1Li rey David ac cuan chic saß rochoch nak quixye re li profeta Natán: —¡Qßue retal! Lâin cuanquin saß châbil cab yîbanbil riqßuin li cheß chacalteß. Abanan li muhebâl li cuan cuiß lix Lokßlaj Câx li Kâcuaß, aßan yal riqßuin tßicr yîbanbil, chan.
1Y ACONTECIO que morando David en su casa, dijo David al profeta Nathán: He aquí yo habito en casa de cedro, y el arca del pacto de Jehová debajo de cortinas.
2Ut laj Natán quixye re: —At rey, bânu chixjunil li cßaßru cuan saß âchßôl xbânunquil xban nak li Kâcuaß cuan âcuiqßuin, chan.
2Y Nathán dijo á David: Haz todo lo que está en tu corazón, porque Dios es contigo.
3Abanan chiru li kßojyîn aßan li Kâcuaß Dios quiâtinac riqßuin laj Natán ut quixye re:
3En aquella misma noche fué palabra de Dios á Nathán, diciendo:
4—Tatxic riqßuin laj David ut tâye re chi joßcaßin, “Joßcaßin xye âcue li Kâcuaß: At David, mâcuaß lâat tatyîbânk re lin templo re tincuânk cuiß.
4Ve y di á David mi siervo: Así ha dicho Jehová: Tú no me edificarás casa en que habite:
5Relic chi yâl nak lâin incßaß xincuan saß junak châbil cab chalen saß li cutan nak quicuisiheb lin tenamit aran Egipto toj chalen anakcuan. Nincuan ban saß li tabernáculo, li muhebâl yîbanbil riqßuin tßicr.
5Porque no he habitado en casa alguna desde el día que saqué á los hijos de Israel hasta hoy; antes estuve de tienda en tienda, y de tabernáculo en tabernáculo.
6Chalen nak xeßcuochbeni chak li ralal xcßajol laj Israel incßaß xinye reheb li yôqueb chi cßamoc be chiruheb nak teßxyîb junak li templo riqßuin chacalteß re tincuânk cuiß,” chan.
6En todo cuanto anduve con todo Israel ¿hablé una palabra á alguno de los jueces de Israel, á los cuales mandé que apacentasen mi pueblo, para decirles: Por qué no me edificáis una casa de cedro?
7Ut li Dios quixye re laj Natán: —Tâye re laj David laj cßanjel chicuu, “Joßcaßin xye âcue li Kâcuaß li nimajcual Dios: Lâin quinsicßoc âcuu nak yôcat chak chi iloc carner saß cßalebâl ut catinxakab chokß xreyeb lin tenamit Israel.
7Por tanto, ahora dirás á mi siervo David: Así dijo Jehová de los ejércitos: Yo te tomé de la majada, de detrás del ganado, para que fueses príncipe sobre mi pueblo Israel;
8Lâin xintenkßan âcue saß chixjunil li naßajej xatcuulac cuiß ut xinkßaxtesi saß âcuukß chixjunileb li xicß nequeßiloc âcue. Ut xinqßue âcuanquil joß xcuanquil li nînkeb xcuanquil saß ruchichßochß.
8Y he sido contigo en todo cuanto has andado, y he talado á todos tus enemigos de delante de ti, y hete hecho grande nombre, como el nombre de los grandes que son en la tiera.
9Lâin quinqßue xnaßajeb lin tenamit Israel joß quinye. Ut quinqßueheb chi cuânc aran chi sa saß xchßôleb. Mâ ani chic târûk tâisînk reheb, chi moco eb li incßaß useb xnaßleb teßchßißchßißînk reheb joß queßxbânu junxil,
9Asimismo he dispuesto lugar á mi pueblo Israel, y lo he plantado para que habite por sí, y que no sea más conmovido: ni los hijos de iniquidad lo consumirán más, como antes,
10chalen nak quebinxakab chak eb laj rakol âtin chi taklânc saß xbêneb lin tenamit Israel. Anakcuan lâin tincuisi xcuanquileb chixjunileb li xicß nequeßiloc âcue. Ut nacuaj ajcuiß xyebal âcue nak lâin tinqßue âcualal âcßajol.
10Y desde el tiempo que puse los jueces sobre mi pueblo Israel; mas humilllaré á todos tus enemigos. Hágote además saber que Jehová te ha de edificar casa.
11Nak tâcuulak xkßehil nak tatcâmk, tatxic chi hilânc saß xyânkeb lâ xeßtônil yucuaß. Lâin tinqßue chokß âcuêkaj jun reheb lâ cualal. Ut tinxakab saß xnaßaj lix cuanquilal.
11Y será que, cuando tus días fueren cumplidos para irte con tus padres, levantaré tu simiente después de ti, la cual será de tus hijos, y afirmaré su reino.
12Aßan li tâyîbânk re li templo li tineßxlokßoni cuiß li tenamit. Ut lâin tinxakabânk re saß xnaßaj lix cuanquil chi junelic.
12El me edificará casa, y yo confirmaré su trono eternalmente.
13Lâinak lix yucuaß ut aßanak li cualal. Incßaß tincanab ruxtânanquil ru joß quinbânu riqßuin li quicuan chokß rey nak toj mâjiß nacat-oc chokß rey lâat.
13Yo le seré por padre, y él me será por hijo: y no quitaré de él mi misericordia, como la quité de aquel que fué antes de ti;
14Lâin tinqßue xcuanquil saß xbêneb lin tenamit ut tinxakab chi junelic saß xnaßaj lix cuanquilal. Ut junelic cuânk jun reheb lâ cualal âcßajol li tâoc chokß rey”, chan li Dios.
14Mas yo lo confirmaré en mi casa y en mi reino eternalmente; y su trono será firme para siempre.
15Li profeta Natán quixye re laj David chixjunil li cßaßru quiyeheß re ut li cßaßru quicßutbesîc chiru xban li Kâcuaß.
15Conforme á todas estas palabras, y conforme á toda esta visión, así habló Nathán á David.
16Tojoßnak li rey David qui-oc saß li muhebâl ut quitijoc ut quixye: —At Kâcuaß, at nimajcual Dios, ¿anihin lâin ut aniheb li cualal incßajol nak xaqßue li usilal aßin ke?
16Y entró el rey David, y estuvo delante de Jehová, y dijo: Jehová Dios, ¿quién soy yo, y cuál es mi casa, que me has traído hasta este lugar?
17At Kâcuaß, châcuu lâat toj mâjiß tzßakal li xaye xban nak xaye ajcuiß nak junelic xakxôk xcuanquileb li cualal incßajol li teßcuânk mokon. At Kâcuaß, at inDios, châcuu lâat lâin jun cuînk kßaxal châbil.
17Y aun esto, oh Dios, te ha parecido poco, pues que has hablado de la casa de tu siervo para más lejos, y me has mirado como á un hombre excelente, oh Jehová Dios.
18¿Cßaß chic ru târûk tinye lâin chirix lin lokßal li xaqßue? Lâat nacanau chanru lin naßleb, lâin aj cßanjel châcuu.
18¿Qué más puede añadir David pidiendo de ti para glorificar á tu siervo? mas tú conoces á tu siervo.
19At Kâcuaß, xban nak niquinâra, saß âchßôl x-ala chak nak xabânu lix nînkal ru naßleb aßin cuiqßuin. Xabânu ajcuiß chi joßcan re nak tâcßutûnk li sachba chßôlej li nacabânu.
19Oh Jehová, por amor de tu siervo y según tu corazón, has hecho toda esta grandeza, para hacer notorias todas tus grandezas.
20At nimajcual Dios, mâcßaß chic junak Dios juntakßêt âcuiqßuin. Mâ jun chic Dios cuan. Caßaj cuiß lâat. Li cßaßru quilajâbânu ac kabiom resil.
20Jehová, no hay semejante á ti, ni hay Dios sino tú, según todas las cosas que hemos oído con nuestros oídos.
21Mâ jun chic tenamit cuan saß ruchichßochß joß lâ tenamit Israel. At Kâcuaß, lâat catcoloc reheb re nak teßoc chokß âtenamit. Lâat cabânu milagros ut sachba chßôlej nak cacuisiheb li jalanil tenamit saß lix naßajeb lâ tenamit li cacoleb nak cacuisiheb chak Egipto. Cabânu aßan re xcßutbesinquil nak lâat kßaxal nim lâ cuanquil.
21¿Y qué gente hay en la tierra como tu pueblo Israel, cuyo Dios fuese y se redimiera un pueblo, para hacerte nombre con grandezas y maravillas, echando las gentes de delante de tu pueblo, que tú rescataste de Egipto?
22Lâat catqßuehoc reheb laj Israel chokß âtenamit chi junelic. Ut lâat, at Kâcuaß, lâat chic lix Dioseb.
22Tú has constituído á tu pueblo Israel por pueblo tuyo para siempre; y tú, Jehová, has venido á ser su Dios.
23Anakcuan, at Kâcuaß, chi-uxmânk ta joß xaye chicuix ut chirixeb li cualal incßajol li teßcuânk. Ut xakxôk ta xcuanquil chi junelic li cßaßru xaye.
23Ahora pues, Jehová, la palabra que has hablado acerca de tu siervo y de su casa, sea firme para siempre, y haz como has dicho.
24Chinimâk taxak xlokßal lâ cßabaß chi junelic ut chixjunileb taxak tixye nak lâat, li nimajcual Dios, lâat lix Dioseb laj Israel. Ut tâxakab taxak saß xnaßaj lix cuanquileb li cualal incßajol chi junelic.
24Permanezca pues, y sea engrandecido tu nombre para siempre, á fin de que se diga: Jehová de los ejércitos, Dios de Israel, es Dios para Israel. Y sea la casa de tu siervo David firme delante de ti.
25At nimajcual Dios, lâat li kaDios lâo aj Israel. Lâat xacßutbesi chicuu nak xakxôk saß xnaßaj lin cuanquil chi junelic. Lâat xaye cue nak eb li cualal incßajol teßoc chokß rey chi junelic. Joßcan nak lâin yôquin chi tijoc châcuu.
25Porque tú, Dios mío, revelaste al oído á tu siervo que le has de edificar casa; por eso ha hallado tu siervo motivo de orar delante de ti.
26At Kâcuaß, lâat li nimajcual Dios. Lâat xatyechißin li usilal aßin cue lâin laj cßanjel châcuu.Ut anakcuan lâat xacuaj rosobtesinquil li cualal incßajol. Ut xaye nak xakxôk xcuanquileb chi junelic châcuu. Lâat, at Kâcuaß, xacuosobtesiheb ut osobtesinbilakeb âban chi junelic, chan laj David.
26Ahora pues, Jehová, tú eres el Dios que has hablado de tu siervo este bien;
27Ut anakcuan lâat xacuaj rosobtesinquil li cualal incßajol. Ut xaye nak xakxôk xcuanquileb chi junelic châcuu. Lâat, at Kâcuaß, xacuosobtesiheb ut osobtesinbilakeb âban chi junelic, chan laj David.
27Y ahora has querido bendecir la casa de tu siervo, para que permanezca perpetuamente delante de ti: porque tú, Jehová, la has bendecido, y será bendita para siempre.