1Saß li tenamit Gilgal quicuan jun li cuînk incßaß us xnaßleb. Aßan laj Seba, ralal laj Bicri. Xcomoneb li ralal xcßajol laj Benjamín. Laj Seba quixyâbasi li trompeta re xchßutubanquileb li tenamit, ut quixye reheb: —Lâo mâcßaß nakara chirix laj David li ralal laj Isaí. Mâcßaß tixqßue ke. Chikajunilo toxic saß kamuhebâl, chan.
2Joßcaßin nak chixjunileb li ralal xcßajol laj Israel queßxtzßektâna laj David ut queßoquen chirix laj Seba, ralal laj Bicri. Abanan eb li ralal xcßajol laj Judá queßoquen chirix laj David lix reyeb. Queßcôeb chirix nak queßel cuan cuiß li nimaß Jordán ut queßcôeb toj Jerusalén.
3Nak li rey David quicuulac saß li rochoch aran Jerusalén, quixqßue xjuneseb li lajêb chi ixk li queßcuan riqßuin li quixcanabeb chi iloc cab. Quixqßue xtzacaêmkeb, abanan incßaß chic quicuan riqßuineb. Joßcan nak queßcana chi tzßaptzßôqueb. Chanchaneb chic li xmâlcaßan chalen nak queßcam.
4Mokon chic li rey quixye re laj Amasa: —Tâchßutubeb chixjunileb li cuînk li cuanqueb Judá. Saß oxib cutan cuânkeb arin ut cuânkat ajcuiß lâat, chan.
5Laj Amasa cô chixbokbaleb li cuînk, abanan incßaß quicuulac saß li cutan li quiyeheß re xban li rey David.
6Joßcan nak li rey quixye re laj Abisai: —Laj Seba, li ralal laj Bicri, kßaxal cuißchic nabal li chßaßajquilal tixcßam chak saß kabên chiru laj Absalón. Joßcan nak cßameb li cuînk li nequeßcßanjelac chicuu ut texxic chixsicßbal. Mâre anchal tâoc saß eb li tenamit sutsu saß tzßac ut incßaß chic târûk takachap, chan.
7Joßcan nak queßcôeb chixjunileb li cuanqueb rubel xtak laj Joab. Queßcôeb ajcuiß eb laj cereteo, eb laj peleteo, joß eb ajcuiß chixjunileb li cauheb xchßôl chi pletic. Queßel Jerusalén re teßxic chixsicßbal laj Seba, li ralal laj Bicri.
8Nak queßcuulac nachß cuan cuiß li nimla pec aran Gabaón, queßcßuleß xban laj Amasa. Laj Joab cuan rakß soldado chirix. Lix chßîchß cuan saß xcßâmal xsaß. Nak yô chi nachßoc riqßuin laj Amasa, lix chßîchß laj Joab quitßaneß saß chßochß.
9Laj Joab quixye re laj Amasa: —¿Chan xacuil, at cuamîg?— Ut quixchap lix mach laj Amasa riqßuin li rukß nim re târutzß ru.
10Laj Amasa incßaß quixqßue retal nak cuan xchßîchß laj Joab saß li rukß jun chic. Ut laj Joab quixcuj chi chßîchß laj Amasa ut qui-el lix cßamcßot ut quitßaneß saß chßochß ut quicam saß junpât. Jun sut ajcuiß quixcuj chi chßîchß. Chirix aßan laj Joab rochben laj Abisai li rîtzßin queßcôeb chixsicßbal laj Seba.
11Jun lix soldado laj Joab quixakli chixcßatk li camenak ut quixjap re chixyebal: —Li ani târaj oquênc chirixeb laj Joab ut laj David cheßxicak chirix laj Joab anakcuan, chan.
12Laj Amasa tßantßo saß xyi be saß lix quiqßuel. Lix soldado laj Joab quiril nak chixjunileb yôqueb chi xaklîc cuan cuiß li camenak. Joßcan nak quixquelo li camenak chire li be ut quixtzßap riqßuin jun tßicr.
13Nak ac xrisi li camenak saß li be, chixjunileb queßcôeb chirix laj Joab chixsicßbal laj Seba li ralal laj Bicri.
14Laj Seba quinumeß riqßuineb chixjunileb lix têpaleb li ralal xcßajol laj Israel toj quicuulac aran Abel-bet-maaca. Ut chixjunileb li ralal xcßajol laj Bicri queßxchßutub ribeb ut queßoc saß li tenamit chirix laj Seba.
15Nak eb lix soldados laj Joab queßcuulac Abel-bet-maaca, queßxtûb li chßochß chirix li tzßac li sutsu cuiß li tenamit re târûk teßpletik riqßuineb. Ut queßxtiquib ajcuiß xtßanbal li tzßac.
16Jun li ixk cuan xnaßleb quixjap re toj saß xbên li tzßac ut quixye: —Bânuhomak usilal. Yehomak re laj Joab nak tânachßok chak cuiqßuin. Lâin nacuaj âtinac riqßuin, chan.
17Laj Joab quinachßoc riqßuin ut li ixk quixye re: —¿Ma lâat laj Joab?— Ut aßan quixye re: —Lâin laj Joab.— Li ixk quixye re: —Lâin aj cßanjel châcuu. Bânu usilal, chacuabi li cßaßru tinye, chan. Ut laj Joab quixye re: —Lâin tincuabi. Ye cue cßaßru tâcuaj.—
18Li ixk quixye re: —Najter eb li tenamit queßxye, “cui ani naraj tâqßuehekß xnaßleb tâxic chixpatzßbal xnaßleb aran Abel” chanqueb. Joßcaßin nak queßxyîb ru li chßaßajquilal junjûnk.
19Li katenamit nacuan saß tuktûquil usilal ut nacuan saß xyâlal arin Israel. Aßin jun tenamit kßaxal nim xcuanquil. ¿Cßaßut nak tâcuaj xsachbal katenamit? Li tenamit aßin re li Dios, chan.
20Laj Joab quixye re: —Lâo incßaß takasach lâ tenamit chi moco xkacßoxla xpoßbal ru li cßaßru cuan êre.
21Mâcuaß aßan li nakaj lâo. Jun li cuînk aj Seba xcßabaß xchal chak saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Efraín, li tzûl ru. Li cuînk aßan târaj pletic riqßuin li rey David. Cui têkßaxtesi ke li cuînk aßan, lâo toxic ut incßaß to-oc saß lê tenamit, chan laj Joab. Li ixk quixye re: —Lâo takacamsi ut takacut lix jolom junpacßal li tzßac, chan.
22Ut li ixk quixserakßi reheb li cuanqueb saß li tenamit cßaßru us xbânunquil. Queßxcamsi laj Seba li ralal laj Bicri ut queßxcut lix jolom jun pacßal li tzßac cuan cuiß laj Joab. Ut laj Joab quixyâbasi lix trompeta re nak teßxcanab pletic ut chixjunileb li cuanqueb rochben queßcôeb saß li rochocheb. Ut laj Joab cô Jerusalén riqßuin li rey David.
23Laj Joab quicana chi taklânc saß xbêneb chixjunileb lix soldados aj Israel. Ut laj Benaía li ralal laj Joiada quicana chi taklânc saß xbêneb laj cereteo ut eb laj peleteo.
24Laj Adoram quitaklan saß xbêneb li queßpuersîc ruheb chi trabajic. Ut laj Josafat, li ralal laj Ahilud, aßan li quitzßîban re li retalil li cßaßru quicßulman.
25Laj Seva, aßan laj tzßîb. Ut laj Sadoc ut laj Abiatar, aßaneb laj tij.Laj Ira, Jair xtenamit, aßan laj tij li quicuan riqßuin laj David.
26Laj Ira, Jair xtenamit, aßan laj tij li quicuan riqßuin laj David.