1Li profeta Eliseo quiâtinac riqßuin li ixk li quiqßuirtesîc lix yum ut quixye re nak li Kâcuaß tixtakla li cueßej saß li naßajej aßan chiru cuukub chihab. Quixye re nak tâxic chi cuânc saß jalan naßajej.
2Li ixk quixbânu joß quiyeheß re. Cô rochbeneb li rechßalal chi cuânc saß lix naßajeb laj filisteo. Cuukub chihab quicuan aran.
3Nak quinumeß li cuukub chihab, li ixk quisukßi cuißchic Israel. Cô riqßuin li rey chixtzßâmanquil chiru nak tixqßue cuißchic re li rochoch ut lix chßochß.
4Li rey yô chi âtinac riqßuin laj Giezi, lix môs li profeta Eliseo. Li rey quixye re laj Giezi nak tixserakßi re chixjunil li sachba chßôlej ut li milagros li quixbânu li profeta.
5Laj Giezi yô chixyebal re nak li profeta quixqßue cuißchic xyußam jun li camenak nak li ixk quicuulac riqßuin chixtzßâmanquil chiru nak tâqßuehekß cuißchic re li rochoch ut lix chßochß. Laj Giezi quixye: —At rey, aßan aßin li ixk li quiqßueheß cuißchic xyußam lix yum xban li profeta. Ut aßan aßin li al li quiyoßobtesîc, chan.
6Li rey quixye re li ixk nak tixserakßi re chixjunil li quicßulman. Li ixk quixbânu joß quixye li rey. Chirix aßan li rey quixye re jun li cuînk li natenkßan re nak tixtenkßa li ixk. Quixye re: —Tâkßaxtesi re li ixk chixjunil li quicuan re junxil ut tâqßue ajcuiß re lix tzßak li acuîmk li qui-el saß lix naßaj chiru li cuukub chihab nak mâ ani, chan.
7Chirix aßan li profeta Eliseo cô saß li tenamit Damasco. Laj Ben-adad, lix reyeb laj Siria yaj. Quiyeheß resil re nak cuan li profeta Eliseo aran Damasco.
8Li rey quixye re laj Hazael: —Ayu riqßuin lix profeta li Dios ut tâcßam junak xmâtan. Tâye re nak tâtijok ut tixpatzß re lix Dios ma tânumekß li yajel li cuanquin cuiß, chan.
9Laj Hazael cô riqßuin laj Eliseo. Quixcßam chirix caßcßâl chi camello li yôqueb chirîkanquil li cßaßak re ru châbil li na-el Damasco re tixsi re li profeta. Laj Hazael quicuulac cuan cuiß laj Eliseo ut quixye re: —Li rey Ben-adad li nacatxra joß jun yucuaßbej, xinixtakla chixpatzßbal âcue ma tânumekß li yajel li cuan cuiß malaj ut incßaß, chan.
10Li profeta Eliseo quixye re: —Ye re nak tâqßuirâk usta li Kâcuaß xcßut chicuu nak tâcâmk, chan.
11Li profeta Eliseo quixlema saß ru laj Hazael ut laj Hazael chßißchßiß quirecßa. Laj Eliseo qui-oc chi yâbac.
12Laj Hazael quixye re: —At profeta Eliseo, ¿cßaßut nak yôcat chi yâbac? chan. Ut li profeta quixye re: —Yôquin chi yâbac xban nak ninnau nak lâat tatrahobtesînk reheb laj Israel. Lâat tâcßat li rochocheb li teßxcol cuiß ribeb. Tâcamsiheb li sâj cuînk ut tâsaqßueb chiru pec li cocßal nak tâcamsiheb. Ut tâset chi chßîchß lix saßeb li yaj aj ixk, chan.
13Laj Hazael quixye re: —¿Chanru nak tinbânu chi joßcan? Lâin mâcßaß nin-oc cuiß. Chanchanin tzßiß, chan. Laj Eliseo quixye re: —Li Kâcuaß xcßutbesi chicuu nak lâat tat-oc chokß xreyeb laj Siria, chan.
14Ut laj Hazael quisukßi riqßuin li rey Ben-adad. Nak li rey quixpatzß re cßaßru quixye li profeta Eliseo, laj Hazael quixye re: —Li profeta xye cue nak tatqßuirâk, chan.
15Abanan, saß li cutan jun chic laj Hazael quixchap jun li pimil tßicr. Quixtzßa saß haß ut quixqßue saß xnakß ru li rey re tâtzßap xmusikß toj retal quixcamsi. Ut laj Hazael qui-oc saß xcuanquil chokß rêkaj.
16Yô roß chihab roquic chokß xreyeb laj Israel laj Joram li ralal laj Acab nak laj Joram li ralal laj Josafat qui-oc chokß xreyeb laj Judá.
17Cablaju xcaßcßâl chihab cuan re nak qui-oc chokß rey. Cuakxakib chihab quicuan saß xcuanquil aran Jerusalén.
18Li rixakil, aßan lix rabin laj Acab. Laj Joram quixbânu li mâusilal joß queßxbânu chixjunileb lix reyeb laj Israel. Quixbânu li incßaß us chiru li Kâcuaß.
19Abanan li Kâcuaß incßaß quixsach ruheb li ralal xcßajol laj Judá xban nak quixyechißi re laj David laj cßanjel chiru nak junelic cuânk junak reheb li ralal xcßajol tâoc chokß rey.
20Nak laj Joram cuan saß xcuanquil aran Judá, eb laj Edom queßpletic riqßuin. Eb laj Edom queßrisi ribeb rubel xcuanquil ut queßxxakab xreyeb.
21Laj Joram cô Zair rochbeneb chixjunileb lix carruaje. Eb laj Edom queßxsut li tenamit. Abanan chiru li kßojyîn laj Joram ut eb li nequeßchßeßoc reheb lix carruaje queßru chi êlelic. Ut eb li soldados queßxjeqßui ribeb ut queßcôeb saß rochocheb.
22Eb laj Edom queßrisi ribeb rubel xcuanquileb laj Judá. Toj chalen anakcuan nequeßxtakla ribeb xjuneseb. Joßcan ajcuiß li tenamit Libna. Saß eb ajcuiß li cutan aßan queßpletic riqßuineb laj Judá ut queßrisi ribeb rubel xcuanquil.
23Lix comon li cßaßak re ru li quixbânu li rey Joram tzßîbanbil retal saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß retalil li quilajeßxbânu lix reyeb laj Judá.
24Li rey Joram quicam ut quimukeß saß lix tenamit li rey David bar queßmukeß cuiß lix xeßtônil xyucuaß. Ut aß chic laj Ocozías li ralal qui-oc chokß rey chokß rêkaj laj Joram.
25Yô cablaju chihab roquic chokß xreyeb laj Israel laj Joram, li ralal laj Acab, nak laj Ocozías li ralal laj Joram qui-oc chokß xreyeb laj Judá.
26Cuib xcaßcßâl chihab cuan re laj Ocozías nak qui-oc chokß rey. Jun chihab quicuan saß xcuanquil aran Jerusalén. Lix naß, aßan lix Atalía li ri laj Omri, li quicuan chokß xreyeb laj Israel.
27Laj Ocozías quixbânu li mâusilal chiru li Kâcuaß joß queßxbânu eb li ralal xcßajol laj Acab xban nak laj Joram, aßan xhiß laj Acab.
28Laj Ocozías lix reyeb aj Judá quixjunaji rib riqßuin lix reyeb laj Israel re teßxic chi pletic riqßuin laj Hazael lix reyeb laj Siria. Lix reyeb laj Israel, aßan laj Horam li ralal laj Acab. Queßpletic aran Ramot li cuan saß xcuênt Galaad. Eb laj Siria queßrocsi xyajel laj Joram.Laj Joram quisukßi Jezreel re tixban rib xban nak quitochßeß chak nak quicuulac chi pletic aran Ramot riqßuin laj Hazael lix reyeb laj Siria. Xban nak yaj laj Joram, joßcan nak laj Ocozías cô Jezreel chirilbal laj Joram, li ralal laj Acab.
29Laj Joram quisukßi Jezreel re tixban rib xban nak quitochßeß chak nak quicuulac chi pletic aran Ramot riqßuin laj Hazael lix reyeb laj Siria. Xban nak yaj laj Joram, joßcan nak laj Ocozías cô Jezreel chirilbal laj Joram, li ralal laj Acab.