1Mixic êchßôl chixcßoxlanquil li cßaßru nequeßxbânu li incßaß useb xnaßleb ut incßaß têcakaliheb riqßuin li cßaßru cuan reheb.
1Av David. La ikke din vrede optendes over de onde, bli ikke harm over dem som gjør urett!
2Mêcakaliheb xban nak eb aßan chi sêb teßosokß joß nak nayoqßueß li ichaj ut nachakic saß junpât. Teßosokß joß nak natzßumar li ichaj li toj kßun kßun.
2For som gresset blir de hastig avskåret, og som grønne urter visner de bort.
3Cauhak taxak êchßôl riqßuin li Kâcuaß ut chebânuhak li us. Chexcuânk saß tîquilal saß li naßajej cuanquex cuiß.
3Sett din lit til Herren og gjør godt, bo i landet og legg vinn på trofasthet!
4Chisahokß taxak êchßôl riqßuin li Kâcuaß ut aßan tixqßue êre cßaßru têraj.
4Og gled dig i Herren! Så skal han gi dig hvad ditt hjerte attrår.
5Junelic chekßaxtesi êrib re li Kâcuaß ut cauhak êchßôl riqßuin. Ut aßan tâtenkßânk êre.
5Sett din vei i Herrens hånd og stol på ham! Han skal gjøre det;
6Li Dios tixcßutbesi lix tîquilal êchßôl chiruheb chixjunileb joß nak nalemtzßun li sakße cuaßleb re li cutan.
6han skal la din rettferdighet gå frem som lyset og din rett som middagens lys.
7Checßojobak êchßôl riqßuin li Kâcuaß ut chex-oybenînk riqßuin aßan. Mexcßoxlac chirixeb li nequeßbiomoß. Mexpoß chirilbaleb li us nequeßel riqßuin li incßaß us nequeßxbânu.
7Vær stille for Herren og vent på ham! La ikke din vrede optendes over den som har lykke på sin vei, over den mann som uttenker onde råd.
8Mexjoskßoß ut mêcßâhi êrib xban nak li joskßil naqßuehoc êre chi mâcobc.
8Lat av fra vrede og la harme fare, la ikke din vrede optendes! Det fører bare til det som ondt er.
9Li incßaß useb xnaßleb teßsachekß. Aßut li yôqueb chi oybenînc riqßuin li Kâcuaß, aßaneb li teßêchanînk re li naßajej yechißinbil reheb.
9For de onde skal utryddes, men de som bier efter Herren, skal arve landet.
10Chi sêb mâcßaßakeb chic li incßaß useb xnaßleb. Usta tatxic chixsicßbaleb saß lix naßajeb, incßaß chic tâtauheb.
10Og om en liten stund, så er den ugudelige ikke mere, og akter du på hans sted, så er han borte.
11Abanan li tûlaneb, aßaneb li teßêchanînk re li naßajej li yechißinbil reheb, ut sahakeb xchßôl chi cuânc saß tuktûquil usilal.
11Men de saktmodige skal arve landet og glede sig ved megen fred.
12Li incßaß us xnaßleb xicß nequeßril li tîqueb xchßôl ut nequeßxcßûb ru chanru nak teßxbânu mâusilal reheb.
12Den ugudelige optenker ondt imot den rettferdige og skjærer tenner imot ham.
13Abanan li Kâcuaß naseßec xban li nequeßxbânu xban nak aßan naxnau nak cuulac re xkßehil nak teßsachekß.
13Herren ler av ham; for han ser at hans dag kommer.
14Eb li incßaß useb xnaßleb nequeßrisi lix chßîchßeb ut lix tzimaj re xcamsinquileb li tûlaneb ut li nebaßeb. Ut nequeßraj xcamsinquileb li tîqueb xchßôl.
14De ugudelige drar sverdet og spenner sin bue for å felle den elendige og fattige og slå dem ihjel som vandrer opriktig.
15Abanan eb aßan ajcuiß li teßcamsîk chiruheb lix chßîchß. Ut lix tzimaj telajeßtokekß.
15Deres sverd skal komme i deres eget hjerte, og deres buer skal sønderbrytes.
16Usta caßchßin ajcuiß li cßaßru cuan reheb li tîqueb xchßôl, aßan kßaxal cuißchic us chiru lix biomaleb li incßaß useb xchßôleb.
16Bedre er det lille som den rettferdige har, enn mange ugudeliges rikdom.
17Li Kâcuaß tixsach xcuanquileb li incßaß useb xnaßleb ut tixcoleb li tîqueb xchßôl.
17For de ugudeliges armer skal sønderbrytes, men Herren støtter de rettferdige.
18Li Kâcuaß naxnau joß najtil teßcuânk saß ruchichßochß li tîqueb xchßôl ut li cßaßru teßrêchani, aßan cuânk chi junelic.
18Herren kjenner de ulasteliges dager, og deres arv skal bli til evig tid.
19Incßaß ra teßxcßul saß xkßehil li raylal ut saß xkßehil li cueßej junelic cuânk xtzacaêmkeb.
19De skal ikke bli til skamme i den onde tid, og i hungerens dager skal de mettes.
20Abanan li incßaß useb xnaßleb teßsachekß. Li xicß nequeßiloc re li Kâcuaß teßosokß joß nak na-osoß li chaki pim nak nacßateß. Chanchaneb li sib li nasach saß ikß.
20For de ugudelige skal gå til grunne og Herrens fiender som engenes blomsterskrud; de skal forsvinne, som røk skal de forsvinne.
21Li incßaß useb xnaßleb nequeßtoßonin ut incßaß chic nequeßxqßue rêkaj li nequeßxtoßoni. Abanan li tîqueb xchßôl nequeßuxtânan u ut nequeßsihin chi sa saß xchßôleb.
21Den ugudelige låner og betaler ikke, men den rettferdige forbarmer sig og gir.
22Li osobtesinbileb xban li Kâcuaß, aßaneb li teßêchanînk re li naßajej yechißinbil reheb. Abanan li tzßektânanbileb xban li Kâcuaß, aßaneb li teßsachekß.
22For de han* velsigner, skal arve landet, men de han forbanner, skal utryddes. / {* Gud.}
23Li Kâcuaß aßan naberesin reheb li tîqueb xchßôl ut naxtenkßaheb chixbânunquil li cßaßru nacuulac chiru.
23Herren gjør en manns gang fast, og han har velbehag i hans vei.
24Nak teßtßanekß li tîqueb xchßôl incßaß teßcanâk chi tßantßo xban nak li Kâcuaß, aßan nacuaclesin reheb.
24Når han snubler, faller han ikke til jorden; for Herren støtter hans hånd.
25Saß insâjilal ut chalen anakcuan saß intîxilal mâ jun sut cuilom ut mâ jun sut cuabiom nak li tîqueb xchßôl tzßektânanbileb ta xban li Kâcuaß. Ut mâ jun sut cuilom nak li ralal xcßajoleb li tîqueb xchßôl yôqueb ta xtzßâmanquil xcuaheb yalak bar.
25Jeg har vært ung og er blitt gammel, men ikke har jeg sett den rettferdige forlatt eller hans avkom søke efter brød.
26Li Kâcuaß junelic na-uxtânan u ut junelic natenkßan. Ut li ralal xcßajol osobtesinbileb xban.
26Den hele dag forbarmer han sig og låner ut, og hans avkom blir velsignet.
27Canabomak xbânunquil li incßaß us. Chebânuhak ban li us. Ut tâcuânk jun ênaßaj re texcuânk cuiß chi junelic.
27Vik fra ondt og gjør godt! Så skal du bli boende* til evig tid. / {* SLM 37, 3.}
28Li Kâcuaß nacuulac chiru li tîquilal. Incßaß naxtzßektânaheb li ralal xcßajol. Naxcoleb ban chi junelic. Abanan li ralal xcßajoleb li incßaß useb xnaßleb, aßan teßsachekß.
28For Herren elsker rett og forlater ikke sine fromme; til evig tid blir de bevart. Men de ugudeliges avkom utryddes.
29Li tîqueb xchßôl aßan eb li teßêchanînk re li naßajej li yechißinbil reheb ut aran teßcuânk chi junelic.
29De rettferdige skal arve landet og bo i det evindelig.
30Li tîqueb xchßôl junelic nequeßqßuehoc châbil naßleb ut junelic nequeßxye li yâl.
30Den rettferdiges munn taler visdom, og hans tunge sier hvad rett er.
31Junelic cuan saß xchßôleb lix chakßrab li Dios ut incßaß nequeßxcanab xbânunquil li naraj li Dios.
31Hans Guds lov er i hans hjerte, hans trin vakler ikke.
32Li incßaß useb xnaßleb nequeßxqßue retal li tîqueb xchßôl ut nequeßxsicß chanru nak teßxcamsi.
32Den ugudelige lurer på den rettferdige og søker å drepe ham;
33Abanan li Kâcuaß incßaß tixcanabeb li tîqueb xchßôl saß rukßeb li xicß nequeßiloc reheb chi moco tixcanabeb re teßrakekß âtin saß xbêneb xbaneb li xicß nequeßiloc reheb.
33Herren overlater ham ikke i hans hånd, og fordømmer ham ikke når han blir dømt.
34Cauhak êchßôl riqßuin li Kâcuaß ut chexpâbânk chiru. Ut aßan tixqßue êlokßal nak tixqßue lê naßaj li yechißinbil êre xban. Ut têril ajcuiß nak teßsachekß li incßaß useb xnaßleb.
34Bi på Herren og ta vare på hans vei! Så skal han ophøie dig til å arve landet; du skal se på at de ugudelige utryddes.
35Xinnau ru jun li cuînk kßaxal numtajenak xyibal ru xnaßleb. Chanchan jun li nimla caki cheß aran Líbano nak que-oc raj chi numtâc saß xbêneb chixjunileb.
35Jeg så en ugudelig som var veldig og utbredte sig som et grønt tre som ikke er flyttet;
36Abanan li jun aßan quisacheß. Nak quinnumeß aran, mâ ani chic xban nak ac xsacheß.
36men han forsvant, og se, han var ikke mere, og jeg søkte efter ham, men han fantes ikke.
37Cheqßuehak retal li tîqueb xchßôl ut li châbileb xnaßleb. Li nacuan saß tuktûquil usilal tâcuânk ralal xcßajol.
37Akt på den ulastelige og se på den opriktige! for fredens mann har en fremtid;
38Abanan li incßaß useb xnaßleb teßsachekß ut teßsachekß ajcuiß li ralal xcßajol.
38men overtrederne skal tilintetgjøres alle sammen, de ugudeliges fremtid skal avskjæres.
39Li Kâcuaß aßan nacoloc reheb li tîqueb xchßôl ut aßan ajcuiß naqßuehoc xcacuilal xchßôleb saß xkßehil li raylal.Aßan natenkßan reheb ut aßan nacoloc reheb. Naxcoleb chiruheb li incßaß useb xnaßleb xban nak riqßuin aßan cauheb xchßôl.
39Og de rettferdiges frelse kommer fra Herren, deres sterke vern i nødens tid.
40Aßan natenkßan reheb ut aßan nacoloc reheb. Naxcoleb chiruheb li incßaß useb xnaßleb xban nak riqßuin aßan cauheb xchßôl.
40Og Herren hjelper dem og utfrir dem, han utfrir dem fra de ugudelige og frelser dem, fordi de har tatt sin tilflukt til ham.