Kekchi

Khmer

Judges

20

1Quilajeßxchßutub ribeb chixjunileb li cuînk aj Israel saß li naßajej cuan cuiß li tabernáculo aran Mizpa. Eb aßan queßchal chak saß eb li naßajej li naticla chak Dan ut nacuulac Beerseba ut toj Galaad.
2Queßxchßutub ajcuiß ribeb chixjunileb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel. Ut cuanqueb ajcuiß câhib ciento mil chi soldado xcomoneb li nequeßxic chi rokeb.
3Quicuulac resil riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín nak eb li jun chßol chic aj Israel queßxchßutub ribeb aran Mizpa. Ut eb laj Israel queßxpatzß re laj levita: —¿Chanru nak xcuan li mâusilal aßin? chanqueb re.
4Ut li cuînk laj levita li quicamsîc rixakil quixye reheb: —Lâin cuochben li cuixakil xo-oc chi cuârc saß li tenamit Gabaa li cuan saß xnaßajeb li ralal xcßajol laj Benjamín.
5Chiru li kßojyîn aßan, eb laj Gabaa queßxsut li cab li cuanco cuiß. Queßraj raj incamsinquil. Ut queßxbânu raylal re li cuixakil toj retal queßxcamsi.
6Joßcan nak lâin xinseti li camenak ut xintakla saß lê tenamit re nak tênau nak arin Israel xcuan camsînc ut xcuan mâusilal.
7Chêjunilex li cuanquex arin, lâex aj Israel. Lâex têye cßaßru takabânu anakcuan, chan.
8Ut chixjunileb laj Israel chi junajeb xchßôl queßxye: —Mâ jun ke tâsukßîk saß rochoch. Mâ ani tâxic saß xmuhebâl.
9Li cßaßru tento takabânu, aßan bûlic chirix li ani teßxic chi pletic riqßuineb laj Gabaa.
10Lajêtk chi cuînk takisi saß xyânkeb li jûnk ciento chi cuînk re nak teßxic chixsicßbal li tzacaêmk. Ut li jun chßol chic teßxic saß li tenamit Gabaa chi pletic toj retal teßxqßueheb laj Gabaa chixtojbal li mâusilal xeßxbânu saß li tenamit Israel, chanqueb.
11Ut junajeb xchßôl chixjunileb li cuînk aj Israel nak queßcôeb chi pletic riqßuineb li cuanqueb Gabaa.
12Ut queßxtakla resil saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Benjamín ut queßxye: —¿Cßaßut nak xeßxbânu li mâusilal aßin saß êyânk?
13Kßaxtesihomakeb saß kukß eb li cuînk aj Gabaa, li xeßxbânu li mâusilal. Takacamsiheb re nak tâêlk li mâusilal saß li katenamit Israel, chanqueb. Abanan eb li ralal xcßajol laj Benjamín incßaß queßraj rabinquil li cßaßru queßxye li rech aj Israelil.
14Chixjunileb li ralal xcßajol laj Benjamín queßchal yalak bar. Queßxchßutub ribeb aran Gabaa chi pletic riqßuineb li rech aj Israelil.
15Chixjunileb li cuînk li queßxchßutub rib saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Benjamín cuanqueb cuakib xcaßcßâl mil chi cuînk cuanqueb xchßîchß. Ut cuanqueb ajcuiß cuukub ciento li cuînk li sicßbileb ru saß li tenamit Gabaa.
16Saß xyânkeb chixjunileb li cuînk cuanqueb cuukub ciento li nequeßcutuc chi rantßin riqßuin lix tzße ukß. Kßaxal tîc rukßeb. Usta jun chi chßina ismal teßxcut, hôn nequeßxtau riqßuin li pec.
17Ut eb li cuînk aj Israel li queßcôeb chi pletic riqßuineb laj Benjamín, cuanqueb câhib ciento mil li cuînk li cuanqueb xchßîchß. Chixjunileb li cuînk aßan nequeßxnau pletic.
18Eb laj Israel queßcôeb Bet-el saß li rochoch li Dios chi tijoc. Queßxye re li Dios: —At Kâcuaß, bânu usilal, cßut chiku aniheb li teßxic xbên cua chi pletic riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín, chanqueb. Ut li Dios quixye reheb: —Eb li ralal xcßajol laj Judá, aßaneb li teßxic xbên cua, chan.
19Cuulajak chic eb laj Israel queßcôeb ut queßxyîb lix muhebâleb nachß riqßuin li tenamit Gabaa.
20Queßcôeb li ralal xcßajol laj Israel chi pletic riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín. Ut queßcana nachß riqßuin li tenamit Gabaa. Queßxtus ribeb re nak teßxtiquib pletic.
21Ut eb li ralal xcßajol laj Benjamín queßel saß li tenamit Gabaa ut queßxcamsiheb cuib xcaßcßâl mil chi soldado aj Israel saß li cutan aßan.
22Eb li ralal xcßajol laj Israel queßxcacuubresi cuißchic xchßôleb re nak teßxic cuißchic chi pletic saß li naßajej li queßcôeb cuiß saß li xbên cutan.
23Eb laj Israel queßcôeb saß li rochoch li Dios. Chalen ekßela toj retal qui-ecuu queßyâbac. Queßtijoc ut queßxye re li Kâcuaß Dios: —¿Ma toxic cuißchic chi pletic riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín, li kech aj Israelil? chanqueb. Ut li Kâcuaß quixye reheb: —Texxic, chan.
24Joßcan nak queßcôeb cuißchic chi pletic riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín saß xcab li cutan.
25Ut joßcan cuißchic queßxcßul. Eb li ralal xcßajol laj Benjamín queßel saß li tenamit Gabaa ut queßxcamsiheb cuakxaklaju mil chic li soldado li nequeßxnau pletic chi us.
26Ut chixjunileb laj Israel queßcôeb Bet-el. Queßxchßutub ribeb chiru li Kâcuaß. Queßtijoc ut queßayunic toj qui-ecuu. Queßxmayeja li cßatbil xul ut queßxqßue ajcuiß li mayej re xcßambaleb rib saß usilal riqßuin li Dios.
27Ut eb li ralal xcßajol laj Israel queßtijoc chiru li Kâcuaß ut queßxpatzß re cßaßru us teßxbânu. (Saß eb li cutan aßan li Lokßlaj Câx xocxo cuiß li lajêb chi chakßrab cuan aran Bet-el.)
28Ut laj Finees, aßan laj tij saß eb li cutan aßan. Laj Finees, aßan li ralal laj Eleazar. Ut laj Eleazar, aßan li ralal laj Aarón. Eb laj Israel queßxye re li Dios: —¿Ma us nak toxic cuißchic cuulaj chi pletic riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín, li kech aj Israelil, malaj ut incßaß chic toxic? chanqueb. Ut li Kâcuaß quixye reheb: —Texxic cuißchic chi pletic riqßuineb xban nak cuulaj lâin tinkßaxtesiheb saß êrukß, chan.
29Cuanqueb cuînk aj Israel queßxmuk ribeb chi xjun sutam li tenamit Gabaa.
30Ut eb li ralal xcßajol laj Israel queßcôeb ut queßxtus ribeb re nak teßxtiquib cuißchic pletic riqßuineb laj Benjamín joß nak queßxbânu xbên sut ut xcaß sut.
31Ut eb li ralal xcßajol laj Benjamín queßel saß li tenamit chixcßulbaleb. Najt caßchßin riqßuin li tenamit queßxtiquib xcamsinquileb laj Israel. Saß eb li be li nequeßxic Bet-el ut Gabaa queßxcamsiheb lajêb xcaßcßâl chi soldado xcomoneb laj Israel.
32Eb li ralal xcßajol laj Benjamín queßxye: —Xonumta saß xbêneb joß junxil, chanqueb. Abanan eb li ralal xcßajol laj Israel ac cuan saß xchßôleb nak teßêlelik chiruheb re nak teßêlk saß li tenamit ut teßxic saß eb li be.
33Nak mâcßaß saß xchßôleb li ralal xcßajol laj Benjamín, eb li ralal xcßajol laj Israel queßxtus ribeb re teßpletik aran Baal-tamar. Ut eb laj Israel li mukmûqueb chi xjun sutam li tenamit Gabaa queßel chak saß li pim li mukmûqueb cuiß.
34Lajêb mil chi soldado, li sicßbileb ru saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Israel, queßxtiquib pletic saß li tenamit Gabaa ut cau queßpletic. Mâcßaß saß xchßôleb li ralal xcßajol laj Benjamín nak oc re xsachbal ruheb.
35Li Kâcuaß quixtenkßaheb li ralal xcßajol laj Israel chi numtâc saß xbêneb li ralal xcßajol laj Benjamín. Ôb xcaßcßâl mil riqßuin jun ciento lix soldado li ralal xcßajol laj Benjamín queßcamsîc saß li cutan aßan.
36Ut eb li ralal xcßajol laj Benjamín queßxqßue retal nak incßaß queßnumta saß xbêneb laj Israel. Lix qßuialeb li ralal xcßajol laj Israel queßâlinac chiruheb laj Benjamín xban nak cßojcßôqueb xchßôl riqßuineb li mukmûqueb chi xjun sutam li tenamit Gabaa.
37Eb li cuînk mukmûqueb, queßcôeb chi junpât. Queßxjeqßui ribeb saß li tenamit Gabaa ut quilajeßxcamsi chi chßîchß chixjunileb li cuanqueb saß li tenamit Gabaa.
38Ac queßxcßûb riqßuineb li queßxmuk rib nak teßril li sib yô chi takecß saß li tenamit, teßsukßîk chirix re teßoc chi pletic riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín.
39Eb laj Israel queßxbânu ribeb nak yôqueb chi êlelic chiruheb laj Benjamín. Eb li ralal xcßajol laj Benjamín ac queßxcamsiheb li lajêb xcaßcßâl chi cuînk aj Israel. Joßcan nak queßxye: —Ac xonumta saß xbêneb joß xkabânu xbên cua, chanqueb.
40Tojoßnak queßiloc chirixeb ut queßril li sib li yô chi takecß saß xbên li tenamit Gabaa. Cßajoß nak queßsach xchßôleb li ralal xcßajol laj Benjamín.
41Ut eb li ralal xcßajol laj Israel queßxsukßisi ribeb ut queßxtiquib cuißchic pletic riqßuineb. Qui-oc xxiuheb li ralal xcßajol laj Benjamín xban nak queßxqßue retal nak teßsachekß ruheb.
42Ut queßxtiquib êlelic chiruheb li ralal xcßajol laj Israel. Queßcôeb saß xjayal li chaki chßochß. Abanan incßaß queßru chi êlelic. Eb laj Israel li yôqueb chi êlc saß li tenamit quilajeßxcamsiheb li ralal xcßajol laj Benjamín.
43Eb li ralal xcßajol laj Israel queßxsut eb li ralal xcßajol laj Benjamín. Ut quilajeßxcamsiheb. Naticla chak cuan cuiß li tenamit Menúha ut nacuulac saß xcaßyabâl li tenamit Gabaa li cuan saß li na-el cuiß li sakße.
44Cuakxaklaju mil chi xsoldado xcomoneb li ralal xcßajol laj Benjamín queßcamsîc. Chixjunileb li queßcamsîc kßaxal cauheb rib chi pletic.
45Eb li jun chßol chic li ralal xcßajol laj Benjamín queßsukßi chirixeb ut queßoc chi êlelic saß li sakônac re Rimón li cuan saß li chaki chßochß. Ôb mil chic li queßcamsîc saß xyânkeb saß eb li be. Eb li ralal xcßajol laj Israel queßrâlinaheb toj saß li naßajej Gidom ut queßxcamsi cuib mil chic.
46Chixjunileb li soldado reheb laj Benjamín li queßcamsîc saß li cutan aßan cuanqueb ôb xcaßcßâl mil chi cuînk, li kßaxal cauheb rib chi pletic.
47Abanan cuakib ciento chi cuînk queßêlelic ut queßxmuk ribeb saß li sakônac li cuan Rimón ut aran queßcuan câhib po.Ut eb li ralal xcßajol laj Israel queßcôeb saß chixjunileb li tenamit li cuanqueb cuiß eb li ralal xcßajol laj Benjamín. Queßxcamsi chi chßîchß chixjunil li queßxtau, joß cristian, joßqueb ajcuiß li xul. Ut quilajeßxcßat chixjunileb lix tenamiteb.
48Ut eb li ralal xcßajol laj Israel queßcôeb saß chixjunileb li tenamit li cuanqueb cuiß eb li ralal xcßajol laj Benjamín. Queßxcamsi chi chßîchß chixjunil li queßxtau, joß cristian, joßqueb ajcuiß li xul. Ut quilajeßxcßat chixjunileb lix tenamiteb.