1Li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Moisés saß li tzûl Sinaí ut quixye re:
2—Tâye reheb li ralal xcßajol laj Israel chi joßcaßin: Nak tex-oc saß li naßajej li tinqßue êre, tento têqßue chi hilânc li chßochß re xqßuebal xlokßal li Kâcuaß.
3Cuakib chihab naru tex-âuk saß li chßochß ut têsabesi ru li acuîmk uvas ut têsicß ajcuiß li ru.
4Abanan saß li xcuuk chihab têqßue chi hilânc li chßochß re xqßuebal xlokßal li Kâcuaß. Incßaß tex-âuk saß li chßochß chi moco têsabesi li acuîmk uvas.
5Incßaß têxoc li ru li trigo li yal nayoßla xjunes xban li iyaj li natßaneß nak nequexoc ru li acuîmk. Ut incßaß têsabesi li uvas, chi moco têsicß li ru. Tento nak tâhilânk li chßochß chiru li chihab aßan.
6Usta incßaß xex-au, abanan tâtzßaklok lê tzacaêmk li tâyoßlâk yal xjunes. Aßan li tâtzaca lâat joß eb ajcuiß chixjunileb lâ môs, li lokßbileb joß eb ajcuiß li incßaß lokßbileb. Ut aßan ajcuiß li teßxtzaca li jalaneb xtenamit li cuanqueb saß êyânk.
7Ut aßan ajcuiß teßxtzaca lê quetômk ut li xul li cuanqueb saß qßuicheß. Chixjunil li tâêlk saß li chßochß chi incßaß aubil, tâcßanjelak chokß re lê tzacaêmk.
8Yôkex rajlanquileb li chihab chi cuukutk toj retal tâcuulak li belêb roxcßâl chihab.
9Ut saß li lajêb xbe li xcuuk li po re li chihab aßan, têyâbasiheb li trompeta saß chixjunil li tenamit. Aßan li cutan nak nequexninkßeîc ut nequexmayejac re xtojbal rix lê mâc.
10Têqßue xlokßal li xlaje roxcßâl li chihab xban nak li chihab aßan santobresinbil ut re jun sahil chßôlejil. Saß li chihab aßan têye resil nak chixjunileb lê lokßbil môs teßcanâk libre re nak teßsukßîk riqßuineb li rechßalal. Ut têye ajcuiß resil nak eb li queßxcßayi xchßochßeb teßrêchani cuißchic.
11Li chihab aßan re jun sahil chßôlejil. Saß li chihab aßan incßaß tex-âuk chi moco têsicß ru li trigo li nayoßla yal xjunes, chi moco têsicß ru li uvas li incßaß têsabesi.
12Chixjunil li chihab aßan re jun sahil chßôlejil ut santobresinbil chokß êre lâex. Ut têtzaca ru li acuîmk li xyoßla yal xjunes.
13Saß li chihab aßin, li re sahil chßôlejil, lâex têrêchani cuißchic lê chßochß.
14Cui têcßayi lê chßochß reheb lê rech tenamitil, malaj ut têlokß êchßochß, mêbalakßi êrib chi ribil êrib.
15Lix xtzßak li chßochß aßan aß yal joß najtil tâcuânk li chßochß riqßuin li ani tâlokßok re ut aß yal jarub sut tâêlk li racuîmk saß li chßochß aßan toj tâcuulak li chihab re sahil chßôlejil.
16Cui toj cuan nabal li chihab, toj tâcuulak li chihab re sahil chßôlejil, terto xtzßak li chßochß. Abanan cui incßaß chic qßui li chihab, cubenak xtzßak li chßochß xban nak moco nabal sut ta chic teßkßolok saß li chßochß aßan.
17Mêbalakßi êrib chi ribil êrib. Chexucua ban cuu lâin li Kâcuaß lê Dios.
18Chebânu chixjunil li chakßrab li quinqßue êre ut chepâb lê taklanquil inban re nak mâcßaß tâchßißchßißînk êre saß lê naßaj.
19Tâêlk chi us li acuîmk saß lê chßochß ut tâcuânk chi nabal lê tzacaêmk. Ut texcuânk chi tuktu lê chßôl saß li naßajej aßin.
20Mâre têye, “¿Cßaßru takatzaca saß xcuuk li chihab cui incßaß naru toâuk chi moco târûk takaxoc ru li kacuîmk saß li chihab aßan?”
21Lâin texcuosobtesi saß cuak li chihab re nak tâcuânk nabal lê tzacaêmk re oxib chihab.
22Nak yôkex chi âuc saß li xcuakxak li chihab toj yôkex ajcuiß chixtzacanquil li xexoc saß xcuak li chihab. Ut toj yôkex ajcuiß chixcuaßbal li xexoc nak tex-oc cuißchic chi kßoloc saß li xbele li chihab.
23Incßaß naru têcßayi li chßochß chi junaj cua xban nak cue lâin. Lâex yal numelex arin. Chanchanex cuulaß.
24Chijulticokß êre nak nacßayiman junak chßochß, laj êchal re naru tixlokß cuißchic xcaß sut li naßajej.
25Cui tânebaßokß junak lâ cuech tenamitil toj retal nak tixcßayi lix chßochß, tento nak li tzßakal rechßalal tixlokß cuißchic li chßochß re tixcol rix li chßochß li quixcßayi li rechßalal.
26Cui junak cuînk mâcßaß li rechßalal li tâlokßok re li chßochß, cui tixtau xtumin mokon, târûk tixlokß cuißchic li naßajej.
27Tixtoj lix tzßak li chßochß li joß qßuial chic li tento tixtoj. Tixbir rix jarub chihab chic mâjiß nacuulac li chihab re sahil chßôlejil nak tixcßul raj cuißchic lix naßaj.
28Abanan cui incßaß târûk tixtau lix tumin re tixlokß cuißchic lix chßochß, li naßajej aßan tâcanâk chokß re li quilokßoc re toj tâcuulâk li chihab re sahil chßôlejil. Saß li chihab aßan, li chßochß tâkßaxtesîk cuißchic re laj êchal re.
29Cui junak li cuînk tixcßayi li rochoch li cuan saß junak li tenamit sutsu saß tzßac, li cuînk aßan naru naxlokß cuißchic li rochoch li ac xcßayi. Chiru li jun chihab naru tixlokß cuißchic li rochoch.
30Abanan cui incßaß tixlokß chiru li jun chihab, incßaß chic naru tixlokß cui tânumekß li jun chihab. Li cab tâcanâk chi junaj cua chokß re li ani xlokßoc re ut reheb li ralal xcßajol. Incßaß chic tâkßaxtesîk saß li chihab re sahil chßôlejil.
31Abanan eb li cab li cuanqueb saß eb li cocß tenamit li moco sutsûqueb ta saß tzßac, chanchanakeb li cßalebâl. Laj êchal re naru tixlokß cuißchic li cab ut tâkßaxtesîk cuißchic re saß li chihab re sahil chßôlejil.
32Ut chirix lix tenamiteb laj levita, joßcaßin teßxbânu. Naru teßxlokß cuißchic lix naßajeb yalak jokße saß li naßajej li queßtzßak eb aßan.
33Cui junak cuînk tixlokß li rochoch laj levita, li cuînk aßan tento tâêlk saß li cab nak tâcuulak li chihab re sahil chßôlejil xban nak lix tenamiteb aßan, aßan li qßuebil reheb laj levita saß xyânkeb laj Israel.
34Abanan lix naßajeb lix quetômk li cuan chixjun sutam lix tenamit incßaß naru teßxcßayi xban nak li naßajej aßan reheb laj levita chi junaj cua.
35Cui junak lê rech tenamitil tânebaßokß ut tixtzßâma xtenkßanquil êriqßuin, tento nak lâex têtenkßa re nak târûk tâcuânk saß êyânk. Têbânu re joß nequebânu reheb li jalaneb xtenamit malaj ut li yal numecß re, re nak târûk tâcuânk saß êyânk.
36Mêpatzß ral li tumin li têqßue chi toß re lê rech tenamitil chi moco têmakß li cßaßru reheb. Qßuehomak ban xnaßaj lê rech tenamitil saß lê rochoch. Ut chexucua ru li Kâcuaß lê Dios.
37Mêpatzß ral li tumin li têqßue chi toß re lê rech tenamitil, chi moco têqßue chi terto lix cua.
38Lâin li Kâcuaß lê Dios. Lâin quin-isin chak êre saß li naßajej Egipto re nak tinqßue êre li naßajej Canaán ut re nak lâinak lê Dios.
39Cui junak lê rech tenamitil tânebaßokß nak cuan saß lê rochoch ut tixcßayi rib chi cßanjelac chokß êmôs, mêqßue saß cacuil cßanjel joß junak lokßbil môs.
40Têcßul joß junak tojbil môs malaj ut joß jun li jalan xtenamit. Tâcßanjelak chêru toj saß li chihab re sahil chßôlejil.
41Saß eb li cutan aßan, li cuînk rochbeneb li ralal xcßajol teßêlk saß êrochoch ut teßxic cuißchic saß xnaßajeb lix têpaleb lix xeßtônil yucuaßeb.
42Eb laj Israel, aßaneb lin môs lâin li Kâcuaß. Lâin quin-isin chak reheb saß li naßajej Egipto. Incßaß naru teßcßayîk chokß lokßbil môs.
43Incßaß naru textaklânk saß xbêneb saß joskßil. Têxucua ban cuu lâin lê Dios.
44Naru têlokß lê môs, joß ixk joß cuînk, saß xyânkeb li jalan xtenamiteb li cuanqueb chêjun sutam.
45Naru têlokß chokß êmôs li jalan xtenamiteb li cuanqueb saß êyânk. Ut naru ajcuiß têlokß li ralal xcßajol eb aßan li teßyoßlâk saß lê tenamit.
46Eb aßan teßcanâk chi cßanjelac chiruheb lê ralal êcßajol chi junelic. Abanan incßaß textaklânk chi cau saß xbêneb lê rech tenamitil.
47Mâre junak li jalan xtenamit tâbiomokß saß êyânk. Ut mâre junak aj Israel tânebaßokß ut tixcßayi rib joß môs re li jalan xtenamit li xbiomoß malaj ut tixcßayi rib riqßuin junak li rechßalal li jalan xtenamit.
48Nak ac xcßayi rib, toj naru tâlokßekß cuißchic. Junak li ras malaj li rîtzßin naru nalokßoc re.
49Li rican malaj ut junak li ralal li rican, malaj ut jalan rechßalal naru tixlokß. Malaj ut cui naxtau lix tumin li cuînk aßan naru tixtoj li tumin li quixcßayi cuiß rib.
50Li cuînk tixbir rix jarub chihab ac xcßanjelac ut jarub chihab chic mâjiß nacuulac li chihab re sahil chßôlejil. Ut lix tojbal li tixcßul, aßan juntakßêt riqßuin xtojbal junak li môs.
51Cui toj nabal li chihab mâjiß nacuulac li chihab re sahil chßôlejil, tento nak tixtoj nabal aß yal joß nimal li quitojeß cuiß nak quilokßeß.
52Cui yal cuib oxib chihab chic mâ nacuulac li chihab re sahil chßôlejil, tixbir rix joß nimal tixtoj aß yal jarub chihab quicßanjelac riqßuin li quilokßoc re.
53Laj êchal re tixbânu re joß naxbânu reheb li môs li xqßue xcßanjel re jun chihab. Ut incßaß naru tixrahobtesi.
54Cui incßaß nalokßeß cuißchic saß eb li cutan aßan, li cuînk rochbeneb li ralal xcßajol teßcanâk libre saß li chihab re sahil chßôlejil.Eb laj Israel, aßaneb lin môs lâin. Cueheb lâin. Lâin quin-isin reheb aran Egipto. Lâin li Kâcuaß lix Dioseb.
55Eb laj Israel, aßaneb lin môs lâin. Cueheb lâin. Lâin quin-isin reheb aran Egipto. Lâin li Kâcuaß lix Dioseb.