1Saß li cutan aßan, lix Débora ut laj Barac li ralal laj Abinoam queßbichan ut queßxye chi joßcaßin:
2—Cheqßuehak taxak xlokßal li Kâcuaß chêjunilex lâex xban nak saß li tenamit Israel toj cuanqueb cuînk cauheb xchßôl chi pletic ut xban ajcuiß nak toj cuanqueb cuînk teßraj oquênc saß li plêt.
3Chinêrabihak lâex rey. Chinêrabihak lâex li nequextaklan saß xbêneb li tenamit. Cheqßuehak retal xban nak lâin oc cue chi bichânc re xqßuebal xlokßal li Kâcuaß. Tinbicha xlokßal li nimajcual Dios li nakalokßoni lâo aj Israel.
4At Kâcuaß, nak cat-el saß li naßajej Seir, qui-ecßan li ruchichßochß saß xnaßaj. Ut nak cat-el saß li naßajej Edom, cßajoß li hab quixqßue.
5At Kâcuaß, xban nak nim âcuanquil, eb li tzûl quilajeßecßan saß xnaßaj. Li tzûl Sinaí qui-ecßan saß xnaßaj xban lâ cuanquil lâat, at kaDios lâo aj Israel.
6Saß eb li cutan nak queßcuan laj Samgar, li ralal laj Anat, ut lix Jael, eb laj cßay incßaß chic queßnumeß saß li nim be ut eb laj viaje junes jalbe aj chic queßnumeß cuiß.
7Eb li queßcuan saß li cocß tenamit li cuanqueb saß xcuênt Israel quilajeßel. Eb li naßajej queßcana chi mâ ani cuan aran toj nak lâin lix Débora xin-oc chixtenkßanquileb. Chanchanin lix naßeb laj Israel nak xin-oc chixtenkßanquileb.
8Nak nequeßoc chixlokßoninquil li jalanil dios, naticla cuißchic li plêt. Ut mâ jun saß xyânkeb li caßcßâl mil chi cuînk quicuan xchßîchß malaj xlâns re teßxcol cuiß ribeb nak queßchal chi pletic li xicß nequeßiloc reheb.
9Junelic ninqßue inchßôl chixtenkßanquileb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel, li xoleßxqßue rib chi anchaleb xchßôl saß xyânkeb li queßpletic re xcolbaleb laj Israel. Chinimâk taxak ru li Kâcuaß.
10Cheyehak resilal chêjunilex lâex li nequexxic chirixeb li bûr li sak rixeb ut lâex li nequexrakoc âtin. Cheyehak ajcuiß resilal lâex li nequexxic chêrok.
11Chicuulak ta xyâb lix bicheb toj saß eb li naßajej li cuan cuiß li haß. Najt riqßuineb li nequeßpletic, cheßxbicha resil li usilal quilajxbânu li Kâcuaß reheb laj Israel. Cheßxbicha resil chanru nak quixtenkßaheb laj Israel chixcolbal ribeb. Ut lix tenamit li Dios queßcôeb saß li oquebâl re li tenamit.
12Chacuabi, at Débora. Chacuabi. Bicha junak li bich. Ut lâat, at Barac, ralal laj Abinoam, ayu. Cßameb chixjunileb li tenamit li queßchapeß chak saß li plêt.
13Eb laj Israel queßcôeb chi pletic. Eb laj Israel, lix tenamit li Dios, queßcôeb chi pletic riqßuineb li cuanqueb xcuanquil.
14Eb li ralal xcßajol laj Efraín li cuanqueb saß li naßajej li queßcuan cuiß laj Amalec, queßcôeb saß li ru takßa. Queßcôeb ajcuiß li ralal xcßajol laj Benjamín. Ut queßcôeb li nequeßtaklan saß xyânkeb laj Maquir, joß eb ajcuiß li cuanqueb xcuanquil saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Zabulón.
15Eb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Isacar queßcôeb rochben lix Débora. Queßcôeb laj Isacar joß nak cô laj Barac. Eb li ralal xcßajol laj Isacar queßxtâke laj Barac toj saß li ru takßa. Abanan eb li ralal xcßajol laj Rubén queßchßinan xchßôleb. Incßaß queßcôeb chi pletic.
16¿Cßaßut nak incßaß queßcôeb li ralal xcßajol laj Rubén? ¿Cßaßut nak queßcana chirabinquil lix carner nak nequeßyâbac? Eb li ralal xcßajol laj Rubén cauheb raj rib. Abanan queßxucuac.
17Incßaß queßcôeb li ralal xcßajol laj Galaad li cuanqueb jun pacßal li nimaß Jordán saß li este. Ut incßaß queßcôeb li ralal xcßajol laj Dan li nequeßcßanjelac saß li nînki jucub. Chi moco queßcôeb li ralal xcßajol laj Aser li cuanqueb saß li naßajej chire li nimla palau.
18Abanan eb li ralal xcßajol laj Zabulón ut eb li ralal xcßajol laj Neftalí incßaß queßxra lix yußameb. Queßcôeb ban chi pletic.
19Queßchal eb li rey aj Canaán chi pletic saß li tenamit Taanac, li cuan nachß riqßuin li haß li cuan Meguido. Abanan mâcßaß queßrêchani.
20Eb li chahim li cuanqueb saß choxa queßpletic. Nak queßxbeni ribeb chiru choxa queßpletic riqßuin laj Sísara.
21Quilajeßcßameß xban haß nak quibutßir li nimaß Cisón, li junelic cau rok. Lâin tinpletik. Incßaß tâchßinânk inchßôl, chan lix Débora.
22Kßaxal cau xyâb rokeb li cacuây nak queßâlinac chi cau. Nequeßtßilicbac nak yôqueb chi xic.
23Lix ángel li Kâcuaß quixye, “Chetzßektânaheb li cuanqueb saß li tenamit Meroz xban nak incßaß queßcôeb chi pletic. Chetzßektânaheb xban nak incßaß queßxtenkßaheb lix soldado li Kâcuaß nak queßpletic riqßuineb li cuanqueb xcuanquil.”
24Us xak re lix Jael li rixakil laj Heber laj Ceneo. Qßuebil taxak xlokßal saß xyânkeb li ixk li nequeßcuan saß eb li muhebâl yîbanbil riqßuin tßicr.
25Laj Sísara quixtzßâma li haß re târucß ut lix Jael quixqßue leche re târucß. Châbil lech quixqßue re saß jun châbil secß.
26Ut quixchap jun li cheß kßes rußuj li naxxakab cuiß li muhebâl. Ut riqßuin li rukß jun quixchap li martillo. Quixten li cheß chi cau riqßuin li martillo toj retal quinumeß saß xjolom laj Sísara ut quijoreß lix bakel xjolom.
27Laj Sísara yô chixtolcßosinquil rib chi rok lix Jael ut aran quicam. Quicana chi tßantßo saß chßochß.
28Yô chi iloc saß ventana lix naß laj Sísara. Aran saß lix ventana yô chi iloc ut yô chixyebal, “¿Cßaßut nak xbay chak laj Sísara? ¿Cßaßut nak incßaß nequeßxsêba chak ribeb li cacuây li yôqueb chi quelônc re lix carruaje?” chan.
29Ut eb li ixk li kßaxal cuanqueb xnaßleb li nequeßochbenin re queßxsume li quixye. Ut junaj ru lix cßaßux li naßbej riqßuineb.
30Queßxye re, “¿Ma incßaß ta biß yôqueb chixjeqßuinquil chi ribileb rib li queßrêchani saß li plêt? Jun malaj cuib chi ixk li teßxcßul li junjûnk chi soldado. Laj Sísara tixcßul li châbil tßicr li cuan xsahob ru li nabal xbonol. Teßxcßul li tßicr li yîbanbil chi us saß xcaß pacßalil eb li queßtaklan saß xbêneb li soldados saß li plêt.”Joßcaßin taxak nak cheßosokß chixjunileb li xicß nequeßiloc âcue, at Kâcuaß. Ut eb li nequeßrahoc âcue, chanchanakeb taxak li sakße nak nalemtzßun cuaßleb, chanqueb saß lix bich. Nak ac xnumeß li plêt aßin, li tenamit Israel queßcuan saß usilal chiru caßcßâl chihab.
31Joßcaßin taxak nak cheßosokß chixjunileb li xicß nequeßiloc âcue, at Kâcuaß. Ut eb li nequeßrahoc âcue, chanchanakeb taxak li sakße nak nalemtzßun cuaßleb, chanqueb saß lix bich. Nak ac xnumeß li plêt aßin, li tenamit Israel queßcuan saß usilal chiru caßcßâl chihab.