Kekchi

Maori

Genesis

34

1Lix Dina aßan lix rabin laj Jacob riqßuin lix Lea. Lix Dina cô chirulaßaninquileb li xkaßal saß li tenamit re nak tixnauheb ru.
1¶ Na ka haere atu a Rina, tamahine a Rea, i whanau nei i a raua ko Hakopa, kia kite i nga tamahine o te whenua.
2Laj Hamor, aj heveo, aßan li acuabej re li tenamit aßan. Li ralal laj Hamor, aßan laj Siquem. Nak laj Siquem quiril lix Dina, quixchap ut quixpuersi ru re nak tâcuânk riqßuin.
2A ka kite a Hekeme, tama a Hamora Hiwi, rangatira o taua whenua, i a ia; a ka hopukia ia e ia, a ka takoto ki a ia, ka whakaiti hoki i a ia.
3Riqßuin li cßaßru quixbânu laj Siquem, cßajoß nak cô xchßôl chirix lix Dina, lix rabin laj Jacob. Ut qui-oc chixkßunbesinquil.
3Na ka piri tona wairua ki a Rina, tamahine a Hakopa, a ka aroha ia ki te kotiro ra, ka whakamarie hoki i te ngakau o taua kotiro.
4Laj Siquem quiâtinac riqßuin laj Hamor lix yucuaß ut quixye re, —Bânu usilal cue, tzßâma chokß cuixakil li xkaßal aßan. Lâin tincuaj sumlâc riqßuin, chan re.
4Na ka korero a Hekeme ki a Hamora, ki tona papa, ka mea, Tikina te kotiro nei hei wahine maku.
5Laj Jacob quirabi resil nak quichapeß lix rabin xban laj Siquem. Ut aßan mâcßaß quixye. Toj quiroybeni nak queßsukßi chak eb li ralal li cuanqueb chak chi iloc quetômk saß cßalebâl.
5Na i rongo a Hakopa kua pokea a Rina, tana tamahine, e ia; a i te parae ana tama, i ana kararehe: na ka whakarongo puku a Hakopa, kia tae mai ra ano ratou.
6Toj mâjiß nequeßcuulac nak laj Hamor, xyucuaß laj Siquem, cô chi âtinac riqßuin laj Jacob.
6¶ Na ka haere a Hamora papa o Hekeme ki a Hakopa ki te korero ki a ia.
7Nak eb li ralal laj Jacob queßrabi resil li cßaßru quicßulman, queßsukßi chak saß junpât. Eb aßan queßrahoß saß xchßôl ut queßchal ajcuiß xjoskßileb xban nak nimla mâc chiruheb chixjunileb laj Israel nak laj Siquem quicuan riqßuin lix rabin laj Jacob. Incßaß raj xru xbânu chi joßcan riqßuin junak xkaßal aj Israel.
7Na ka haere mai nga tama a Hakopa i te parae, i to ratou rongonga; a ka matangerengere aua tangata, ka tino riri hoki, mo tana mahi wairangi i roto i a Iharaira, i a ia i takoto ra ki te tamahine a Hakopa; he mahi hoki kihai i tika.
8Laj Hamor quiâtinac riqßuineb ut quixye reheb: —Laj Siquem li cualal cßajoß nak xcô xchßôl chirix li xkaßal. Bânuhomak usilal, qßuehomak li xkaßal re tâsumlâk riqßuin li cualal.
8Na ka korero a Hamora ki a ratou, ka mea, Ko Hekeme, ko taku tama, piri tonu tona wairua ki ta koutou tamahine: homai ia ki a ia, ne? hei wahine.
9Us raj nak teßxcßam ribeb li kalal kacßajol re nak kechßalalak chic kib, chan. Li kalal lâo teßsumlâk riqßuineb lê rabin lâex. Ut lê ralal lâex teßsumlâk riqßuineb li karabin lâo.
9A kia marenatia tatou ki a tatou; homai a koutou tamahine ki a matou, a me tango hoki a matou tamahine ma koutou.
10Lâex naru texcanâk kiqßuin saß li chßochß aßin. Naru textrabajik ut naru texcuânk chi junaj cua arin. Têbânu li cßanjel li cßaßru têraj ut naru ajcuiß têlokß lê chßochß arin, chan.
10A me noho koutou ki a matou: a ka takoto atu te whenua i mua i a koutou: e noho i reira, ka hokohoko i reira, ka whakatupu rawa ma koutou i reira.
11Laj Siquem quixye re lix yucuaß lix Dina joß ajcuiß reheb li ras ut li rîtzßin: —Chixcßulak êchßôl li cßaßru xyeman êre. Aß yal cßaßru têpatzß cue, lâin tinqßue êre.
11A ka mea a Hekeme ki tona papa ratou ko ona tungane, Kia manakohia mai ahau e koutou, a ko ta koutou e ki mai ai ki ahau ka hoatu e ahau.
12Yehomak cue joß nimal têraj. Usta nabal, lâin tinqßue êre. Mexcßoxlac riqßuin aßan. Qßuehomak cue li xkaßal re nak tinsumlâk riqßuin, chan.
12Ahakoa pehea te nui o te tapakuha me te hakari e meatia mai e koutou ki ahau, ka hoatu e ahau ta koutou e ki mai ai ki ahau: otira homai te kotiro hei wahine maku.
13Xban nak ac nequeßxnau nak laj Siquem quixchap saß puêrs lix Dina, eb li ras riqßuin balakß aj âtin queßchakßoc chiruheb laj Hamor ut laj Siquem.
13Na ka whakahoki tinihanga nga tama a Hakopa ki a Hekeme raua ko Hamora, ko tona papa, i mea hoki ratou mo Rina, mo to ratou tuahine, i whakapokea e ia;
14Queßxye reheb: —Incßaß naru takaqßue li kanab re junak cuînk mâjiß naxcßul li circuncisión xban nak xutânal aßan saß kayânk lâo, chanqueb.
14Ka mea ratou ki a raua, E kore tenei mea e taea e matou te mea, te hoatu i to matou tuahine ki te tangata kahore i kotia; he tawainga hoki tena mo matou:
15Cui chixjunilex lâex têcßul li circuncisión joß nak xkacßul lâo, lâo takasume li cßaßru xaye ke.
15Tenei ia te mea e whakaae ai matou ki a koutou: ki te peneitia koutou me matou, ki te kotia o koutou tane katoa;
16Chi joßcaßin tixcßul kachßôl re nak lê ralal teßsumlâk riqßuineb li karabin ut li kalal lâo teßsumlâk riqßuineb lê rabin. Ut lâo tocuânk saß êyânk ut takajunaji kib.
16Katahi ka hoatu e matou a matou tamahine ki a koutou, ka tangohia mai hoki a koutou tamahine ma matou, a ka noho matou i roto i a koutou, a ka meinga tatou hei iwi kotahi.
17Abanan cui lâex incßaß têcßul li circuncisión, lâo toêlk saß êyânk ut takacßam li kanab chikix nak toxic, chanqueb li ralal laj Jacob.
17Ki te kahore ia koutou e rongo ki ta matou, kia kotia koutou; na ka tango matou i ta matou tamahine, ka haere.
18Ut laj Hamor joß ajcuiß laj Siquem queßxcßul xchßôl li cßaßru quiyeheß reheb.
18¶ Na i pai a ratou kupu ki a Hamora, ki a Hekeme hoki, ki te tama a Hamora.
19Laj Siquem saß junpât quixcßul li circuncisión xban nak cßajoß nak nacuulac chiru lix rabin laj Jacob. Laj Siquem, aßan li kßaxal oxlokßinbil chiruheb li cuanqueb saß rochoch lix yucuaß.
19A kihai i whakaroa taua tamaiti ki te mea i taua mea, he matenui hoki nona ki te tamahine a Hakopa: he nui atu ano ia i nga tangata katoa o te whare o tona papa.
20Ut laj Siquem rochben lix yucuaß, queßcôeb saß li oquebâl re li tenamit li nequeßxchßutub cuiß ribeb li cristian. Ut queßoc chi âtinac riqßuineb li cuanqueb aran.
20Na ka haere a Hamora raua ko Hekeme, ko tana tama, ki te kuwaha o to raua pa, a ka korero ki nga tangata o to raua pa, ka mea,
21Queßxye reheb: —Eb li cuînk aßin, aßan kamîgueb. Teßcuânk saß kayânk ut teßtrabajik arin. Ut tzßakal ajcuiß li naßajej chokß reheb aßan. Chi joßcan târûk tosumlâk riqßuineb lix rabin. Ut eb aßan teßsumlâk riqßuineb li karabin lâo.
21He hunga ata noho tenei ki a tatou; no reira tukua ratou kia noho ki tenei whenua, kia hokohoko ki konei; na ko te whenua nei, nana, he nui noa atu mo ratou; me tango mai e tatou a ratou tamahine hei wahine ma tatou, ka hoatu hoki i a tatou tama hine ki a ratou.
22Abanan eb aßan xeßxye nak tento takacßul li circuncisión joß nak queßxcßul chak eb aßan re nak junajak chic ku.
22Kotahi ano ia te mea e whakaae mai ai aua tangata ki a tatou, kia noho ki a tatou, kia waiho hei iwi kotahi, ki te kotia o tatou tane katoa, ki te peratia me ratou kua kotia nei.
23Ut chixjunil li cßaßru cuan reheb lâo toêchanînk re. Joß ajcuiß eb lix quetômk. Abanan tento nak takacßul li circuncisión re nak teßcanâk arin saß kayânk, chanqueb.
23Ko a ratou kararehe, ko a ratou taonga, me a ratou kirehe katoa, e kore ianei ena e riro mai i a tatou? erangi me whakaae atu tatou ki a ratou, a ka noho ratou ki a tatou.
24Chixjunileb li cuînk saß li tenamit aßan queßxcßul xchßôl li cßaßru quiyeheß reheb xbaneb laj Hamor ut laj Siquem. Ut chixjunileb queßxcßul li circuncisión.
24A i whakarongo ki a Hamora raua ko Hekeme, ko tana tama, nga tangata katoa i haere atu i te kuwaha o tona pa; a i kotia katoatia nga tane, nga tangata katoa i haere atu i te kuwaha o tona pa.
25Abanan saß rox li cutan nak toj ra cuanqueb li cuînk xban li circuncisión, cuib li ralal laj Jacob, laj Simeón rochben laj Leví, queßcôeb chi pletic saß li tenamit aßan chi mâcßaß saß xchßôleb. Chixjunileb li cuînk aßin queßcamsîc chi chßîchß xbaneb laj Simeón ut laj Leví, li raseb lix Dina.
25¶ A i te toru o nga ra, i a ratou e mamae ana, na ka tango nga tama tokorua a Hakopa, a Himiona raua ko Riwai, nga tungane o Rina, i tana hoari, i tana hoari, a haere ohorere ana ki te pa, a patua iho e raua nga tane katoa.
26Riqßuin kßesnal chßîchß queßxcamsi laj Hamor joß ajcuiß laj Siquem. Saß junpât queßrisi lix Dina saß rochocheb laj Siquem, ut queßxcßam chirix nak queßcôeb.
26I patua ano hoki e raua a Hamora raua ko Hekeme, ko tana tama ki te mata o te hoari, a tangohia ana e raua a Rina i roto i te whare o Hekeme, a haere ana.
27Ut eb li jun chßôl chic li ralal laj Jacob queßcuulac saß li tenamit. Quilajeßnumeß saß xbêneb li camenak ut quilajeßrisi chixjunil li cßaßak re ru li cuan saß li tenamit. Queßxbânu chi joßcaßin xban li mâusilal li quixbânu re lix Dina laj Siquem.
27Na ka haere nga tama a Hakopa ki te hunga i patua, a pahuatia ana e ratou te pa, mo to ratou tuahine i whakapokea e ratou.
28Quilajeßxcßam ajcuiß chixjunil li quetômk li cuan aran, joß ajcuiß li cßaßru cuan reheb, joß saß tenamit joß saß cßalebâl.
28I tangohia e ratou a ratou hipi, a ratou kau, a ratou kaihe, me nga mea hoki i te pa, me nga mea ano hoki i te mara;
29Quilajeßrelkßa li cßaßru cuan saß li rochocheb. Queßxcßam ajcuiß chixjunileb li ixk joß eb ajcuiß li cocßal.
29Me a ratou taonga katoa, a whakaraua ana a ratou tamariki katoa, me a ratou wahine, i pahuatia ano hoki nga mea katoa i roto i te whare.
30Laj Jacob quixye re laj Simeón joß ajcuiß re laj Leví: —Lâex xeqßue jun li nimla raylal saß inbên lâin. Anakcuan chixjunileb li cristian saß li naßajej aßin xicß chic tineßril, eb laj cananeo ut eb laj ferezeo. Mâre teßxchßutub ribeb re teßpletik kiqßuin. Ut lâo coßxibo ajcuiß. ¿Cßaßru takabânu? To-osokß chikajunilo, chan laj Jacob.Ut eb li ralal queßchakßoc ut queßxye re: —¿Ma xacuaj raj lâat nak xkacanab li kîtzßin re nak tâosokß joß junak ixk yibru xnaßleb? chanqueb re lix yucuaß.
30Na ka mea a Hakopa ki a Himiona raua ko Riwai, Ka raru ahau i a korua, ka meinga kia piro i roto i nga tangata whenua, i roto i nga Kanaani ratou ko nga Perihi: a ka huihui mai ratou ki ahau, ki te hunga tokoiti, a ka patua ahau; a ka ngaro ahau, ahau me toku whare.
31Ut eb li ralal queßchakßoc ut queßxye re: —¿Ma xacuaj raj lâat nak xkacanab li kîtzßin re nak tâosokß joß junak ixk yibru xnaßleb? chanqueb re lix yucuaß.
31A ka mea raua, Kia peratia koia e ia to matou tuahine me te wahine kairau?