Kekchi

Khmer

Judges

7

1Quicuacli toj ekßela laj Gedeón, li nequeßxye ajcuiß Jerobaal re. Ut chixjunileb li queßcôeb chirix queßxchßutub ribeb cuan cuiß li yußam haß Harod. Lix muhebâleb laj Madián cuan saß li norte jun pacßal li tzûl More saß li ru takßa.
2Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Gedeón: —Kßaxal nabaleb li soldado cuanqueb âcuochben. Cui tincanabeb chi numtâc saß xbêneb laj Madián, teßxye nak xjuneseb xeßxbânu ut teßxqßue xlokßal xjuneseb rib ut incßaß teßxqßue inlokßal lâin.
3Tâye reheb chi joßcaßin: “Li joß qßuialex li yô êxiu texsukßîk saß lê rochoch. Ut eb li ani incßaß yôqueb xxiu teßcanâk arin saß li tzûl Galaad cuochben lâin, chaßkat reheb,” chan li Dios. Ut laj Gedeón quixbânu joß quiyeheß re xban li Dios. Joßcan nak queßsukßi saß rochocheb li cuib xcaßcßâl mil chi cuînk. Ut li lajêb mil chic queßcana rochben laj Gedeón.
4Ut li Kâcuaß quixye cuißchic re laj Gedeón: —Toj nabaleb li soldado li cuanqueb âcuochben. Cßameb chire li nimaß chi ucßac. Ut aran tinyal rixeb. Lâin tinye âcue bar cuan li teßxic châcuix ut bar cuan li incßaß teßxic châcuix, chan li Dios.
5Laj Gedeón quixcßameb chire li haß. Ut li Kâcuaß Dios quixye re: —Chixjunileb li nequeßxlec chi rukßeb li haß ut nequeßxrekß joß nequeßxbânu li tzßiß tâcuisiheb saß xyânkeb li nequeßxcuikßib ribeb chi ucßac, chan.
6Oxib ciento ajcuiß chi cuînk li queßxlec li haß chi rukßeb ut queßxrekß. Ut eb li jun chßol chic queßxcuikßib ribeb chi ucßac.
7Li Kâcuaß quixye re laj Gedeón: —Eb li oxib ciento chi cuînk li queßxrekß li haß, aßan eb li teßxic châcuix chi pletic riqßuineb laj Madián. Ut eb li jun chßol chic, taklaheb saß rochocheb. Lâin tincolok êre chiruheb laj Madián ut tinkßaxtesiheb saß êrukß lâex, chan.
8Joßcan nak laj Gedeón quixtaklaheb chixjunileb saß lix muhebâleb. Caßaj chic li oxib ciento queßcana rochben. Ut quicana rochbeneb li cßaßru tâcßanjelak chiruheb joßqueb ajcuiß li trompeta. Lix muhebâleb laj Israel cuan takecß ut lix muhebâleb laj Madián cuan saß li ru takßa.
9Saß ajcuiß li kßojyîn aßan li Dios quixye re laj Gedeón: —Ayu cuan cuiß lix muhebâleb laj Madián xban nak anakcuan tinkßaxtesiheb aßan saß âcuukß.
10Abanan cui nacatxucuac chi pletic riqßuineb, ayu âcuochben laj Fura lâ môs cuan cuiß lix muhebâleb.
11Tâcuabi nak yôkeb chi âtinac eb laj Madián. Nak tâcuabi li cßaßru yôkeb chixyebal, tâcacuûk âchßôl chi pletic riqßuineb, chan li Dios. Ut laj Gedeón rochben laj Fura lix môs queßcôeb cuanqueb cuiß lix muhebâleb laj Madián.
12Eb laj Madián ut eb laj Amalec ut eb li queßchal saß li oriente chanchaneb jun tûb chi aj sâcß saß li ru takßa xban nak kßaxal nabaleb. Nabaleb lix camellos. Chanchan xqßuial li samaib li cuan chire li palau.
13Nak quicuulac aran, laj Gedeón quirabi nak jun li cuînk yô chixserakßinquil lix matcß re li jun chic. Quixye re: —Joßcaßin xinmatqßue. Saß lin matcß xcuil nak jun li caxlan cua yîbanbil riqßuin cebada yô chak chi tolcßoc chiru tzûl. Quichal arin saß li kanaßaj. Quixtochß jun li kamuhebâl ut li muhebâl quitßaneß saß chßochß, chan.
14Ut li rochben quixye re: —Aßan retalil lix chßîchß laj Gedeón, li ralal laj Joás laj Israel. Li Kâcuaß Dios toxkßaxtesi chikajunilo lâo aj Madián saß rukß aßan, chan.
15Nak laj Gedeón quirabi lix matcß li cuînk ut lix yâlal, quixlokßoni li Dios. Quisukßi cuanqueb cuiß lix muhebâleb laj Israel. Quixye reheb: —Cuaclinkex chi junpât. Li Kâcuaß Dios toxtenkßa chi numtâc saß xbêneb lix soldado laj Madián, chan.
16Laj Gedeón quixchßutubeb li oxib ciento chi soldado. Oxib chßûtal quirisiheb. Ut quixqßueheb junjûnk xtrompeta saß rukßeb chixjunileb ut quixqßue ajcuiß junjûnk xcuqueb cuan xam chi saß.
17Ut quixye reheb: —Têqßue retal li cßaßru tinbânu lâin. Nak acak xocuulac cuan cuiß lix muhebâleb, lâex têbânu li cßaßru tinbânu lâin.
18Nak tinyâbsi li trompeta lâin cuochbeneb li cuanqueb cuochben, têyâbasi ajcuiß lê re lâex li cuanquex chi xjun sutam lix muhebâleb laj Madián. Ut têjap êre chixyebal: “Saß xcßabaß li Dios ut saß xcßabaß ajcuiß laj Gedeón tonumtâk saß êbên,” chaßkex.—
19Ut queßcuulac jun pacßal lix muhebâleb laj Madián laj Gedeón rochbeneb li jun ciento chi soldado li queßcôeb chirix. Tuktu kßojyîn queßcuulac laj Gedeón. Tojeß ajcuiß teßxjal ribeb li soldado aj Madián li nequeßcßacßalen re li naßajej aßan. Queßxyâbasi lix trompeta laj Gedeón ut eb li rochben ut queßxjor li cuc li yôqueb chixcßambal saß rukßeb.
20Ut li oxib chßûtal chi soldado quilajeßxyâbasi lix trompeta ut quilajeßxjor lix cuqueb. Saß lix nim ukßeb cuan lix trompeta ut saß lix tzße ukßeb cuan lix xameb. Ut queßxjap reheb chixyebal: —Saß xcßabaß li Dios ut saß xcßabaß ajcuiß laj Gedeón tonumtâk saß êbên, chanqueb.
21Ut chixjunileb lix soldado laj Gedeón queßcana saß xnaßajeb chi xjun sutam lix muhebâleb laj Madián. Ut eb li soldado aj Madián japjôqueb re xban xxiuheb nak yôqueb chi êlelic.
22Ut eb li oxib ciento chi soldado yôqueb chixyâbasinquil lix trompeta. Ut li Kâcuaß quixsach xnaßlebeb li soldado aj Madián ut chi ribileb rib queßxcamsi ribeb. Joß qßuial li incßaß queßxcamsi ribeb queßêlelic ut queßcôeb toj Bet-sita saß xjayal li naßajej Zerera ut queßcuulac toj saß li naßajej Abel-mehola li cuan nachß riqßuin Tabat.
23Laj Gedeón quixtakla xbokbaleb laj Israel. Aßan eb li ralal xcßajol laj Neftalí, joßqueb ajcuiß li ralal xcßajol laj Aser ut eb li ralal xcßajol laj Manasés. Ut côeb chirixeb laj Madián chixchapbaleb.
24Ut laj Gedeón quixtakla lix takl saß lix naßaj laj Efraín, li tzûl ru, ut quixye reheb: —Cauresihomak êrib chixcßulbaleb laj Madián. Texxic saß eb li naßajej Bet-bara bar incßaß cham chi us li haß, ut têram xbeheb laj Madián re nak incßaß teßnumekß jun pacßal li nimaß Jordán, chan. Ut eb li ralal xcßajol laj Efraín queßxbânu joß quiyeheß reheb.Ut queßxchap cuibeb li nequeßtaklan saß xyânkeb laj Madián. Aßaneb laj Oreb ut laj Zeeb. Laj Oreb queßxcamsi saß li sakônac Oreb xcßabaß. Ut queßxcamsi laj Zeeb saß li naßajej li naxyatzß cuiß lix uvas laj Zeeb. Nak queßsukßi chak chirâlinanquileb laj Madián, queßxcßam chak lix jolomeb laj Oreb ut laj Zeeb ut queßxkßaxtesi re laj Gedeón jun pacßal li nimaß Jordán.
25Ut queßxchap cuibeb li nequeßtaklan saß xyânkeb laj Madián. Aßaneb laj Oreb ut laj Zeeb. Laj Oreb queßxcamsi saß li sakônac Oreb xcßabaß. Ut queßxcamsi laj Zeeb saß li naßajej li naxyatzß cuiß lix uvas laj Zeeb. Nak queßsukßi chak chirâlinanquileb laj Madián, queßxcßam chak lix jolomeb laj Oreb ut laj Zeeb ut queßxkßaxtesi re laj Gedeón jun pacßal li nimaß Jordán.