb.
4Li sâj cuînk quixye: —Laj Micaía quixye cue nak tincßanjelak chiru chokß aj tij ut niquinixtoj, chan.
5Ut eb li cuînk queßxye re: —Patzß re li Dios ma us tâêlk chiku li yôco chixbânunquil arin, chanqueb.
6Laj tij quichakßoc ut quixye reheb: —Naru nequexxic chi mâcßaß êcßaßux. Li Kâcuaß tâtenkßânk êre saß lê viaje yalak bar texxic, chan.
7Ut eb li ôb chi cuînk queßel aran ut queßcôeb saß li tenamit Lais. Nak queßcuulac aran, queßxqßue retal nak eb li tenamit cßojcßôqueb xchßôl. Chanchaneb laj Sidón. Cuanqueb saß xyâlal ut mâ ani nachßißchßißin reheb. Cuan chixjunil li cßaßruheb re. Najt xyânkeb riqßuineb laj Sidón. Ut incßaß nequeßlokßoc chi moco nequeßcßayin riqßuineb li jalaneb xtenamit.
8Li ôb chi cuînk queßsukßi saß eb li tenamit Zora ut Estaol. Ut eb lix comon queßxpatzß reheb: —¿Cßaßru xeril chak? chanqueb.
9Eb li ôb chi cuînk queßxye: —Yoßkeb chi pletic riqßuineb li cuanqueb Lais. Xkaqßue retal chi us li naßajej. Aßan châbil naßajej. ¿Cßaßut nak tocanâk chi mâcßaß takabânu? Sêbahomak êrib. Yoßkeb chirêchaninquil li naßajej aßan, chanqueb.
10Tocuulak chi pletic riqßuineb chi mâcßaß saß xchßôleb li cuanqueb aran. Toxkatau jun nimla naßajej. Saß li naßajej aßan mâcßaß pâlt. Cuan ban chixjunil. Li Dios ac xkßaxtesi li naßajej aßan saß kukß, chanqueb.
11Joßcan nak queßcôeb li cuakib ciento chi cuînk xcomoneb li ralal xcßajol laj Dan. Queßel saß eb li tenamit Zora ut Estaol. Cuanqueb lix chßîchß re pletic riqßuineb nak queßcôeb.
12Queßcôeb ut eb li ralal xcßajol laj Dan ut queßxyîb lix muhebâleb nachß riqßuin li naßajej Quiriat-jearim li cuan saß xcuênt Judá saß xjayal li na-oc cuiß li sakße. Li naßajej aßan nequeßxye re: “Xnaßaj xmuhebâleb laj Dan” toj chalen anakcuan.
13Nak queßel aran queßcôeb saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Efraín, li tzûl ru. Ut queßcuulac saß li rochoch laj Micaía.
14Li ôbeb chi cuînk li queßcôeb chi qßuehoc etal saß li naßajej Lais queßxye reheb lix comon: —Cßoxlahomak cßaßru têbânu xban nak saß li rochoch li cuînk aßan cuan jun li efod ut cuanqueb li yîbanbil dios. Ut cuan lix dios yîbanbil riqßuin cheß ut li ru yîbanbil riqßuin plata. ¿Cßaßru nequecßoxla? ¿Cßaßru takabânu? chanqueb.
15Joßcan nak queßoc saß li rochoch laj Micaía chi âtinac riqßuin li sâj cuînk aj levita. Ut queßxpatzß re chanru cuan.
16Nak yô chi cßulmânc aßin, eb li cuakib ciento chi soldado xcomoneb li ralal xcßajol laj Dan cuanqueb saß li oquebâl. Ac cauresinbileb re teßpletik.
17Ut eb li ôb chi aj qßuehol etal queßoc saß li rochoch laj Micaía ut queßxcßam lix efod ut queßxcßam ajcuiß lix dios yîbanbil riqßuin cheß joß ajcuiß li dios yîbanbil riqßuin plata. Queßxcßam chixjunil li yîbanbil dios. Ut laj tij xakxo saß li oquebâl rochbeneb li cuakib ciento chi soldado.
18Nak laj tij quiril nak li ôb chi cuînk queßoc saß li rochoch laj Micaía ut yôqueb chixcßambal chixjunileb li yîbanbil dios ut li efod, quixye reheb: ¿Cßaßru yôquex chixbânunquil? chan.
19Ut eb aßan queßxye re: —Matchokin. Yoßo chikix. Lâo takaj nak tatcßanjelak chokß aj tij kiqßuin. Chanchanakat kayucuaß nak tatcuânk. ¿Ma incßaß ta biß us nak tatcßanjelak chokß aj tij chiruheb li jun chßûtal chi ralal xcßajol laj Israel chiru nak yôkat chi cßanjelac chiru jun cabal ajcuiß? chanqueb re.
20Li cßaßru queßxye eb aßan quicuulac chiru laj tij. Joßcan nak quixchapeb li yîbanbil dios ut li efod joß ajcuiß li dios li queßxtakla xyîbanquil. Ut cô chirixeb li ralal xcßajol laj Dan.
21Queßxqßue chi ubej eb li cocßal, li quetômk ut chixjunil li cßaßru cuan reheb ut queßcôeb.
22Najt ac xeßbêc nak laj Micaía quixbokeb li rech cabal re teßxic rochben chi pletic riqßuineb li ralal xcßajol laj Dan.
23Queßxtauheb ut queßxjap reheb chixbokbaleb. Ut eb li ralal xcßajol laj Dan queßxsukßisi ribeb ut queßxye re laj Micaía: —¿Cßaßru nequecßul? ¿Cßaßut nak nequejap êre chikix? chanqueb.
24Laj Micaía quixye reheb: —¿Ma incßaß ta biß xecßam lin dios li xinyîb lâin? ¿Ma incßaß ta biß xecßam chêrix laj tij li yô chi cßanjelac chicuu? ¿Cßaßut nak nequepatzß cue cßaßru nincßul? chan.
25Eb li ralal xcßajol laj Dan queßxye re: —Matchokin chic. Cuanqueb cuînk arin kßaxal joskßeb. Mâchikß xjoskßileb. Naru teßxtiquib pletic êriqßuin. Naru tatcamsîk lâat ut teßcamsîk ajcuiß chixjunileb lâ cuechßalal, chanqueb.
26Laj Micaía quixqßue retal nak nabaleb li ralal xcßajol laj Dan ut incßaß quiraj pletic riqßuineb. Tîc quisukßi saß rochoch. Ut eb li ralal xcßajol laj Dan queßoc cuißchic chi xic.
27Queßxcßam li cßaßru re laj Micaía. Queßxcßameb li dios li quixyîb ut queßxcßam ajcuiß laj tij. Queßcôeb saß li naßajej Lais. Eb li cuanqueb aran cuanqueb saß xyâlal ut mâcßaß nequeßxcßoxla. Abanan eb li ralal xcßajol laj Dan queßxcamsiheb chi chßîchß li cristian ut queßxcßat lix tenamiteb.
28Mâ ani quicoloc reheb li cuanqueb Lais xban nak najt cuan li tenamit Sidón riqßuineb ut xban ajcuiß nak mâ ani aj iqßuin nequeßxcßam ribeb. Li tenamit Lais cuan saß li ru takßa chixcßatk li tenamit Bet-rehob. Eb li ralal xcßajol laj Dan queßxyîb cuißchic li tenamit ut aran queßcana chi cuânc.
29Queßxjal xcßabaß li tenamit aßan. Incßaß chic queßxye “Lais” re. “Dan” chic queßxqßue chokß xcßabaß xban nak aj Dan xcßabaß lix xeßtônil xyucuaßeb. Laj Dan, aßan li ralal laj Jacob.
30Ut eb li ralal xcßajol laj Dan queßxxakab li yîbanbil dios re teßxlokßoni. Ut laj Jonatán, li ralal laj Gersón, rochben li ralal xcßajol queßcßanjelac chokß aj tij chiruheb li ralal xcßajol laj Dan chalen toj nak queßchapeß ut queßcßameß chi najt. Laj Gersón, aßan li ralal laj Moisés.Ut li yîbanbil dios, li quixyîb laj Micaía, quicuan saß xyânkeb laj Dan joß najtil quicuan li rochoch li Kâcuaß Dios aran Silo.
31Ut li yîbanbil dios, li quixyîb laj Micaía, quicuan saß xyânkeb laj Dan joß najtil quicuan li rochoch li Kâcuaß Dios aran Silo.