Kekchi

Punjabi: NT

Deuteronomy

4

1Laj Moisés quixye reheb: —Anakcuan ut ex aj Israel, cherabihak li chakßrab ut li tijleb li yôquin chixyebal êre. Chebânuhak li cßaßru naxye li chakßrab re nak tâcuânk lê yußam ut tex-oc saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lix Dioseb li kaxeßtônil yucuaß.
2Incßaß têrisi junak âtin saß xyânkeb li tinye êre chi moco têqßue xtzßakob. Chebânu chi tzßakal li naxye lix chakßrab li Kâcuaß lê Dios, li yôquin chixyebal êre.
3Lâex queril riqßuin xnakß êru li cßaßru quixbânu li Kâcuaß aran Baal-peor nak quixqßueheb chi sachecß chixjunileb li queßlokßonin re li jalanil dios Baal-peor.
4Abanan chêjunilex lâex li incßaß quetzßektâna li Kâcuaß toj yoßyôquex anakcuan.
5Qßuehomak retal. Lâin quinchßolob chêru chixjunil li quixye li Kâcuaß ut quincßut chêru chixjunil lix chakßrab li Dios joß quinixtakla cuiß. Chebânu chixjunil lix chakßrab li Kâcuaß nak ac cuânkex saß li naßajej li oc êre chirêchaninquil anakcuan.
6Cheqßue êchßôl chixbânunquil lê taklanquil xban li Kâcuaß xban nak cui têbânu chi joßcan chixjunileb li tenamit teßxqßue retal nak cuan ênaßleb. Eb aßan teßrabi resil lix chakßrab li Dios ut teßxye: “Relic chi yâl li nimla tenamit aßan cuanqueb xnaßleb ut nequeßxnau xyâlal” chaßkeb.
7¿Ma cuan ta biß junak tenamit tâqßuehekß xcuanquil xban lix dioseb joß nak naxqßue kacuanquil lâo li Kâcuaß li kaDios? Li kaDios lâo naxqßue ke li cßaßru nakatzßâma chiru nak nakayâba lix cßabaß.
8Ut, ¿Ma cuan ta biß junak tenamit cuan xcuanquil xban nak cuan lix chakßrab kßaxal tîc ut châbil joß li kachakßrab lâo li xincßut chêru anakcuan?
9Joßcan nak junelic taxak cuânk saß êchßôl li cßaßru xeril joß najtil yoßyôkex ut incßaß taxak tâsachk saß êchßôl. Ut junelic taxak têserakßi reheb lê ralal êcßajol li cßaßru quixbânu li Kâcuaß.
10Chijulticokß êre li cutan nak quexinchßutub chiru li Kâcuaß lê Dios aran Horeb nak quixye cue li Kâcuaß, “Chßutubeb chixjunileb li tenamit re teßrabi lin chakßrab re nak teßxqßue inlokßal joß najtil chic yoßyôkeb. Ut re ajcuiß nak teßxcßut chiruheb li ralal xcßajol”, chan li Dios.
11Lâex xexcôex saß xtôn li tzûl ut aran quexxakli ut li tzûl yô xxamlel. Li xam quicuulac toj saß choxa ut kßojyîn chic ru li cutan xban li sib ut li kßeki chok.
12Ut li Kâcuaß quiâtinac êriqßuin saß li xam. Lâex querabi li xyâb xcux li Kâcuaß abanan incßaß queril ru.
13Ut li Dios quixbânu li contrato êriqßuin ut quixqßue êre li lajêb chi chakßrab li quixtzßîba chiru li cuib perêl li pec tîc ru. Quixye êre nak tento têbânu li cßaßru naxye li chakßrab.
14Li Kâcuaß quixye cue nak tento tincßut chêru chixjunil li chakßrab re nak têbânu nak ac cuânkex chic saß li naßajej li oc êre chirêchaninquil anakcuan.
15Nak li Dios quiâtinac êriqßuin saß li xam saß li tzûl Sinaí, incßaß queßril ru chi tzßakal. Caßaj cuiß lix yâb xcux querabi. Chebânuhak cuênt.
16Mêmux êrib riqßuin xyîbanquil li jalanil dios. Mêyîb li jalam ûch re têlokßoni, chi moco lix jalam ûch li cuînk, chi moco li ixk.
17Chi moco têyîb xjalam ûch li xul li cuanqueb saß ruchichßochß, chi moco li xul li nequeßrupupic chiru choxa,
18chi moco li nequeßxjucuqui ribeb saß chßochß, chi moco li car li cuanqueb saß haß.
19Nak têril li choxa, li sakße, li po, ut li chahim, mêlokßoniheb xban nak li Kâcuaß lê Dios quixyîb eb aßan re nak teßcßanjelak chiruheb chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß.
20Abanan lâex sicßbil êru xban li Kâcuaß. Aßan qui-isin chak êre saß li naßajej Egipto, li chanchan tikcual xam xban li raylal li quecßul. Quexrisi chak re nak texcuânk chokß xtenamit. Ut relic chi yâl nak lâex chic lix tenamit anakcuan.
21Li Kâcuaß Dios quijoskßoß cuiqßuin êmâc lâex ut quixye nak relic chi yâl incßaß naru tinnumekß lâin jun pacßal li nimaß Jordán re tin-oc saß li châbil naßajej li yô chixqßuebal êre re têrêchani.
22Lâin tincâmk saß li naßajej aßin. Incßaß tinnumekß jun pacßal li nimaß. Abanan lâex texxic ut têrêchani li châbil naßajej aßan.
23Chebânu cuênt re nak incßaß tâsachk saß êchßôl li contrato li quixbânu li Kâcuaß lê Dios êriqßuin. Mêyîb êpechßbil dios joß xjalam ûch li cßaßak re ru li quixye li Dios nak incßaß naru têlokßoni,
24xban nak li Kâcuaß lê Dios najoskßoß nak nequelokßoni li jalanil dios. Chanchan jun li xam li naxsach chixjunil li incßaß us.
25Mokon chic nak ac xenumsi nabal chihab saß li châbil naßajej ut nak ac cuânkeb chic lê ralal êcßajol, mexmâcob riqßuin xyîbanquil lê pechßbil dios ut yalak cßaßru chi jalam ûchil. Aßan mâc chiru li Kâcuaß lê Dios ut tâjoskßok saß êbên cui têbânu chi joßcan.
26Cutan saken chiru li choxa ut li ruchichßochß nak yâl li yôquin chixyebal êre. Cui lâex têyîb lê pechßbil dios, saß junpât tâsachekß êru. Incßaß najt texcuânk saß li chßochß li oc êre chirêchaninquil nak texnumekß jun pacßal li nimaß Jordán.
27Li Kâcuaß Dios tixchaßchaßi êru saß eb li jalan tenamit ut moco qßuihex ta chic li texcanâk chi yoßyo saß eb li naßajej li texcßamekß cuiß xban li Kâcuaß.
28Ut saß li naßajej li texcßamekß cuiß texcßanjelak chiruheb li dios li yîbanbil xbaneb li cuînk riqßuin cheß ut pec. Eb li dios aßan incßaß nequeßiloc, incßaß nequeßabin, incßaß nequeßcuaßac ut incßaß nequeßutzßuc.
29Abanan cui têsicß li Kâcuaß lê Dios nak cuânkex chak saß jalan tenamit, têtau cui têsicß chi anchal êchßôl ut chi anchal êrâm.
30Mokon chic nak ac xecßul chixjunil li raylal aßin, cui lâex texsukßîk riqßuin li Kâcuaß lê Dios ut têbânu li cßaßru naxye, aßan târuxtâna êru.
31Li Kâcuaß incßaß textzßektâna chi moco tixsach êru xban nak aßan junelic jultic re li contrato li quixbânu riqßuineb lê xeßtônil yucuaß.
32Chetzol rix chi us li cßaßru quicßulman nak toj mâjiß nequexyoßla chak. Chetzol rix chi us chalen nak quixyoßobtesi chak li cuînk li Dios ut chalen anakcuan. Têsiqßui saß chixjunil li ruchichßochß. ¿Ma ac quicßulman ta biß jun sutak chi joßcaßin junxil? ¿Ma êrabiom ta biß aßin jun sutak junxil?
33¿Ma cuanqueb ta biß jalan tenamit queßabin re nak li Dios quiâtinac chak saß li xam ut incßaß queßcam xban? Abanan lâex querabi nak quiâtinac li Dios ut incßaß quexcam.
34¿Ma cuan ta biß junak Dios quixsicß ta ru junak tenamit saß xyânkeb li jun chßol chic? Li Dios quixcßutbesi nabal li retalil nak quexrisi chak saß li naßajej Egipto. Quixbânu riqßuin milagro ut sachba chßôlej ut riqßuin pletic. Riqßuin xnimal xcuanquil quixbânu li cßaßak re ru xiu xiu rilbal. Lâex queril nak li Kâcuaß lê Dios quixbânu li sachba chßôlej nak quexrisi chak saß li naßajej Egipto.
35Li Kâcuaß quixbânu chixjunil aßin re xcßutbal chêru nak aßan li tzßakal Dios. Ut mâcßaß chic junak Dios. Caßaj cuiß aßan.
36Toj saß choxa quiâtinac chak êriqßuin re xcßutbal chêru cßaßru têbânu. Ut arin saß ruchichßochß quixcßut chêru li xam ut querabi lix yâb xcux saß li xam nak quexrâtina.
37Cßajoß nak quixraheb lê xeßtônil yucuaß. Joßcan nak quixsiqßueb ru li ralal xcßajoleb chokß xtenamit. Aßan qui-isin chak êre Egipto riqßuin xnimal xcuanquil.
38Ut quirisiheb saß lix naßajeb li xnînkal ru tenamit li kßaxal nabaleb ut kßaxal cauheb rib chêru re nak tixkßaxtesi lix naßajeb êre lâex ut reheb ajcuiß lê ralal êcßajol joß yô chi cßulmânc anakcuan.
39Joßcan nak junelic cuânk saß êchßôl nak li Kâcuaß, aßan li nimajcual Dios, joß saß choxa joß saß ruchichßochß. Mâ jun chic Dios cuan. Caßaj cuiß aßan.
40Junelic chêbânu li cßaßru naxye saß li chakßrab ut têbânu lê taklanquil xban li Dios li yôquin chixyebal êre anakcuan re nak us tex-êlk, joßqueb ajcuiß lê ralal êcßajol; ut re ajcuiß nak najt texcuânk saß li châbil naßajej li yô chixqßuebal êre anakcuan li Kâcuaß lê Dios re têrêchani chi junaj cua.
41Ut laj Moisés quixsicß ru oxib li tenamit li cuan jun pacßal li nimaß Jordán saß li este,
42bar naru teßxcol cuiß ribeb li ani naxcamsi ras rîtzßin chi yal incßaß xraj xchßôl. Naru tâxic saß eb li tenamit aßan re tixcol rix lix yußam.
43Li oxib chi tenamit, aßaneb aßin: Beser li cuan saß li ru takßa saß li chaki chßochß reheb li ralal xcßajol laj Rubén; Ramot li cuan saß xcuênt Galaad reheb li ralal xcßajol laj Gad; ut Golán li cuan saß xcuênt Basán reheb li ralal xcßajol laj Manasés.
44Aßan aßin li chakßrab li quixqßue laj Moisés reheb laj Israel.
45Aßaneb aßin li chakßrab, li xtaklanquileb ut li tijleb li quixqßue laj Moisés nak ac xeßel chak Egipto.
46Toj cuanqueb jun pacßal li nimaß Jordán saß li este chiru li tenamit Bet-peor. Aßan lix naßaj laj Sehón lix reyeb laj amorreo. Laj Sehón quicuan chi taklânc aran Hesbón. Nak queßel chak Egipto, laj Moisés ut eb laj Israel queßnumta saß xbên li rey Sehón.
47Eb laj Israel queßrêchani lix naßaj li rey Sehón ut queßrêchani ajcuiß lix naßaj laj Og lix reyeb laj Basán. Aßaneb li cuib xreyeb laj amorreo li queßcuan jun pacßal li nimaß Jordán saß li este.
48Li naßajej aßin quiticla Aroer li cuan chire li nimaß Arnón ut nacuulac toj saß li tzûl Sión li nayeman ajcuiß Hermón re.Ut nacuulac toj saß li naßajej Arabá li cuan jun pacßal li nimaß Jordán saß li este ut nacuulac toj saß li palau li cuan Arabá li cuan saß li ru takßa re li tzûl Pisga.
49Ut nacuulac toj saß li naßajej Arabá li cuan jun pacßal li nimaß Jordán saß li este ut nacuulac toj saß li palau li cuan Arabá li cuan saß li ru takßa re li tzûl Pisga.