Kekchi

Maori

Genesis

44

1Laj José quixye re li xbên môs: —Ayu lâat ut tâbutßeb lix coxtal riqßuin li trigo li joß qßuial na teßxcuy xcßambal. Ut tâqßue cuißchic lix tumineb li junjûnk saß eb lix coxtal.
1¶ Na ka whakahau ia ki te kaitohutohu o tona whare, ka mea, Whakakiia nga peke a aua tangata ki nga kai e taea te whawhao ki roto, me maka ano te moni a tenei, a tenei, ki te waha o tana peke.
2Ut saß lix coxtal li îtzßinbej, tâqßue lin secß plata. Ut tâqßue ajcuiß lix tumin chi saß lix coxtal, chan. Ut li môs quixbânu joß quiyeheß re xban laj José.
2Whaowhina hoki taku kapu, te kapu hiriwa, ki te waha o te peke a te whakaotinga, me te moni ano mo tana witi. Na rite tonu tana i mea ai ki ta Hohepa kupu i ki ai.
3Joß cuulajak chic nak quisakêu, eb li ralal laj Jacob queßchakßrabîc xban laj José ut queßcôeb ut queßxcßameb ajcuiß lix bûr.
3A, ka marama te ata, ka tonoa atu aua tangata, ratou me a ratou kaihe.
4Tojoß junpât reliqueb li cuînk saß li tenamit, nak laj José quixbok li xbên môs ut quixye re: —Ayu saß junpât ut toxâtauheb li cuînk li xeßcôeb. Ut tâye reheb, “¡Cßoxlahomak chi us! Usilal xbânu êre lin patrón. ¿Cßaßut nak xebânu li incßaß us re? ¿Cßaßut nak xerelkßa chak lix secß plata lin patrón?” chaßkat reheb.
4A, no to ratou haerenga atu i te pa, kihai i matara, ka mea a Hohepa ki te kaitohutohu o tona whare, Whakatika, whaia aua tangata; a, ka mau ratou i a koe, ka mea ki a ratou, He aha i utua ai e koutou te pai ki te kino?
5Ut tâye ajcuiß reheb, “Li secß aßan, aßan li na-ucßac cuiß lin patrón ut aßan nacßanjelac ajcuiß re kßehînc. Cßajoß xyibal ru li xebânu chak re lin patrón,” chaßkat reheb, chan laj José re lix môs.
5Ehara ianei tenei i te mea e inu ai toku ariki, i tana hoki e kite tohu ai ia? ka kino ta koutou mahi.
6Li môs cô saß junpât ut coxtauheb li cuînk saß be. Ut quixye reheb chixjunil li quiyeheß re xban laj José.
6Na ka mau ratou i a ia, a korerotia ana e ia aua kupu ki a ratou.
7Eb aßan queßchakßoc ut queßxye re: —At Kâcuaß, ¿cßaßut nak yôcat chixyebal ke chi joßcan? Lâo moco cßaynako ta chixbânunquil li naßleb aßan.
7A ka mea ratou ki a ia, He aha enei kupu i korerotia ai e toku ariki? Aue, kia meatia tenei mea e au pononga.
8¿Ma incßaß ta biß xaqßue retal nak xkakßaxtesi li tumin li xkatau saß eb li kacoxtal Canaán? Aßan retalil nak lâo mâ jaruj to-oc chirelkßanquil xbiomal lâ patrón. Usta plata, usta oro, lâo incßaß naru to-oc xchßeßbal li cßaßru re.
8Nana, ko te moni i kitea e matou i te waha o a matou peke, i whakahokia mai e matou ki a koe i te whenua o Kanaana: a kia tahae matou hei aha i te hiriwa, i te koura ranei, i roto i te whare o tou ariki?
9Sicß saß li kacoxtal. Ma hôn tana nacatau saß eb li kacoxtal. Cui tâtau li secß saß xcoxtal junak, aßan tâcamsîk. Ut chikajunilo tocanâk chokß xmôs lâ patrón, chanqueb re.
9Ki te mea ka kitea taua mea ki tetahi o au pononga, kia mate ia, kia waiho ano matou hei pononga ma toku ariki.
10Li môs quixye reheb: —Chi-uxmânk taxak joß xaye. Li ani tintau cuiß li secß, aßan tâcanâk chokß aj cßanjel chicuu chi junaj cua. Ut lâex li jun chßôl chic naru texxic xban nak mâcuaß lâex cuan êre, chan.
10A ka mea ia, Kia rite ano hoki aianei ki ta koutou i mea ai: e kitea taua mea ki tetahi, hei pononga ia maku; a kahore he whakahe mo koutou.
11Ut eb aßan saß junpât quilajeßxcubsi chiru chßochß lix coxtal ut li junjûnk queßxhit lix coxtaleb.
11Na hohoro tonu ta ratou tuku iho i tana peke, i tana peke, ki te whenua, a whakatuwheratia ana e ratou tana peke, tana peke.
12Ut li môs quixtiquib xsicßbal xbên cua saß xcoxtal li asbej. Toj saß rosoßjic quixsicß saß xcoxtal li îtzßinbej. Ut aran quixtau li secß saß xcoxtal laj Benjamín.
12Na ka rapu ia, timata i te matamua a whakamutu ki te whakaotinga: a ka kitea te kapu i roto i te peke a Pineamine.
13Ut eb li ras laj Benjamín queßxkßichi li rakßeb chirixeb xban xrahileb saß xchßôl. Quilajeßxbacß lix coxtal saß junpât. Quilajeßxtaksi cuißchic chirixeb lix bûr. Ut queßsukßi cuißchic saß li tenamit li cuan cuiß laj José.
13Na ka haehae ratou i o ratou kakahu, a whakawaha ana e ratou tana kaihe, tana kaihe, hoki ana ki te pa.
14Ut laj Judá rochbeneb li rîtzßin ut li ras queßcuulac saß li rochoch laj José. Eb aßan queßxcuikßib rib saß chßochß chiru laj José.
14Na ka haere a Hura ratou ko ona tuakana, ko ona teina, ki te whare o Hohepa; a i reira tonu ia: a tapapa ana ki te whenua i tona aroaro.
15Laj José quixye reheb aßan: —¿Cßaßut nak xebânu chi joßcaßin? ¿Ma incßaß ta biß nequenau nak junak cuînk joß lâin kßaxal nim incuanquil, ninnau ajcuiß kßehînc? chan laj José reheb.
15Na ka mea a Hohepa ki a ratou, He aha tenei mea i meatia nei e koutou? kihai ranei koutou i mahara he tangata matakite te penei me ahau nei?
16Laj Judá quixye re: —At Kâcuaß, ¿cßaßru raj takaye âcue? ¿Cßaß chic ru naru takaye âcue re nak tâpâb nak mâcuaß lâo xobânun re aßin? Li Kâcuaß Dios nanaßoc re cßaßru kamâc. Mâcuaß caßaj cuiß riqßuin li xeßxtau cuiß lâ secß tâcanâk chokß âmôs. Tocanâk ajcuiß lâo chikajunilo, chanqueb.
16Na ka mea a Hura, He aha ta matou e mea ai ki toku ariki? he aha ta matou e korero ai? me aha ranei hei whakatika i a matou? kua kitea e te Atua te hara o au pononga; na, tenei matou hei pononga ma toku ariki, matou tahi hoki ko te tangata i kit ea nei te kapu ki a ia.
17Laj José quichakßoc ut quixye reheb: —Incßaß nacuaj chi joßcan. Caßaj cuiß li xtauman cuiß lin secß, aßan tâcanâk chokß inmôs. Ut lâex naru texsukßîk saß xyâlal riqßuin lê yucuaß, chan.
17Ano ra ko ia, Engari, kia meatia tenei e ahau! Ko te tangata i kitea nei te kapu ki a ia, ko ia hei pononga maku; ko koutou ia, haere marie koutou ki runga, ki to koutou papa.
18Ut laj Judá quinachßoc chiru laj José ut quixye re: —Chacuy inmâc. Lâin tincuaj xyebal cuib oxibak âtin âcue. Usan cui incßaß tâchâlk âjoskßil saß kabên xban nak lâat kßaxal nim âcuanquil. Lâat joß laj faraón, chan.
18¶ Katahi ka whakatata a Hura ki a ia, ka mea, Tukua tau pononga, e toku ariki, kia korero i tetahi kupu ki nga taringa o toku ariki, kei mura hoki tou riri ki tau pononga: ko korua hoki ko Parao rite tahi.
19Laj Judá quixye ajcuiß re: —At Kâcuaß, lâat xatpatzßoc ke ut xaye ke “¿Ma cuan lê yucuaß? ¿Ma cuan lê rîtzßin?” chancat ke.
19I ui mai toku ariki ki ana pononga, i mea, He papa ranei to koutou, he teina ranei?
20Ut lâo xkaye âcue, “Cuan li kayucuaß. Tîx chic. Ut cuan ajcuiß li kîtzßin toj sâj. Saß xtîxilal li kayucuaß quiyoßla li kîtzßin aßan. Caßaj chic a jun aßin cuan reheb li cuib chi ralal li junaj xnaßeb. Li ras li kîtzßin aßin ac camenak. Ut li kayucuaß cßajoß nak naxra laj Benjamín.”
20A ka mea matou ki toku ariki, He papa ano to matou, he koroheke, me tetahi tama o tona koroheketanga, he mea iti; kua mate hoki tona tuakana, a ko ia anake i mahue o nga tamariki a tona whaea, e aroha ana hoki tona papa ki a ia.
21Lâat xaye ke, “Cßamomak chak lê rîtzßin arin. Tincuaj tincuil ru,” chancat ke.
21Na ka mea mai koe ki au pononga, Kawea mai ia ki raro nei, ki ahau, kia tau atu ai oku kanohi ki a ia.
22Ut lâo xkaye âcue, “Li kîtzßin incßaß naru tixcanab chak li kayucuaß xjunes. Cui tixcanab chak li kayucuaß xjunes naru nacam li kayucuaß xban xrahil saß xchßôl.”
22Katahi matou ka mea ki toku ariki, E kore e ahei kia whakarerea tona papa e taua tamaiti: no te mea ka mate tona papa ki te mahue i a ia.
23Abanan lâat xaye ke, “Cui incßaß nequecßam chak lê rîtzßin, incßaß chic têril cuu,” chancat ke.
23Na ka mea koe ki au pononga, Ki te kahore to koutou teina, te whakaotinga, e haere tahi mai i a koutou ki raro nei, e kore koutou e kite i toku kanohi a muri ake nei.
24Nak xocuulac riqßuin li kayucuaß, ticto xkaye re cßaßru xaye ke lâat.
24A, i to matou haerenga ki runga, ki tau pononga, ki toku papa, na, ka korerotia e matou nga kupu a toku ariki ki a ia.
25Ut li kayucuaß xye ke, “Ayukex cuißchic chixlokßbal caßchßinak katzacaêmk,” chan.
25A ka mea mai to matou papa, Hoki atu ki te hoko i tetahi wahi kai ma tatou.
26Ut lâo xkaye re, “Incßaß naru toxic cui incßaß naxic li kîtzßin chikix. Incßaß toxcßul li cuînk cui incßaß nakacßam li kîtzßin chikix,” chanco re.
26Na ka mea matou, E kore e ahei ki a matou te haere ki raro: ki te mea kei a matou to matou teina, te whakaotinga, na, ka haere matou ki raro: no te mea hoki e kore e taea e matou te titiro ki te kanohi o taua tangata, ki te kahore to matou teina, te whakaotinga, i a matou.
27Ut li kayucuaß xye ke, “Lâex nequenau nak cuib ajcuiß li cualal quicuan riqßuin li cuixakil camenak.
27Na ka mea tau pononga, toku papa, ki a matou, E mohio ana koutou, tokorua nga tama a maua ko taku wahine:
28Li jun quintakla chi takl ut incßaß chic quisukßi chak. Lâin ninye nak junak joskß aj xul xcamsin re. Incßaß chic xcuil bayak ru.
28A i haere atu tetahi i toku taha, i mea hoki ahau, He pono kua haea putia ia; a kahore ahau i kite i a ia a mohoa noa nei:
29Cui têcßam chêrix laj Benjamín, mâre cßaßru tixcßul saß be. Lâex cuan êre cui nincam xban xrahil saß inchßôl,” chan ke li kayucuaß.
29Ki te tangohia ano hoki tenei e koutou i toku aroaro, a ka pono he aitua ki a ia, katahi ka meinga e koutou kia heke tangi atu toku koroheketanga ki te po.
30Ut anakcuan cui tinsukßîk riqßuin lin yucuaß ut mâ anihak chic laj Benjamín chicuix, lâin ninye nak tâcâmk xban nak junes laj Benjamín naxcßoxla.
30Heoi, ki te haere atu ahau ki tau pononga, ki toku papa, a kahore taua tamaiti i a matou; kei roto nei hoki i tona wairua tona wairua e paihere ana;
31Ut lâo cuan ke cui nacam li kayucuaß xban xrahil saß xchßôl.
31Na, kei tona kitenga kua kore tenei tama, ka mate ia: a ka meinga e matou, e au pononga, te koroheketanga o tau pononga, o to matou papa, kia heke tangi atu ki te po.
32Lâin xinye re lin yucuaß, “Cui incßaß tâsukßîk chak lâ cualal chicuix, tâcanâk chi junaj cua li raylal saß inbên,” chanquin re.
32I waiho hoki tau pononga hei utu mo tenei tama ki toku papa, i mea ahau, Ki te kahore ia e kawea mai e ahau ki a koe, na, hei whakahenga ahau ma toku papa i nga ra katoa.
33Xban aßan tintzßâma châcuu nak tinâcßul chokß rêkaj laj Benjamín. Lâin tincanâk chokß âmôs. Bânu usilal, canab chi xic laj Benjamín chirixeb li ras.¿Chan ta cuiß ru nak tinxic riqßuin lin yucuaß cui mâ anihak chic laj Benjamín chicuix? Incßaß tincuy rilbal inyucuaß nak cßajoßak xrahil saß xchßôl, chan laj Judá re laj José.
33Heoi kia noho ra tau pononga aianei hei utu mo tenei tama, hei pononga ma toku ariki; a kia haere tahi te tama i ona tuakana ki runga.
34¿Chan ta cuiß ru nak tinxic riqßuin lin yucuaß cui mâ anihak chic laj Benjamín chicuix? Incßaß tincuy rilbal inyucuaß nak cßajoßak xrahil saß xchßôl, chan laj Judá re laj José.
34Me pehea hoki ahau e haere ai ki runga, ki toku papa, ki te kahore te tama i ahau? kei kite ahau i te kino e pa ana ki toku papa.