Kekchi

Maori

Judges

8

1Eb li ralal xcßajol laj Efraín queßjoskßoß ut queßxcuechßi laj Gedeón ut queßxye re: —¿Cßaßut nak xabânu chi joßcan? ¿Cßaßut nak incßaß xatakla kabokbal nak xcôex chi pletic riqßuineb laj Madián? chanqueb re.
1¶ Na ka mea ki a ia nga tangata o Eparaima, He aha tenei mea i mea nei koe ki a matou, te karangatia matou i tou haerenga atu ki te whawhai ki a Miriana? Na nui atu ta ratou ngangau ki a ia.
2Ut laj Gedeón quixye reheb: —¿Cßaßru xinbânu lâin? ¿Ma mâcuaß ta biß lâex nabal xebânu chiku lâo? Lâo caßchßin ajcuiß xkabânu. Abanan lâex nabal xebânu.
2Na ka mea ia ki a ratou, Ko tehea mahi aku inaianei hei rite mo ta koutou? He teka ianei pai atu te hamunga waina a Eparaima i te whakinga katoa a Apietere?
3Li Dios quixkßaxtesi saß êrukß lâex laj Oreb ut laj Zeeb, li cuib li nequeßtaklan saß xbêneb laj Madián. Lâex nabal xebânu chiru li xkabânu lâo, chan. Riqßuin li quixye laj Gedeón, quinumeß lix joskßileb.
3I homai e te Atua ki o koutou ringa nga rangatira o Miriana, a Orepe raua ko Teepe: a he aha te mea i taea e ahau hei rite mo ta koutou? Katahi ka iti haere to ratou riri ki a ia i tana korerotanga i taua kupu.
4Laj Gedeón rochbeneb li oxib ciento chi cuînk queßcuulac chire li nimaß Jordán ut queßnumeß jun pacßal. Lublûqueb ut tacuajenakeb, abanan toj queßxqßue xchßôl chixchapbaleb li xicß nequeßiloc reheb.
4¶ Na kua tae a Kiriona ki Horano, kua whiti, ratou tahi ko ana tangata e toru rau; e ruha ana, otiia me te whai tonu.
5Nak queßcuulac saß li tenamit Sucot, laj Gedeón quixye reheb li cuanqueb aran: —Nintzßâma chêru nak têbânu li usilal. Têqßue xtzacaêmkeb li cuînk li cuanqueb cuochben xban nak tacuajenakeb. Lâo yôco chirâlinanquileb re takachapeb laj Zeba ut laj Zalmuna lix reyeb laj Madián, chan.
5Na ka mea ia ki nga tangata o Hukota, Homai etahi rohi taro ma te hunga e haere tahi nei matou, e hemo ana hoki ratou, e whai ana hoki ahau i a Tepa raua ko Taramuna i nga kingi o Miriana.
6Abanan eb li nequeßtaklan aran Sucot queßxye re: —¿Cßaßut nak takaqßue xcuaheb lâ soldado? ¿Ma ac xechapeb ta biß laj Zeba ut laj Zalmuna? chanqueb.
6Na ka mea nga rangatira o Hukota, Kei roto koia i tou ringa nga ringa o Tepa raua ko Taramuna, e hoatu ai e matou he taro ma tou ope?
7Laj Gedeón quixye reheb: —Nak li Kâcuaß acak xkßaxtesiheb saß kukß laj Zeba ut laj Zalmuna, lâin tinsukßîk êriqßuin ut tinqßue êlôb ut texinrahobtesi riqßuin li qßuix li nacuan saß li chaki chßochß, chan.
7Na ka mea a Kiriona, Mo reira kia homai e Ihowa a Tepa raua ko Taramuna ki toku ringa, ka haehaea e ahau o koutou kikokiko ki nga tataramoa o te koraha, ki nga tumatakuru.
8Ut laj Gedeón rochbeneb lix soldado queßcôeb Peniel. Ut quixtzßâma cuißchic usilal chiruheb joß quixbânu aran Sucot. Ut eb li cuanqueb Peniel queßxye re joß li queßxye li cuanqueb aran Sucot.
8Na ka haere atu ia i reira ki Penuere, a ka korero pera ano ki a ratou; heoi, rite tonu ki ta nga tangata o Hukota i whakahoki ai ta nga tangata o Penuere i whakahoki ai ki a ia.
9Joßcan nak laj Gedeón quixye reheb: —Nak acak xonumta saß xbêneb li xicß nequeßiloc ke, lâo tosukßîk arin, ut takatßan li ochoch aßin li najt xteram, chan.
9Na ka korero ano hoki ia ki nga tangata o Penuere, ka mea, Ka hoki mai ahau i runga i te pai, ka wahia e ahau tenei pourewa.
10Laj Zeba ut laj Zalmuna cuanqueb saß li naßajej Carcor rochbeneb oßlaju mil lix soldado. Caßaj cuiß eb aßan li toj yoßyôqueb. Li jun ciento mil riqßuin junmay mil chic ac queßcamsîc saß li plêt.
10Na i Karakoro a Tepa raua ko Taramuna, me o raua ope hoki, me te mea tekau ma rima nga mano, ko te hunga katoa i mahue o te ope katoa o nga tangata o te rawhiti: i hinga hoki o te hunga mau hoari, kotahi rau e rua tekau nga mano.
11Laj Gedeón rochbeneb lix soldado yôqueb chi xic saß li be li cuan saß xnubâl li chaki chßochß li cuan saß xjayal li oriente riqßuineb li tenamit Noba ut Jogbeha. Nak mâcßaß saß xchßôleb laj Madián, laj Gedeón rochbeneb lix soldado queßoc chi pletic riqßuineb.
11Na ka haere ki runga a Kiriona na te huarahi o te hunga noho teneti, na te rawhiti o Nopaha, o Iokopeha, a patua iho e ia te ope: kua tau hoki te ope.
12Laj Zeba ut laj Zalmuna li cuib chi xreyeb laj Madián, queßoc chi êlelic chiruheb, abanan eb laj Gedeón queßrâlinaheb toj retal queßxchap laj Zeba ut laj Zalmuna. Ut eb lix soldado queßsach xchßôleb xban xxiuheb.
12Na ka rere a Tepa raua ko Taramuna, a ka whaia e ia, ka mau i a ia nga kingi tokorua o Miriana, a Tepa raua ko Taramuna, a whati ana te ope katoa.
13Nak laj Gedeón li ralal laj Joás queßsukßi chak chi pletic, queßnumeß saß li be li naxic saß li naßajej Heres.
13A i hoki mai a Kiriona tama a Ioaha i te whawhai i te pikitanga atu o Herehe.
14Ut aran queßxchap jun li sâj al aj Sucot ut queßxpatzß re ani xcßabaßeb li nequeßtaklan aran Sucot. Li al quixtzßîba xcßabaßeb li cuuklaju xcâcßâl chi cuînk li nequeßtaklan joß eb ajcuiß li nequeßcßamoc be saß li tenamit aßan.
14A hopukia ana e ia tetahi taitama o nga tangata o Hukota, a uia ana e ia ki a ia: na ka tuhituhia e tera nga rangatira o Hukota me nga kaumatua ano o reira, e whitu tekau ma whitu nga tangata.
15Ut laj Gedeón rochbeneb lix soldado queßcôeb Sucot. Laj Gedeón quixye reheb li cuanqueb aran: —¿Ma jultic êre chanru nak xinêhob saß xcßabaß laj Zeba ut laj Zalmuna? ¿Ma toj cuan saß êchßôl nak incßaß xeqßue xcuaheb lin soldado, usta tacuajenakeb, nak xinpatzß êre? “¿Ma ac xexnumta ta biß saß xbêneb laj Zeba ut laj Zalmuna?” chanquex ke. Arin cuanqueb anakcuan, chan laj Gedeón.
15Na ka tae atu ia ki nga tangata o Hukota, ka mea, Tenei a Tepa raua ko Taramuna, i whakorekore ra koutou ki ahau, i mea ra, Kei tou ringa ranei nga ringa o Tepa raua ko Taramuna e hoatu ai e matou he taro ma au tangata e hemo ra?
16Laj Gedeón quixchap li qßuix li nacuan saß li chaki chßochß. Ut riqßuin aßan quixrahobtesiheb li nequeßtaklan aran Sucot.
16Na ka mau ia ki nga kaumatua o te pa, ki nga tataramoa hoki o te koraha, ki nga tumatakuru, a whakaakona ana ki ena nga tangata o Hukota.
17Ut queßxjucß ajcuiß li cab li najt xteram aran Peniel ut queßxcamsiheb li cuînk li cuanqueb saß li tenamit aßan.
17I wahia iho hoki e ia te pourewa o Penuere, a patua iho nga tangata o taua pa.
18Laj Gedeón quixpatzß reheb laj Zeba ut laj Zalmuna: ¿Chanruheb li cuînk li quecamsiheb aran Tabor? chan. Queßxye re: —Chanchaneb ajcuiß lâat. Chanchaneb ralal rey, chanqueb.
18¶ Katahi ia ka mea ki a Tepa raua ko Taramuna, He tangata pehea era i patua ra e korua ki Taporo? Ka mea raua, Ko koe, ko ratou; rite tonu ki to nga tama a te kingi te ahua o tenei, o tenei o ratou.
19Laj Gedeón quixye reheb: —Aßaneb li cuas. Junaj li kanaß. Saß xcßabaß li Dios ninye êre, cui ta incßaß quecamsiheb incßaß raj texincamsi lâex, chan.
19Na ka mea ia, Ko oku teina ratou, ko nga tama a toku whaea: e ora ana a Ihowa, me i whakaorangia era e korua, kihai ahau i patu i a korua.
20Ut laj Gedeón quixye re laj Jeter li xbên ralal: —Camsiheb anakcuan, chan. Abanan laj Jeter incßaß quirisi lix chßîchß. Quixucuac ban chixcamsinquileb xban nak toj sâj al.
20A ka mea ia ki tana matamua, ki a Ietere, Whakatika, patua raua. Heoi kihai taua tamaiti i unu i tana hoari, i te wehi; he tamariki hoki.
21Tojoßnak laj Zeba ut laj Zalmuna queßxye re: —Choâcamsi lâat. ¿Ma mâcuaß ta biß lâat li cuînk cau âcuib? chanqueb. Joßcan nak laj Gedeón quixcamsiheb ut quixcßam chokß re li xsahob ruheb lix camellos li nacuan saß xcuxeb.
21Na ka mea a Tepa raua ko Taramuna, Whakatika ko koe, ka rere ki runga i a maua; he tangata tonu hoki, pera ano tona kaha. Katahi ka whakatika a Kiriona, a patua iho a Tepa raua ko Taramuna, tangohia ana hoki e ia nga heitiki i nga kaki o o raua kamera.
22Chirix chic aßan, eb laj Israel queßxye re laj Gedeón: —Lâat chic tattaklânk saß kabên joßqueb ajcuiß lâ cualal âcßajol xban nak lâat xatcoloc ke saß rukßeb laj Madián, chanqueb.
22¶ Katahi ka mea nga tangata o Iharaira ki a Kiriona, Hei kingi koe mo matou, a koe, tau tama, te tama hoki a tau tama: nau hoki matou i ora ai i te ringa o Miriana.
23Laj Gedeón quixye reheb: —Chi moco lâin, chi moco li cualal tâtaklânk saß êbên. Aß ban li Kâcuaß Dios tâtaklânk saß êbên, chan.
23Na ka mea a Kiriona ki a ratou, Kaua ahau e waiho hei kingi mo koutou, kaua ano taku tama e waiho hei kingi mo koutou. Ko Ihowa hei kingi mo koutou.
24Laj Gedeón quixye ajcuiß reheb: —Jun ajcuiß li nintzßâma chêru. Li junjûnk êre têkßaxtesi cue li caß xic li xexoc riqßuineb laj Madián li ralal xcßajoleb laj Ismael, chan. (Eb li queßcuan saß li chaki chßochß cßaynakeb chirocsinquil li caßxic yîbanbil riqßuin oro.)
24I mea ano a Kiriona ki a ratou, He hiahia toku ki te tono i tetahi mea i a koutou, kia homai ki ahau e tena, e tena o koutou, nga whakakai o tana taonga parakete. He whakakai koura hoki a ratou, no nga Ihimaeri hoki ratou.
25Eb laj Israel queßxye re chi saheb saß xchßôl: —Takaqßue âcue li caßxic, chanqueb. Ut queßxhel saß chßochß jun li tßicr ut aran queßxqßue li caßxic li quexoc chixjûnkaleb.
25Na ka whakahoki ratou, Ae, me hoatu noa e matou. Na ka wharikitia e ratou tetahi kakahu, a maka ana ki runga e tera, e tera, nga whakakai o tana taonga parakete.
26Aßan aßin xqßuial li râlal li caßxic oro: Numenak caßcßâl libra xbisbal li caßxic aßan. Incßaß queßxqßue li jun chßol chic joß li kßol ut li tertôquil pec, chi moco li châbil akßej yîbanbil riqßuin li tßicr púrpura li nequeßrocsi lix reyeb laj Madián. Chi moco queßxqßue li kßol li nequeßrocsi saß xcuxeb li camello.
26A kotahi mano e whitu rau nga hekere koura te taimaha o nga whakakai koura i tonoa e ia; me nga heitiki, me nga poroporo, me nga kakahu papura o nga kingi o Miriana, me nga mekameka hoki o nga kakai o nga kamera.
27Ut riqßuin li caßxic li quikßaxtesîc re, laj Gedeón quixyîb jun li efod oro ut quixqßue aran Ofra saß lix tenamit. Ut chixjunileb laj Israel queßxcanab xlokßoninquil li Kâcuaß lix Dioseb. Aß chic li efod queßxqßue xlokßal. Joßcan nak laj Gedeón quixbalakßi rib ut quixbalakßiheb ajcuiß li ralal xcßajol.
27Na ka hanga e Kiriona hei epora, a ka waiho ki tona pa ki Opora: na ka whai a Iharaira katoa ki reira puremu ai ki taua mea: a ka waiho hei rore mo Kiriona ratou ko tona whare.
28Eb laj Israel queßnumta saß xbêneb laj Madián. Ut incßaß chic queßpletic riqßuineb laj Israel. Chiru caßcßâl chihab eb laj Israel queßcuan saß tuktûquil usilal nak toj yoßyo laj Gedeón.
28Heoi hinga ana a Miriana i mua i nga tamariki a Iharaira, kihai ano i ara o ratou matenga i muri iho. Na ka okioki te whenua, e wha tekau nga tau, i nga ra o Kiriona.
29Laj Gedeón li ralal laj Joás, li nequeßxye ajcuiß Jerobaal re, quisukßi saß li rochoch ut aran quicana chi cuânc.
29¶ Na ka haere a Ierupaara tama a Ioaha, a ka noho ki tona whare.
30Ut queßcuan lajêb xcâcßâl li ralal xban nak nabaleb li rixakil.
30A e whitu tekau nga tama a Kiriona, he mea na tona tinana: he tokomaha hoki ana wahine.
31Quicuan jun li ralal riqßuin jun reheb li ixk li nequeßcuan riqßuin. Li ixk aßan cuan aran Siquem. Aj Abimelec quixqßue chokß xcßabaß li ralal aßan.
31A ko tana wahine iti i Hekeme, i whanau ano hoki ta raua tama; a huaina iho e ia tona ingoa ko Apimereke.
32Laj Gedeón, li ralal laj Joás, ac tîx chic chi us nak quicam. Quimukeß saß li naßajej li quimukeß cuiß laj Joás lix yucuaß. Li muklebâl aßan cuan saß li tenamit Ofra, lix tenamiteb li ralal xcßajol laj Abiezer.
32Na ka mate a Kiriona, tama a Ioaha, i a ia ka tino koroheke; a tanumia ana ki te rua o Ioaha, o tona papa, ki Opora o nga Apieteri.
33Nak ac xcam laj Gedeón, eb laj Israel queßoc cuißchic chixbânunquil li mâusilal. Queßxlokßoniheb li yîbanbil dios Baal. Ut queßxsicß ru chokß xdioseb laj Baal-berit xcßabaß.
33A, no te matenga o Kiriona, na ka hoki nga tama a Iharaira, ka puremu ki nga Paara; a ka waiho a Paaraperiti hei atua mo ratou.
34Ut eb laj Israel incßaß chic quijulticoß reheb li Kâcuaß Dios li quicoloc reheb chiruheb li xicß nequeßiloc reheb, li cuanqueb chi xjun sutam lix naßajeb.Chi moco queßxbantioxi chiruheb li ralal xcßajol laj Gedeón chixjunil li usilal li quixbânu reheb.
34Kihai ano hoki nga tamariki a Iharaira i mahara ki a Ihowa, ki to ratou Atua, i whakaora nei i a ratou i te ringa o o ratou hoariri katoa i tetahi taha, i tetahi taha.
35Chi moco queßxbantioxi chiruheb li ralal xcßajol laj Gedeón chixjunil li usilal li quixbânu reheb.
35Kihai ano hoki i puta to ratou aroha ki te whare o Ierupaara, ara o Kiriona; kihai i rite ki ana mahi pai katoa ki a Iharaira.