Kekchi

Maori

1 Kings

1

1Ac tîx chic li rey David. Usta nequeßxqßue nabal li ris saß xbên, abanan incßaß nakßixnoß.
1¶ Na kua koroheketia a Kingi Rawiri, kua maha ona ra; a hipokina ana ia e ratou ki te kakahu; heoi kihai i mahana.
2Joßcan nak eb li nequeßcßanjelac chiru queßxye re: —At rey, tento takasicß junak xkaßal mâjiß cuanjenak riqßuin cuînk. Li xkaßal aßan tâilok âcue ut tâcuârk châcßatk ut tatxkßixna, chanqueb.
2No reira ka mea atu ana tangata ki a ia, Me rapu tetahi kotiro, he wahine, ma toku ariki, ma te kingi: a me tu ia i mua i te kingi, mana hoki ia e atawhia; a me takoto ia ki tou uma, kia mahana ai toku ariki, te kingi.
3Joßcan nak queßxsicß saß chixjunil li naßajej Israel jun li xkaßal chßinaßus toj retal queßxtau lix Abisag saß li tenamit Sunem. Ut queßxcßam riqßuin li rey David.
3Heoi rapua ana e ratou tetahi kotiro ataahua i nga rohe katoa o Iharaira; a kitea ana ko Apihaka Hunami, a kawea ana mai ia ki te kingi.
4Li xkaßal aßan cßajoß xchßinaßusal. Aßan qui-iloc re li rey ut quicßanjelac chiru. Abanan li rey incßaß quicuan riqßuin.
4Na he ataahua rawa taua kotiro; a i atawhai ia i te kingi, i mahi hoki ki a ia: otira kihai te kingi i mohio ki a ia.
5Laj Adonías, li ralal li rey li quicuan riqßuin lix Haguit, quixkßetkßeti rib ut quixye: —Lâin tin-oc chokß rey, chan. Joßcan nak quixcauresiheb lix carruaje ut lix cacuây ut quixsicß ruheb lajêb roxcßâl li cuînk re teßoquênk chirix.
5¶ Katahi a Aronia tama a Hakiti ka whakanui i a ia, ka mea, Ko ahau hei kingi: a meatia ana e ia etahi hariata mana, me etahi tangata noho hoiho, e rima tekau hoki nga tangata hei rere i tona aroaro.
6Lix yucuaß mâ jun sut quixye re nak incßaß us naxbânu. Laj Adonías cßajoß xchakßal ru. Aßan quiyoßla nak ac xyoßla laj Absalón.
6Kihai hoki tona papa i whakapouri i tona ngakau o mua iho, kihai i mea, He aha koe i pena ai? he tangata ataahua rawa hoki ia; a i whanau ia i muri i a Apoharama.
7Laj Adonías quixcßûb ru chiribileb rib riqßuin laj Joab lix yum lix Sarvia ut riqßuin ajcuiß laj Abiatar laj tij nak eb aßan teßoquênk chirix.
7Na ka korerorero ia ki a Ioapa tama a Teruia, ki a Apiatara tohunga; a i whai raua i a Aronia, i awhina i a ia.
8Abanan laj Sadoc laj tij ut laj Benaía li ralal laj Joiada incßaß queßoquen chirix laj Adonías. Ut li profeta Natán ut laj Simei ut laj Rei incßaß queßoquen chirix. Joßcaneb ajcuiß lix soldado laj David, li kßaxal châbileb.
8Ko Haroko tohunga ia, ko Penaia tama a Iehoiara, ko Natana matakite, ko Himei, ko Rei, ko nga tangata nunui a Rawiri, kihai ratou i uru ki ta Aronia.
9Saß jun li cutan laj Adonías quixbânu jun li ninkße. Quixcamsi eb li bôyx, li carner, ut eb li cuacax li toj sâjeb li nînkeb xtibeleb. Quixcamsiheb nachß riqßuin li nimla pec Zohelet xcßabaß li cuan nachß riqßuin li haß Rogel. Quixbokeb chixjunileb li ralal li rey re teßxic saß lix ninkße. Ut quixbokeb ajcuiß li nequeßcßanjelac chiru li rey li chalenakeb Judá.
9Na ka patua e Aronia he hipi, he kau, me nga mea momona, ki te kohatu ki Toherete, ki tera i te taha o Enerokere, a karangatia ana e ia ona teina katoa, nga tama a te kingi, ratou ko nga tangata katoa o Hura, nga pononga a te kingi:
10Abanan incßaß quixbok li profeta Natán, chi moco laj Benaía. Ut incßaß quixbokeb lix soldados laj David, li kßaxal châbileb. Chi moco quixbok laj Salomón li rîtzßin.
10Ko Natana matakite ia, ko Penaia, ko nga tangata nunui, me tona teina, me Horomona, kihai i karangatia e ia.
11Laj Natán quiâtinac riqßuin lix Betsabé lix naß laj Salomón ut quixye re: —¿Ma xacuabi nak laj Adonías lix yum lix Haguit quixxakab rib chokß rey chi incßaß naxnau li rey David?
11¶ Na ka korero a Natana ki a Patehepa whaea o Horomona, ka mea, Kahore ano koe i rongo ko Aronia tama a Hakiti te kingi, kahore hoki i te mohiotia e to tatou ariki, e Rawiri?
12Anakcuan bânu li cßaßru tinye âcue re nak tâcol âcuib lâat ut tâcol ajcuiß rix lix yußam lâ yum laj Salomón.
12Na haere mai, tukua maku e hoatu he whakaaro ki a koe, kia ora ai koe, kia ora ai hoki tau tama, a Horomona.
13Tatxic anakcuan riqßuin li rey David ut tâye re, “At inrey, ¿ma incßaß xabânu li juramento ut xaye nak lin yum laj Salomón tâoc chokß rey chokß âcuêkaj? ¿Cßaßut nak laj Adonías x-oc chokß rey anakcuan?” chaßkat re.
13Haere, a ka tae ki a Kingi Rawiri, ka mea ki a ia, Kihai ianei koe i oati mai, e toku ariki, e te kingi, ki tau pononga, i mea, Ko Horomona tonu ko tau tama hei kingi i muri i ahau, ko ia hoki hei noho i toku torona? Na, he aha i kingi ai a Aron ia?
14Ut nak toj yôkat chi âtinac riqßuin li rey, lâin tin-oc ut tinye re nak yâl li cßaßru yôcat chixyebal, chan.
14Na, e korero ana ano koe i reira ki te kingi, ka tae atu hoki ahau i muri i a koe, a maku e whakakoia ki au korero.
15Joßcan nak lix Betsabé qui-oc saß xcuaribâl li rey. Ac tîx chic li rey ut lix Abisag, Sunam xtenamit, aßan li yô chi iloc re.
15Na ko te haerenga o Patehepa ki te whare moenga, ki te kingi: he koroheke rawa hoki te kingi; ko Apihaka Hunami ano ki te mahi i nga mea a te kingi.
16Lix Betsabé quixcuikßib rib re xqßuebal xlokßal li rey. Ut li rey David quixye re: —¿Cßaß raj ru tâcuaj? chan re.
16Na ka tuohu a Patehepa, ka piko ki te kingi, a ka mea te kingi, He aha tau?
17Lix Betsabé quixye re: —At rey, xabânu li juramento saß xcßabaß li Kâcuaß ut xaye cue nak lin yum laj Salomón tâoc chokß rey chokß âcuêkaj. Ut xaye nak aßan tâcßojlâk saß lâ cßojaribâl.
17Na ka mea tera ki a ia, E toku ariki, i oatitia mai a Ihowa, tou Atua, e koe ki tau pononga, Ko Horomona tonu, ko tau tama hei kingi i muri i ahau, a ko ia hei noho ki toku torona.
18Abanan laj Adonías ac x-oc chokß rey chi incßaß nacanau, at rey.
18Na, inaianei, kua kingi a Aronia; a kahore koe, e toku ariki, e te kingi, i te mohio:
19Xcamsiheb nabaleb li bôyx ut li carner, ut li cuacax li toj sâjeb li nînkeb xtibel. Quixbokeb lâ cualal saß lix ninkße. Ut quixbokeb ajcuiß laj Abiatar laj tij ut laj Joab li nataklan saß xbêneb li soldados. Abanan incßaß quixbok lâ cualal laj Salomón.
19A kua patua e ia he kau, he mea momona, he hipi, tona tini; kua karangatia hoki nga tama katoa a te kingi, me Apiatara tohunga, me Ioapa rangatira ope; ko Horomona ia, ko tau pononga, kihai i karangatia e ia.
20At rey, chixjunileb laj Israel yôqueb chiroybeninquil nak lâat tâye ani tâoc chokß rey chokß âcuêkaj.
20Na ko koe, e toku ariki, e te kingi, e anga ana nga kanohi o Iharaira katoa ki a koe, kia whakaaturia ki a ratou ko wai e noho ki te torona o toku ariki, o te kingi, i muri i a ia.
21Cui lâat incßaß tâye ani tâoc chokß rey, teßxcamsi laj Salomón ut tineßxcamsi ajcuiß lâin, chan.
21Na tenei ake, hei te moenga o toku ariki, o te kingi, ki ona matua, ka kiia maua ko taku tama, ko Horomona, he hunga hara.
22Toj yô ajcuiß chi âtinac lix Betsabé nak quicuulac li profeta Natán riqßuin li rey.
22Na, i a ia ano e korero ana ki te kingi, ka tomo mai a Natana poropiti.
23Queßxye re li rey: —Li profeta Natán xchal chi âtinac âcuiqßuin, chanqueb. Nak qui-oc cuan cuiß li rey, laj Natán quixcuikßib rib chiru li rey.
23A ka korerotia e ratou ki te kingi, ka mea, Ko Natana poropiti tenei. Na haere ana tera ki te aroaro o te kingi, a piko ana, tapapa ana ki te whenua ki te aroaro o te kingi.
24Ut quixye re: —At rey, ¿ma lâat xatyehoc re nak tâoc laj Adonías chokß rey? ¿Ma aßan chic li tâcßojlâk saß lâ cßojaribâl?
24Na ka mea a Natana, E toku ariki, e te kingi, i mea ranei koe, Ko Aronia hei kingi i muri i ahau, a ko ia hei noho ki toku torona?
25Anakcuan laj Adonías xcô ut xmayeja nabaleb li bôyx, li carner ut li cuacax toj sâj, li nînkeb xtibeleb. Xbokeb lâ cualal, ut laj Joab li nataklan saß xbêneb li soldados, ut laj Abiatar laj tij. Anakcuan yôqueb chi ninkßeîc rochben ut yôqueb chixjapbal reheb chixyebal, “Chicuânk taxak xyußam laj Adonías li karey,” chanqueb.
25Kua haere hoki ia ki raro i tenei ra, a kei te patu tera i te kau, i te mea momona, i te hipi, tona tini; a kua karangatia e ia nga tama katoa a te kingi ratou ko nga rangatira ope, ko Apiatara tohunga: kei te kai ratou, kei te inu i tona aroaro; e ki ana, Kia ora a Kingi Aronia.
26Abanan laj Adonías incßaß xinixbok lâin. Ut incßaß xbok laj Sadoc laj tij, chi moco laj Benaía li ralal laj Joiada. Ut incßaß ajcuiß xbok laj Salomón lâ cualal.
26Ko ahau ia, ko tau pononga, ko matou ko Haroko tohunga, ko Penaia tama a Iehoiara, ko tau pononga, ko Horomona, kihai i karangatia e ia.
27At rey, ¿ma xaye nak teßxbânu aßin ut incßaß xaye ke lâo li nococßanjelac châcuu? ¿Ma incßaß xaye ke ani tâcßojlâk saß lâ cßojaribâl chok âcuêkaj lâat? chan.
27Na toku ariki ranei, na te kingi tenei mea, a kihai i whakaaturia e koe ki au pononga, ko wai e noho ki te torona o toku ariki, o te kingi i muri i a ia?
28Ut li rey David quixye: —Bok chak cuißchic lix Betsabé, chan. Ut lix Betsabé qui-oc cuißchic riqßuin li rey ut quixakli chiru.
28Na ka whakahoki a Kingi Rawiri, ka mea, Karangatia a Patehepa ki ahau. Na haere ana ia ki te aroaro o te kingi, a tu ana i te aroaro o te kingi.
29Ut li rey David quixye re: —Saß xcßabaß li yoßyôquil Dios li quicoloc cue chiru li raylal,
29Na ko te oatitanga a te kingi, ka mea, E ora ana a Ihowa i whakaora nei i ahau i nga mate katoa,
30lâin ninye âcue nak tinbânu joß xinye âcue saß xcßabaß li kaDios lâo aj Israel. Laj Salomón lâ yum tâoc chokß rey chokß cuêkaj lâin ut aßan chic tâcßojlâk saß lin cßojaribâl chi taklânc. Anakcuan ajcuiß tinbânu aßin, chan.
30Ko aku oatitanga i a Ihowa, i te Atua o Iharaira ki a koe, i ahau i mea ra, He pono, ko Horomona, ko tau tama, hei kingi i muri i ahau, ko ia hoki hei noho ki toku torona i muri i ahau; he pono me pena ano e ahau i tenei ra.
31Ut lix Betsabé quixcuikßib rib saß chßochß ut quixye: —Chicuânk taxak âyußam chi junelic, at rey David, chan.
31Katahi ka tuohu a Patehepa, anga tonu tona mata ki te whenua, piko ana ki te aroaro o te kingi, ka mea, Kia ora toku ariki, a Kingi Rawiri, a ake ake.
32Li rey David quixye reheb: —Bokomakeb chak laj Sadoc laj tij, ut li profeta Natán joß ajcuiß laj Benaía li ralal laj Joiada, chan. Ut eb aßan queßcuulac riqßuin li rey.
32¶ Na ka mea a Kingi Rawiri, Karangatia a Haroko tohunga ki ahau, a Natana poropiti, a Penaia tama a Iehoiara. Na haere ana mai ratou ki te aroaro o te kingi.
33Ut li rey David quixye reheb: —Cßamomakeb chêrix eb li nequeßcßanjelac chicuu. Ut qßuehomak laj Salomón chirix lin mûl. Texxic toj saß li naßajej cuan cuiß li yußam haß Gihón.
33Na ka mea te kingi ki a ratou, Mauria nga pononga a to koutou ariki hei hoa mo koutou, ka whakanoho i a Horomona, i taku tama, ki toku muera, ki toku ake, ka kawe i a ia ki raro, ki Kihona:
34Nak ac cuânkex aran, li profeta Natán ut laj Sadoc laj tij teßxqßue li aceite saß xjolom laj Salomón ut teßxxakab chokß xreyeb laj Israel. Têyâbasi li trompeta ut têye, “¡Chicuânk taxak xyußam li karey Salomón!” chaßkex.
34A ma Haroko tohunga raua ko Natana poropiti ia e whakawahi ki reira hei kingi mo Iharaira; me whakatangi hoki te tetere, me mea, Kia ora a Kingi Horomona.
35Nak acak xexakab chokß rey, texchâlk chirix laj Salomón nak tâchâlk cuißchic arin chi cßojlâc saß lin cßojaribâl ut aßan chic tâoc chokß rey xban nak aßan li sicßbil ru inban tâoc chokß xreyeb laj Israel ut eb laj Judá, chan.
35Na ka piki ake koutou i muri i a ia, a ka tae mai ia, ka noho ki toku torona; a hei kingi ia i muri i ahau; he mea whakarite naku hei rangatira ia mo Iharaira raua ko Hura.
36Laj Benaía li ralal laj Joiada quixye: —¡Joßcan taxak! Ut aß taxak li Kâcuaß, li nacalokßoni lâat at rey, chixakabânk xcuanquil lâ cuâtin.
36Na ka whakahoki a Penaia tama a Iehoiara ki ta te kingi, ka mea, Amine: kia pena mai hoki te ki a Ihowa, a te Atua o toku ariki, o te kingi.
37Joß nak quicuan âcuiqßuin, at rey, joßcan taxak nak chicuânk riqßuin laj Salomón. Ut kßaxal taxak nimak xcuanquil laj Salomón chiru lâ cuanquil lâat, chan.
37I toku ariki nei, i te kingi, a Ihowa, kia pena ano ia ki a Horomona; a kia whakanuia ake tona torona ki runga ake i te torona o toku ariki, o Kingi Rawiri.
38Queßcôeb laj Sadoc laj tij rochbeneb li profeta Natán ut laj Benaía li ralal laj Joiada, joßqueb ajcuiß laj cereteo ut eb laj peleteo. Queßxqßue laj Salomón chirix li mûl li nabêc cuiß li rey David. Queßxcßam saß li naßajej cuan cuiß li yußam haß Gihón.
38Heoi ka haere a Haroko tohunga, a Natana poropiti, a Penaia tama a Iehoiara, me nga Kereti, me nga Pereti ki raro, a whakanohoia ana e ratou a Horomona ki te muera o Kingi Rawiri, a kawea ana ki Kihona.
39Nak queßcuulac aran laj Sadoc laj tij quixchap li xucub li cuan aceite chi saß li cuan saß li tabernáculo. Quixqßue li aceite saß xjolom laj Salomón, ut quixkßaxtesi saß rukß li Dios re tâoc chokß rey. Chirix aßan queßxyâbasi lix xucub li carner. Ut chixjunileb li tenamit queßxjap reheb chixyebal: —Chicuânk taxak xyußam li karey Salomón, chanqueb.
39Na tangohia ana e Haroko tohunga te haona hinu i roto i te tapenakara, a whakawahia ana e ia a Horomona. Na ka whakatangihia e ratou te tetere; a ka mea katoa te iwi, Kia ora a Kingi Horomona.
40Ut chixjunileb li tenamit queßcôeb chirix. Yôqueb chixyâbasinquil lix xôlb. Ut li chßochß qui-ecßan saß xnaßaj xban nak japjôqueb re xban xsahil xchßôleb.
40Na piki ake ana te iwi katoa i muri i a ia, me te whakatangi te iwi i nga putorino; nui atu hoki te koa i koa ai ratou, ngatata ana te whenua i to ratou hamama.
41Nak yôqueb chi rakecß chi cuaßac laj Adonías ut eb li cuanqueb rochben queßrabi li chokînc. Laj Joab quirabi xyâb li trompeta ut quixye: —¿Cßaßut nak yôqueb chi chokînc eb li tenamit? chan.
41¶ Na ka rongo a Aronia ratou ko ana manuhiri i a ratou e whakamutu ana i ta ratou kai. A, no te rongonga o Ioapa i te tangi o te tetere, ka mea ake, He aha tenei hamama o te pa e ngangau mai nei?
42Toj yô ajcuiß chi âtinac nak laj Jonatán li ralal laj Abiatar laj tij quicuulac. Laj Adonías quixye re: —Ocan. Lâat châbilat. Ninnau nak châbil esilal xatchal chixyebal ke, chan.
42I a ia ano e korero ana, na ko Honatana tama a Apiatara tohunga e haere mai ana; a ka mea a Aronia, Haere mai; he tangata maia hoki koe, a he korero pai au.
43Laj Jonatán quixye re laj Adonías: —Li rey David xxakab laj Salomón chokß rey chokß rêkaj.
43Na ka whakahoki a Honatana, ka mea atu ki a Aronia, He pono rawa, kua meinga a Horomona e to tatou ariki, e Kingi Rawiri, hei kingi.
44Ut quixtakla laj Sadoc laj tij ut li profeta Natán chirochbeninquil joß eb ajcuiß laj Benaía li ralal laj Joiada ut eb laj cereteo ut eb laj peleteo. Ut queßxqßue laj Salomón chirix lix mûl li rey David.
44A kua unga e te kingi hei hoa mona a Haroko tohunga, a Natana poropiti, a Penaia tama a Iehoiara, ratou ko nga Kereti, ko nga Pereti; a kua whakanohoia ia e ratou ki te muera o te kingi:
45Laj Sadoc laj tij ut li profeta Natán queßxqßue li aceite saß xjolom laj Salomón ut queßxxakab chokß rey aran cuan cuiß li yußam haß Gihón. Ut queßsukßi chi sa saß xchßôleb. Aßan aßin li chokînc li yôquex chirabinquil.
45A kua whakawahia ia e Haroko tohunga, e Natana poropiti hei kingi ki Kihona: na kua piki ake ratou i reira me te koa, na ngateri ana te pa. Ko te hamama tenei i rongo na koutou.
46Ut laj Salomón ac x-oc saß xcuanquil.
46A ko Horomona hoki tenei te noho mai nei i runga i te torona o te kingitanga.
47Ut eb li nequeßtenkßan re li rey David queßcôeb riqßuin laj David chixqßuebal xsahil xchßôl ut queßxye re, “Aß taxak li Kâcuaß lâ Dios chi-osobtesînk re laj Salomón ut naßnôk taxak ru yalak bar. Kßaxal nimak taxak lix cuanquil chiru lâ cuanquil lâat,” chanqueb. Ut li rey quixxulub rib saß lix cuarib ut quixlokßoni li Kâcuaß.
47A kua tae mai hoki nga pononga a te kingi ki te manaaki i to tatou ariki, i a Kingi Rawiri, ki te mea, Kia meinga e tou Atua te ingoa o Horomona kia pai atu i tou ingoa, kia whakanuia ake e ia tona torona i tou torona. Na piko ana te kingi i run ga i te moenga.
48Li rey David quixye, “Lokßoninbil taxak li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel. Anakcuan lâin xcuil nak li Kâcuaß xxakab chokß rey jun reheb li cualal incßajol chokß cuêkaj,” chan laj Jonatán.
48A i penei hoki te kupu a te kingi, Kia whakapaingia a Ihowa, te Atua o Iharaira, mona kua homai nei i tetahi hei noho i toku torona i tenei ra, me te kite atu ano oku kanohi.
49Nak queßrabi nak ac x-oc chokß rey laj Salomón, cßajoß nak queßxucuac li bokbileb xban laj Adonías. Nequeßsicsot xbaneb xxiu. Ut yalak bar quilajeßcôeb chixjûnkaleb.
49Na ka pawera nga manuhiri a Aronia, whakatika ana, a haere ana i tona ara, i tona ara.
50Quixucuac ajcuiß laj Adonías xban laj Salomón. Joßcan nak cô saß li artal ut quixchap li xucub li cuan saß xxuc.
50A wehi ana a Aronia i a Horomona, a whakatika ana, ka haere, a ka hopu i nga haona o te aata.
51Queßcôeb chixyebal re li rey Salomón: —At rey, laj Adonías yô xxiu châcuu. Cô saß li artal ut quixchap li xucub li cuan saß xxuc ut quixye, “Tixbânu taxak li juramento li rey Salomón ut tixye taxak nak incßaß tinixcamsi,” chanqueb.
51Na ka korerotia te korero ki a Horomona, Ko Aronia tera e wehi anai a Kingi Horomona; kei te pupuri ano tera i nga haona o te aata; e mea ana, Kia oati a Kingi Horomona ki ahau aianei, e kore a whakamatea e ia tana pononga ki te hoari.
52Laj Salomón quixye reheb: —Cui châbil tixbânu laj Adonías, mâcßaß tixcßul. Abanan cui incßaß us tixbânu, tâcâmk, chan.Ut li rey Salomón quixtaklaheb li cuînk re teßxcßam laj Adonías riqßuin. Queßcôeb li cuînk cuan cuiß li artal ut queßxcßam laj Adonías riqßuin li rey. Laj Adonías quixcuikßib rib chiru li rey Salomón ut laj Salomón quixye re: —Ayu saß lâ cuochoch, chan.
52Na ka mea a Horomona, Ki te mea he tikanga pai tana, e kore e taka tetahi makawe ona ki te whenua; tena ki te kitea he he tona, ka mate.
53Ut li rey Salomón quixtaklaheb li cuînk re teßxcßam laj Adonías riqßuin. Queßcôeb li cuînk cuan cuiß li artal ut queßxcßam laj Adonías riqßuin li rey. Laj Adonías quixcuikßib rib chiru li rey Salomón ut laj Salomón quixye re: —Ayu saß lâ cuochoch, chan.
53Heoi ka tono tangata a Kingi Horomona ki te tiki i a ia, i runga i te aata. A haere mai ana ia, piko ana ki a Kingi Horomona; a ka mea a horomona ki a ia, Haere ki tou whare.