1Yô cablaju chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Acaz nak laj Oseas li ralal laj Ela qui-oc chokß xreyeb laj Israel. Belêb chihab quicuan chokß rey aran Samaria.
2Laj Oseas quixbânu li incßaß us chiru li Kâcuaß. Abanan incßaß quinumta lix mâusilal joß xmâusilaleb lix reyeb laj Israel li queßcuan xbên cua.
3Laj Salmanasar lix reyeb laj Asiria quipletic riqßuin laj Oseas ut quirêchani li plêt. Joßcan nak laj Oseas quicßanjelac chiru ut quixtoj rix lix naßajeb.
4Saß jun li cutan laj Salmanasar lix reyeb laj Asiria quixqßue retal nak laj Oseas yô chixbalakßinquil xban nak naxtaklaheb lix takl riqßuin laj So lix reyeb laj Egipto ut incßaß chic naxtakla lix toj rajlal chihab joß naxbânu. Joßcan nak lix reyeb laj Asiria quixtakla xchapbal laj Oseas ut quixqßue saß tzßalam.
5Chirix aßan lix reyeb laj Asiria qui-oc chi pletic riqßuineb laj Israel. Oxib chihab quipletic riqßuineb li cuanqueb Samaria.
6Yô chic xbele chihab roquic laj Oseas chokß xreyeb laj Israel nak lix reyeb laj Asiria quirêchani li tenamit Samaria ut quixcßameb chi prêxil laj Israel aran Asiria. Cuan li quixcanabeb saß li naßajej Halah. Cuan li quixcanabeb saß li naßajej Habor li cuan nachß riqßuin li nimaß Gozán. Ut cuan ajcuiß li quixcanabeb saß eb li tenamit li cuanqueb saß xcuênt li tenamit Medo.
7Queßxcßul chi joßcan eb laj Israel xban nak queßmâcob chiru li Kâcuaß Dios li qui-isin chak reheb rubel xcuanquil laj faraón aran Egipto. Ut queßxlokßoniheb li jalanil dios.
8Eb laj Israel queßxbânu li incßaß us joß queßxbânu li jalaneb xtenamit li queßisîc xban li Dios saß li naßajej li queßoc cuiß. Ut queßxbânu ajcuiß li incßaß us li queßcßameß cuiß xbeheb xbaneb li rey li queßcuan aran Israel.
9Eb laj Israel queßxbânu chi mukmu li incßaß quicuulac chiru li Kâcuaß lix Dioseb. Queßxyîb li naßajej re xlokßoninquileb li yîbanbil Dios saß chixjunileb li tenamit. Ut queßxyîb ajcuiß saß eb li cocß cab najt xteram li nequeßcuan cuiß li nequeßiloc re li tenamit, joß eb ajcuiß li tenamit li cauresinbileb re xcolbaleb rib.
10Ut queßxyîb lix jalam ûch lix Asera lix dioseb ut queßxqßue saß eb li tzûl ut queßxqßue ajcuiß rubeleb li cheß li nînk xmuheb. Ut queßxxakab ajcuiß li okech yîbanbil riqßuin pec re xlokßoninquil lix dioseb.
11Ut queßxcßat li pom saß eb li naßajej li najt xteram li queßxyîb re xlokßoninquil li yîbanbil dios joß queßxbânu li tenamit li queßisîc saß li naßajej aßan xban li Kâcuaß Dios. Riqßuin li mâusilal queßxbânu, queßxchikß xjoskßil li Dios.
12Eb aßan queßxlokßoni li jalanil dios usta li Kâcuaß Dios quixye nak incßaß teßxlokßoni.
13Li Kâcuaß quixtaklaheb lix profeta ut eb lix takl riqßuineb laj Israel ut riqßuineb laj Judá. Queßxye chi joßcaßin: —Canabomak xbânunquil li mâusilal. Chebânuhak ban li cßaßru naxye li chakßrab li quixqßue li Dios reheb lê xeßtônil yucuaß. Chebânuhak chixjunil li cßaßru xextaklâc cuiß, chanqueb li profetas laj cßanjel chiru li Kâcuaß.
14Abanan eb aßan incßaß queßabin. Queßxcacuubresi ban lix chßôleb joß queßxbânu lix xeßtônil xyucuaßeb. Incßaß queßxcßojob xchßôl riqßuin li Dios.
15Queßxtzßektâna ban li chakßrab li quixqßue li Dios ut queßxtzßektâna ajcuiß li contrato li quixbânu li Dios riqßuineb lix xeßtônil xyucuaßeb. Queßxkßet li râtin li Dios ut queßxlokßoniheb li yîbanbil dios li mâcßaß na-oc cuiß. Joßcan nak eb aßan queßcana chi mâcßaß nequeßoc cuiß xban nak queßxbânu joß nequeßxbânu li jalan tenamit li cuanqueb chi nachß riqßuineb, usta li Dios quixye nak incßaß teßxbânu.
16Queßxtzßektâna chixjunil li chakßrab li quiqßueheß reheb xban li Kâcuaß lix Dioseb. Ut queßxyîb riqßuin li chßîchß cuib xjalam ûch li cuacax ut queßxlokßoni. Queßxyîb lix jalam ûch lix Asera lix dioseb. Ut queßxlokßoni ajcuiß laj Baal ut eb li chahim, li sakße ut li po.
17Queßxcßat li ralal xcßajoleb chokß xmayejeb chiru li yîbanbil dios. Queßcôeb chi patzßoc riqßuineb laj kße ut riqßuineb laj tûl. Ut junes li mâusilal queßxqßue xchßôl chixbânunquil. Joßcan nak queßxchikß xjoskßil li Dios.
18Cßajoß nak quichal xjoskßil li Dios saß xbêneb laj Israel xban li mâusilal queßxbânu. Joßcan nak quirisiheb saß lix naßajeb. Caßaj chic eb li ralal xcßajol laj Judá queßcana saß li naßajej aßan.
19Abanan chi moco eb li ralal xcßajol laj Judá queßxbânu li cßaßru naxye saß li chakßrab li quiqßueheß reheb xban li Kâcuaß lix Dioseb. Queßxqßue ban xcuanquil li chakßrab li quiqßueheß xbaneb li ralal xcßajol laj Israel.
20Joßcan nak li Kâcuaß quixtzßektânaheb chixjunileb laj Israel. Quixtakla li raylal saß xbêneb ut quixcanabeb saß rukßeb li xicß nequeßiloc reheb toj retal nak queßisîc saß lix naßajeb.
21Nak li Kâcuaß quirisiheb li ralal xcßajol laj Israel saß xyânkeb li ralal xcßajol laj David, eb laj Israel queßxxakab laj Jeroboam li ralal laj Nabat chokß xreyeb. Ut laj Jeroboam, aßan li quiqßuehoc reheb laj Israel chixtzßektânanquil li Kâcuaß ut kßaxal nimla mâc queßxbânu.
22Eb li ralal xcßajol laj Israel queßxbânu li mâusilal li quixbânu li rey Jeroboam ut incßaß queßxcanab mâcobc chiru li Dios,
23toj retal nak li Dios quixcanabeb re nak teßchapekß xbaneb jalan tenamit joß quiyeheß reheb xbaneb lix profeta li Dios. Joßcan nak queßchapeß ut queßcßameß Asiria. Ut aran cuanqueb toj chalen anakcuan.
24Lix reyeb laj Asiria quixcßameb laj Babilonia aran Israel. Quixcßameb laj Cuta, eb laj Ava ut eb laj Hamat, joß eb ajcuiß laj Sefarvaim. Quixqßueheb chi cuânc saß eb li tenamit li cuanqueb saß xcuênt Samaria saß lix naßajeb laj Israel.
25Nak queßxtiquib cuânc aran eb li cristian incßaß queßxlokßoni li Kâcuaß. Joßcan nak li Kâcuaß quixtaklaheb li cakcoj chixcamsinquileb.
26Quiyeheß re lix reyeb laj Asiria: —Eb li cristian li xataklaheb chi cuânc Samaria incßaß nequeßxnau xlokßoninquil li Dios li queßxlokßoniheb laj Israel li queßcuan Samaria. Xban nak incßaß yôqueb chixbânunquil li naraj li Kâcuaß lix Dioseb, joßcan nak quixtaklaheb li cakcoj chixcamsinquileb.—
27Ut lix reyeb laj Asiria quixye: —Sicßomak chak junak aj tij li xecßam chak Samaria. Li jun aßan tâxic cuißchic Samaria. Tâcuânk aran ut tixcßut chiruheb chanru xlokßoninquil li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel, chan.
28Joßcan nak queßxtakla jun reheb laj tij li qui-isîc Samaria chi cuânc Bet-el re tixcßut chiruheb li tenamit chanru nak teßxlokßoni li Kâcuaß.
29Abanan li junjûnk chi tenamit queßxyîb lix dioseb ut queßxqßue saß eb li cab li queßxyîb laj Israel saß eb li naßajej li najt xteram aran Samaria.
30Eb li queßchal Babilonia queßxyîb xjalam ûch laj Sucot-benot. Eb li queßchal Cuta queßxyîb xjalam ûch laj Nergal. Ut eb li queßchal Hamat queßxyîb xjalam ûch laj Asima.
31Eb laj aveo queßxyîb xjalam ûch laj Nibhaz ut laj Tartac. Ut eb li queßchal Sefarvaim queßxcßat li ralal xcßajoleb chokß xmayejeb re xlokßoninquil laj Adramelec ut laj Anamelec li cuib chi xdioseb laj Sefarvaim.
32Queßxlokßoni li Kâcuaß, abanan moco anchaleb ta xchßôl. Queßxxakab yalak ani chi cßanjelac chokß aj tij saß eb li naßajej li najt xteram li queßxlokßoni cuiß lix dioseb.
33Yôqueb chixqßuebal xlokßal li Kâcuaß, abanan yôqueb ajcuiß chixqßuebal xlokßal lix dioseb joß cßaynakeb chixbânunquil saß eb li tenamit li queßchal cuiß chak.
34Toj chalen anakcuan nequeßxbânu joß queßxbânu chak najter. Incßaß nequeßxlokßoni li Kâcuaß chi moco nequeßxbânu li chakßrab ut li xtaklanquil, chi moco nequeßxbânu li cßaßru quixye li Kâcuaß reheb li ralal xcßajol laj Jacob, li quixqßue “aj Israel” chokß xcßabaß.
35Nak li Kâcuaß quixbânu li contrato riqßuineb laj Israel quixchakßrabiheb ut quixye reheb: —Mêlokßoni li jalanil dios, chi moco têcuikßib êrib chiruheb. Incßaß texcßanjelak chiruheb chi moco texmayejak chiruheb.
36Lâin li Kâcuaß. Lâin quin-isin chak êre saß li naßajej Egipto riqßuin xnimal incuanquil ut riqßuin sachba chßôlej. Caßaj cuiß lâin têxucua cuu. Tinêlokßoni ut texmayejak chicuu.
37Junelic têbânu li cßaßru xinye êre. Têbânu li chakßrab xinqßue êre. Têbânu chixjunil li nacuaj joß tzßîbanbil retalil. Ut mêlokßoni li jalanil dios.
38Misach saß êchßôl li contrato li xinbânu êriqßuin. Ut mêlokßoni li jalanil dios.
39Chexucua ban cuu lâin li Kâcuaß, lê Dios. Lâin li Kâcuaß tincolok êre saß rukßeb li xicß nequeßiloc êre, chan li Dios.
40Abanan eb li tenamit aßan incßaß queßxbânu joß quixye li Kâcuaß. Toj yôqueb ajcuiß chixbânunquil lix najter naßlebeb.Yôqueb chixlokßoninquil li Kâcuaß, abanan moco anchaleb ta xchßôl xban nak toj yôqueb chixlokßoninquileb li yîbanbil dios. Ut toj chalen anakcuan eb li ralal xcßajol nequeßxbânu joß queßxbânu lix xeßtônil xyucuaßeb.
41Yôqueb chixlokßoninquil li Kâcuaß, abanan moco anchaleb ta xchßôl xban nak toj yôqueb chixlokßoninquileb li yîbanbil dios. Ut toj chalen anakcuan eb li ralal xcßajol nequeßxbânu joß queßxbânu lix xeßtônil xyucuaßeb.