Kekchi

Maori

2 Chronicles

25

1b xcaßcßâl chihab cuan re laj Amasías nak qui-oc chokß rey. Belêb xcaßcßâl chihab quicuan saß xcuanquil saß li tenamit Jerusalén. Lix naß, aßan xJoadán xcßabaß. Jerusalén xtenamit.
1¶ E rua tekau ma rima nga tau o Amatia i tona kingitanga, a e rua tekau ma iwa nga tau i kingi ai ia ki Hiruharama: a ko te ingoa hoki o tona whaea, ko Iehoarana, no Hiruharama.
2Laj Amasías quixbânu li us chiru li Kâcuaß. Abanan moco anchal ta xchßôl nak quixbânu.
2Na he tika tana mahi ki te titiro a Ihowa, engari kihai i tapatahi te ngakau
3Nak ac xakxo saß xnaßaj lix cuanquil li rey Amasías quixtakla xcamsinquileb laj cßanjel chiru li queßcamsin re li rey Joás lix yucuaß.
3A, ka pumau tona kingitanga, katahi ka whakamatea e ia ana tangata, nana nei i patu tona papa, te kingi.
4Abanan incßaß quixtakla xcamsinquil li ralal xcßajoleb. Quixbânu ban li quixye li Kâcuaß joß tzßîbanbil saß li chakßrab li quiqßueheß re laj Moisés nak li Kâcuaß quixye: —Eb li naßbej yucuaßbej incßaß teßcamsîk xban li mâc li queßxbânu li alal cßajolbej, chi moco li alal cßajolbej teßcamsîk xban lix mâqueb lix naß xyucuaßeb. Tixtoj ban xmâc li ani cuan xmâc.
4Ko a raua tama ia kihai i whakamatea; engari i rite tana ki te mea i tuhituhia i te ture i te pukapuka a Mohi, ki ta Ihowa i whakahau ra, Kaua nga matua e mate mo to nga tamariki; kaua hoki nga tamariki e mate mo to nga matua; engari me mate tene i mo tona hara, tenei mo tona hara.
5Li rey Amasías quixchßutubeb chixjunileb li cuînk xcomoneb li ralal xcßajol laj Judá ut laj Benjamín. Quixqßueheb chi chßûtal aß yal aniheb li rechßalal. Quixxakabeb li teßtaklânk saß xbêneb li jûnk mil chi soldado joß ajcuiß saß xbêneb li jûnk ciento chi soldado. Li cuînk li queßajlâc ac xeßxbânu junmay chihab. Oxib ciento mil chixjunileb. Sicßbileb ru ut cauresinbileb re teßxic chi pletic riqßuin lâns ut riqßuin li chßîchß re xcolbal re xchßôleb.
5Na i huihuia hoki e Amatia a Hura, a whakaritea ana he rangatira mano, he rangatira rau mo nga whare o o ratou matua, puta noa i a Hura katoa raua ko Pineamine. A taua ana ratou e ia, te hunga e rua tekau, he maha ake hoki, nga tau, a ka kitea e toru rau mano, whiriwhiri rawa, he hunga haere ki te whawhai, he hunga hapai i te tao, i te whakangungu rakau.
6Quixbok ajcuiß jun ciento mil chi soldado aj Israel ut quixtojeb riqßuin oxlaju xcâcßâl quintal li plata.
6I utua ano hoki e ia etahi o Iharaira, kotahi rau mano, he marohirohi, he maia, kotahi rau taranata hiriwa.
7Jun xprofeta li Dios quicuulac riqßuin laj Amasías ut quixye re: —At rey, eb li soldado aj Israel incßaß naru nequeßxic chi pletic châcuix xban nak moco cuan ta li Dios riqßuineb laj Israel, chi moco cuan ta riqßuineb li ralal xcßajol laj Efraín.
7Na, ko te taenga mai o tetahi tangata a te Atua ki a ia, ka mea E te kingi, kaua te taua a Iharaira e haere tahi koutou, no te mea kahore a Ihowa i a Iharaira, ara i nga tama katoa a Eparaima.
8Usta cau êchßôl nak yôkex chi pletic, abanan li Dios texkßaxtesi saß rukßeb li xicß nequeßiloc êre. Li Dios, aßan cuan xcuanquil chi tenkßânc ut cuan ajcuiß xcuanquil chêcanabanquil chi sachecß, chan.
8Otiia ki te haere koe, kia toa, kia kaha ki te whawhai; ma Ihowa ano koe e turaki i te aroaro o te hoariri; he kaha hoki to te Atua ki te awhina, ki te turaki.
9Laj Amasías quixye re: —¿Cßaßru tâcanâk cuiß li oxlaju xcâcßâl quintal li plata li xinqßue reheb li soldado aßin? chan. Ut li profeta quixye re: —Li Dios naru tixqßue âcue nabal chic chiru aßan, chan.
9Na ka mea atu a Amatia ki te tangata a te Atua, Ha, me pehea nga taranata kotahi rau i hoatu e ahau ki te taua a Iharaira? Ano ra ko te tangata a te Atua, E ahei ana i te Atua te homai ki a koe kia rahi noa ake i tenei.
10Joßcan nak laj Amasías quixtaklaheb saß rochocheb lix soldâdeb laj Efraín. Mâ caßchßin nak quichal xjoskßileb saß xbêneb laj Judá nak queßsukßi saß li rochocheb.
10Katahi ratou ka wehea atu e Amatia, ara te taua i haere mai ki a ia i Eparaima, kia hoki ki to ratou na wahi. Na mura rawa to ratou riri ki a Hura, a hoki ana ki to ratou wahi, mura tonu te riri.
11Ut li rey Amasías quixcacuubresi xchßôl ut quixcßameb lix soldados saß li ru takßa cuan cuiß li atzßam. Ut aran queßxcamsiheb lajêb mil li soldado re li tenamit Seir.
11Na ka whakapakari a Amatia i a ia, a arahina ana e ia tona iwi, haere ana ki Raorao Tote, patua iho e ia nga tama a Heira, kotahi tekau mano.
12Eb li soldado aj Judá queßxchap ajcuiß lajêb mil chi cuînk chi yoßyôqueb. Ut queßxcßameb toj saß xbên jun li sakônac ut aran queßxtolcßosiheb ut pedasinbileb chic nak coxeßnak toj takßa.
12Na, ko era atu mano, kotahi tekau, i ora nei, whakaraua ana e nga tama a Hura, kawea ana ki te tihi o te kamaka, maka atu ana i te tihi o te kamaka, a mongamonga noa ratou katoa.
13Nak yô chi cßulmânc aßan, eb li soldado aj Israel li queßtaklâc saß rochocheb, queßoc saß eb li tenamit li cuanqueb Judá naticla chak Samaria ut nacuulac toj Bet-horón. Queßxcamsiheb oxib mil chi cristian ut nabal li cßaßak re ru queßrelkßa saß eb li tenamit aßan.
13Otiia, ko nga tangata o te taua i whakahokia nei e Amatia, kei haere tahi ratou ki te whawhai, whakaekea ana e ratou nga pa o Hura, o Hamaria mai ano a tae noa ki Petehorono, patua iho etahi o ratou, e toru mano, nui atu hoki te taonga i pahuati a e ratou.
14Nak laj Amasías quisukßi chixcamsinquileb laj Edom, quixcßameb saß lix tenamit lix dioseb laj Seir ut qui-oc chixlokßoninquileb. Quixcuikßib rib chiruheb ut quixcßat lix mayej chiruheb.
14¶ A, muri i te taenga mai o Amatia i te patunga i nga Eromi, ka mauria mai e ia nga atua o nga tama a Heira, na ka whakaturia e ia hei atua mona, koropiko ana ia ki mua i a ratou, tahuna ana e ia he whakakakara ki a ratou.
15Cßajoß nak quixchikß xjoskßil li Dios laj Amasías. Li Dios quixtakla lix profeta riqßuin ut li profeta quixye re: —¿Cßaßut nak nacalokßoniheb li yîbanbil dios aßin li incßaß queßru xcolbaleb laj Edom châcuu lâex? chan.
15Na reira ka mura te riri o Ihowa ki a Amatia, a unga ana mai e ia he poropiti ki a ia, hei korero ki a ia, He aha koe i rapu ai i ta nga atua o te iwi na? kihai na hoki to ratou iwi i whakaorangia e ratou i tou ringa.
16Toj yô ajcuiß chi âtinac nak li rey quixye re: —¿Ani xxakaban âcue chi qßuehoc innaßleb? Cui incßaß tâcanab âtinac, lâin tintakla âcamsinquil, chan. Ut li profeta quixcanab xqßuebal xnaßleb ut quixye re: —Lâin ninnau nak li Dios tixsach âcuu xban nak xabânu li incßaß us aßin ut incßaß xacßul li naßleb li xinqßue raj âcue, chan.
16Na, i a ia e korero ana ki a ia, ka mea te kingi ki a ia, Kua waiho ranei koe hei kaiwhakatakoto whakaaro mo te kingi? Kati tau; mo te aha koe kia patua? Na mutu ake ta te poropiti; otiia i ki ano ia, E mohio ana ano ahau kua takoto to te Atua w hakaaro mou, kia ngaro, mo tau meatanga i tenei, mou hoki kihai i rongo ki toku whakaaro.
17Ut li rey Amasías quiâtinac riqßuineb li nequeßqßuehoc xnaßleb ut queßxcßûb ru cßaßru tixbânu. Chirix aßan quixtakla xyebal re laj Joás lix reyeb laj Israel nak tâchâlk chi pletic riqßuin. Laj Joás, aßan li ralal laj Joacaz ut ri laj Jehú.
17¶ Katahi a Amatia kingi o Hura ka whakatakoto whakaaro, a unga tangata ana ki a Ioaha tama a Iehoahata tama a Iehu kingi o Iharaira, hei ki atu, Tena, taua ka titiro tetahi ki te kanohi o tetahi.
18Abanan laj Joás lix reyeb laj Israel quixtakla xyebal li jaljôquil ru âtin aßin re laj Amasías lix reyeb laj Judá: —Sa jun li cutan jun tôn li qßuix quixtakla xyebal re li cheß chacalteß li cuan Líbano li âtin aßin, “Qßue lâ rabin chokß rixakil li cualal”, chan. Ut jun li joskß aj xul quinumeß ut quixyekßi saß rok li jun tôn chi qßuix.
18Na ka unga tangata a Ioaha kingi o Iharaira ki a Amatia kingi o Hura, hei ki atu, i tono karere te tataramoa i Repanona ki te hita i Repanona, hei ki atu, Homai tau tamahine hei wahine ma taku tama. Na ko te haerenga atu o tetahi kirehe i Repano na, takahia iho e ia taua tataramoa.
19At rey Amasías, lâat yôcat chixyebal nak xatnumta saß xbêneb laj Edom. Joßcan nak yôcat chixnimobresinquil âcuib ut tâcuaj nak tâqßuehekß âlokßal. Kßaxal us nak tatcanâk saß lâ tenamit. ¿Cßaßru aj e nak tâchßic âcuib lâat saß chßaßajquilal ut tâchßiqueb laj Judá saß chßaßajquilal? chan li rey Joás.
19E ki ana koe, Na, kua patua e koe Eroma; a kua whakanekehia ake koe e tou ngakau kia whakapehapeha. E noho ra ki tou whare: he aha koe ka whakapataritari ai, e kino ai koe, e hinga ai koe, a koe na, koutou tahi ko Hura?
20Laj Amasías incßaß qui-abin chiru xban nak ac cuan saß xchßôl li Dios nak tixkßaxtesi laj Amasías saß rukß li rey Joás. Quixbânu chi joßcan xban nak quixtiquib xlokßoninquil li jalanil dios li queßxlokßoni eb laj Edom.
20Otiia kihai a Amatia i rongo; na te Atua hoki tena, kia hoatu ai ratou e ia ki te ringa o o ratou hoariri, mo ratou i rapu tikanga i nga atua o Eroma.
21Joßcan nak laj Joás lix reyeb laj Israel cô aran Bet-semes li cuan saß xcuênt Judá chi pletic riqßuin laj Amasías lix reyeb laj Judá.
21Heoi haere ana a Ioaha kingi o Iharaira, a ka titiro raua ko Amatia kingi o Hura, tetahi ki te kanohi o tetahi, ki Petehemehe o Hura.
22Eb lix soldado laj Judá queßtßaneß saß rukßeb laj Israel. Joßcan nak queßêlelic ut queßcôeb saß rochocheb.
22Na kua patua a Hura i te aroaro o Iharaira, a rere ana ratou, tena ki tona teneti, tena ki tona teneti.
23Laj Joás lix reyeb laj Israel quixchap laj Amasías lix reyeb laj Judá saß li tenamit Bet-semes. Laj Amasías, aßan li ralal laj Joás ut ri laj Joacaz. Chirix aßan laj Joás quixcßam laj Amasías Jerusalén. Ut queßxjucß jun ciento metro riqßuin câcßâl metro li tzßac li sutsu cuiß li tenamit Jerusalén. Naticla cuan cuiß li oquebâl Efraín ut nacuulac toj cuan cuiß li oquebâl li cuan saß xuc.
23I mau ano a Amatia kingi o Hura tama a Ioaha tama a Iehoahata i a Ioaha kingi o Iharaira ki Petehemehe, a kawea ana ia ki Hiruharama, wawahia ana e ia te taiepa o Hiruharama, i te kuwaha mai ano o Eparaima taea noatia te kuwaha o te koki, e wha rau whatianga.
24Li rey Joás quixcßam chixjunil li oro ut li plata joß eb ajcuiß chixjunil li secß li cuan saß lix templo li Dios li cuanqueb saß xcuênt laj Obed-edom. Quixcßam ajcuiß chixjunil li terto xtzßak li cuan saß rochoch li rey. Ut quixcßameb chi prêxil nabaleb li cuanqueb xcuanquil ut quisukßi cuißchic Samaria.
24Na, ko te koura katoa, ko te hiriwa, me nga oko katoa i kitea ki te whare o te Atua, ki a Opereeroma, me nga taonga o te whare o te kingi, me etahi tangata hei taumau, tangohia ake e ia, a hoki ana ki Hamaria.
25Laj Amasías, li ralal laj Joás lix reyeb laj Judá, toj quicuan oßlaju chihab chic nak ac xcam laj Joás lix reyeb laj Israel. Laj Joás aßan li ralal laj Joacaz li quicuan chokß xreyeb laj Israel.
25A tekau ma rima nga tau i ora ai a Amatia tama a Ioaha kingi o Hura i muri i te matenga o Ioaha tama a Iehoahata kingi o Iharaira.
26Chixjunil li quixbânu li rey Amasías saß xticlajic toj saß rosoßjic tzßîbanbil retalil saß li hu li tzßîbanbil cuiß retalil li quilajeßxbânu eb lix reyeb laj Judá ut lix reyeb laj Israel.
26Na, ko era atu meatanga a Amatia, o mua, me o muri, nana, kahore ianei i tuhituhia ki te pukapuka o nga kingi o Hura, o Iharaira?
27Chalen nak laj Amasías quixcanab xlokßoninquil li Kâcuaß, eb li tenamit li cuanqueb Jerusalén queßxcßûb ru chanru nak teßxcamsi. Laj Amasías quiêlelic chiruheb ut cô toj Laquis. Abanan queßxtâke ut aran queßxcamsi.Nak ac queßxcamsi, queßxcßam cuißchic Jerusalén chirix cacuây ut queßxmuk saß lix tenamit laj David li queßmukeß cuiß lix xeßtônil yucuaß.
27Na no muri i te wa i mahue ai i a Amatia te whai i a Ihowa, ka whakatupuria he he mona ki Hiruharama, a rere ana ia ki Rakihi. Otiia ka unga tangata ratou ki te whai i a ia ki Rakihi, a whakamatea iho ia ki reira.
28Nak ac queßxcamsi, queßxcßam cuißchic Jerusalén chirix cacuây ut queßxmuk saß lix tenamit laj David li queßmukeß cuiß lix xeßtônil yucuaß.
28A mauria ana mai i runga hoiho, tanumia ana ki te taha o ona matua, ki te pa o Hura.