1Ex inhermân, lâin nacuaj nak têtau ru lix yâlal li mâtan li naxq'ue li Santil Musik'ej re li junjûnk re nak tâc'anjelak chiru li Dios.
1Y ACERCA de los dones espirituales, no quiero, hermanos, que ignoréis.
2Nak toj mâji' nequexpâban chak queq'ue chak xcuanquil li yîbanbil dios li inc'a' neque'âtinac ut queq'ue êrib chi balak'îc riq'uin xpâbanquileb.
2Sabéis que cuando erais Gentiles, ibais, como erais llevados, a los ídolos mudos.
3Jo'can nak nacuaj tênau nak li ani cuan li Santil Musik'ej riq'uin, mâ jok'e tixmajecua li Jesús. Ut mâ ani târûk tixye chi anchal xch'ôl nak li Jesús a'an li Kâcua' cui mâc'a' li Santil Musik'ej riq'uin.
3Por tanto os hago saber, que nadie que hable por Espíritu de Dios, llama anatema á Jesús; y nadie puede llamar á Jesús Señor, sino por Espíritu Santo.
4Jalan jalânk li kamâtan naxq'ue ke li Santil Musik'ej re nak toc'anjelak chiru li Kâcua'. Abanan li Santil Musik'ej jun ajcui' ut a'an naq'uehoc re chixjunil.
4Empero hay repartimiento de dones; mas el mismo Espíritu es.
5Jalan jalânk li kac'anjel chiru li Kâcua' abanan jun ajcui' li Kâcua' cuan sa' kabên ut ca'aj cui' chiru a'an nococ'anjelac.
5Y hay repartimiento de ministerios; mas el mismo Señor es.
6Jalan jalânk li c'anjel nocoxq'ue cui' li Dios. Abanan jun ajcui' li Dios ut a'an li natenk'an ke chi xbânunquil li c'anjel li naxq'ue ke.
6Y hay repartimiento de operaciones; mas el mismo Dios es el que obra todas las cosas en todos.
7Riq'uin li mâtan q'uebil re li junjûnk nac'utun nak cuan li Santil Musik'ej riq'uin, ut li mâtan a'an q'uebil re, re xtenk'anquileb chixjunileb laj pâbanel.
7Empero á cada uno le es dada manifestación del Espíritu para provecho.
8Cuan li q'uebileb xmâtan xban li Santil Musik'ej re q'uehoc châbil na'leb ut cuan li q'uebileb xmâtan xban li Santil Musik'ej re xch'olobanquil li yâl. Abanan jun ajcui' li Santil Musik'ej li naq'uehoc re xmâtan li junjûnk.
8Porque á la verdad, á éste es dada por el Espíritu palabra de sabiduría; á otro, palabra de ciencia según el mismo Espíritu;
9Cuan li q'uebileb xmâtan xban li Santil Musik'ej chi xpâbanquil nak te'xc'ul li c'a'ru neque'xtz'âma chiru li Dios. Ut cuan ajcui' q'uebileb xmâtan xban li Santil Musik'ej re xq'uirtesinquileb li yaj. Abanan jun ajcui' li Santil Musik'ej li naq'uehoc xmâtan li junjûnk.
9A otro, fe por el mismo Espíritu, y á otro, dones de sanidades por el mismo Espíritu;
10Cuan q'uebileb xmâtan chi bânûnc milagro ut cuan q'uebileb xmâtan chi xch'olobanquil resil li c'a'ru quic'utbesîc chiru xban li Dios. Ut cuan q'uebileb xmâtan re xtaubal ru cui li Santil Musik'ej cuan riq'uin junak malaj ut cuan li mâus aj musik'ej riq'uin. Ut cuan q'uebileb xmâtan chi âtinac sa' jalan âtin inc'a' natauman ru ut cuan ajcui' q'uebileb xmâtan chi jaloc ru li jalanil âtin.
10A otro, operaciones de milagros, y á otro, profecía; y á otro, discreción de espíritus; y á otro, géneros de lenguas; y á otro, interpretación de lenguas.
11Abanan chixjunil li mâtan a'in q'uebil ke xban li jun chi Santil Musik'ej. A'an naq'uehoc xmâtaneb li junjûnk jo' naraj a'an.
11Mas todas estas cosas obra uno y el mismo Espíritu, repartiendo particularmente á cada uno como quiere.
12Li jun chi tz'ejcualej tz'akal re ru. Cuan rok ruk'. Cuan chixjunil. Usta jalan jalânk lix cha'al cuan, abanan jun ajcui' chi tz'ejcualej nak cuan. Jo'can ajcui' lâo aj pâbanel. Nabalo, abanan junajo chi tz'ejcualej riq'uin li Cristo.
12Porque de la manera que el cuerpo es uno, y tiene muchos miembros, empero todos los miembros del cuerpo, siendo muchos, son un cuerpo, así también Cristo.
13Chikajunilo junajo riq'uin li Cristo usta aj judío, usta mâcua' aj judío, usta lok'bil môs, usta inc'a'. Xkac'ul li cubi ha' sa' xc'aba' li jun chi Santil Musik'ej ut chikajunilo cuan li Santil Musik'ej kiq'uin. Jo'can nak junajo riq'uin li Cristo.
13Porque por un Espíritu somos todos bautizados en un cuerpo, ora Judíos ó Griegos, ora siervos ó libres; y todos hemos bebido de un mismo Espíritu.
14Li jun chi tz'ejcualej moco jun ta ajcui' lix cha'al cuan. Nabal pây ru lix cha'al cuan re ut jalan jalânk xc'anjel li junjûnk.
14Pues ni tampoco el cuerpo es un miembro, sino muchos.
15Cui naru raj tââtinak li rok junak li tz'ejcualej, ¿ma naru tixye mâcua'in xcomon li tz'ejcualej xban nak mâcua'in li ruk'? ¿Ma yal xban ta bi' nak mâcua' uk'ej nak mâcua'ak xcomon li tz'ejcualej?
15Si dijere el pie: Porque no soy mano, no soy del cuerpo: ¿por eso no será del cuerpo?
16Cui lix xic junak li tz'ejcualej tixye: mâcua'in xcomon li tz'ejcualej xban nak mâcua'in li xnak' ru, ¿ma yal ta bi' xban nak mâcua' xnak' u nak mâcua'ak xcomon li tz'ejcualej?
16Y si dijere la oreja: Porque no soy ojo, no soy del cuerpo: ¿por eso no será del cuerpo?
17Cui ta chixjunil li tz'ejcualej xnak' u, ¿chan raj ru nak to-abînk? Ut cui ta chixjunil li tz'ejcualej xic, ¿chan raj ru nak takutz' li c'a'ak re ru?
17Si todo el cuerpo fuese ojo, ¿dónde estaría el oído? Si todo fuese oído, ¿dónde estaría el olfato?
18Abanan li Dios quixq'ue sa' xna'aj chi tz'akal re ru lix cha'al li katz'ejcual jo' quiraj a'an.
18Mas ahora Dios ha colocado los miembros cada uno de ellos en el cuerpo, como quiso.
19Cui ta jun pây ajcui' ru lix cha'al li tz'ejcualej, li tz'ejcualej a'an inc'a' raj tz'akal re ru nak cuan.
19Que si todos fueran un miembro, ¿dónde estuviera el cuerpo?
20Abanan nabal pây xcha'al li tz'ejcualej cuan, ut li tz'ejcualej jun ajcui'.
20Mas ahora muchos miembros son á la verdad, empero un cuerpo.
21Cui naru raj tââtinak li xnak' u inc'a' naru tixye re li uk'ej: lâat inc'a' nacatc'anjelac chicuu. Chi moco naru tixye li jolomej re li okej: lâex inc'a' nequexc'anjelac chicuu.
21Ni el ojo puede decir á la mano: No te he menester: ni asimismo la cabeza á los pies: No tengo necesidad de vosotros.
22K'axal ban chic nabal xc'anjeleb lix cha'al li katz'ejcual li chanchan mâc'a'eb xc'anjel.
22Antes, mucho más los miembros del cuerpo que parecen más flacos, son necesarios;
23Cuan xcha'al li katz'ejcual naka-oxlok'i ut cuan ajcui' xcha'al li katz'ejcual nocoxutânâc xban ut nakatz'ap re xq'uebal xlok'al.
23Y á aquellos del cuerpo que estimamos ser más viles, á éstos vestimos más honrosamente; y los que en nosotros son menos honestos, tienen más compostura.
24Ut lix cha'al li katz'ejcual li inc'a' nocoxutânâc xban, a'an inc'a' nakatz'ap. Abanan li Dios quixq'ue chixjunil lix cha'al li katz'ejcual ut quixq'ue xlok'al li junjûnk.
24Porque los que en nosotros son más honestos, no tienen necesidad: mas Dios ordenó el cuerpo, dando más abundante honor al que le faltaba;
25Quixq'ue xlok'al chixjunil xcha'al li tz'ejcualej re nak mâc'a'ak xch'a'ajquilal li tz'ejcualej. Chixjunil ban lix cha'al li tz'ejcualej te'xtenk'a rib chi ribileb rib.
25Para que no haya desavenencia en el cuerpo, sino que los miembros todos se interesen los unos por los otros.
26Cui junak xcha'al li tz'ejcualej ra naxc'ul, naraho' ajcui' chixjunil li tz'ejcualej. Ut cui junak xcha'al li tz'ejcualej naq'uehe' xlok'al, chixjunil li tz'ejcualej naq'ueman ajcui' xlok'al.
26Por manera que si un miembro padece, todos los miembros á una se duelen; y si un miembro es honrado, todos los miembros á una se gozan.
27Jo'can ajcui' lâo aj pâbanel. Junajo chi tz'ejcualej riq'uin li Cristo. Chikajûnkalo lâo rok ruk' li Cristo ut li junjûnk cuan xc'anjel chiru li Dios.
27Pues vosotros sois el cuerpo de Cristo, y miembros en parte.
28Li xchalal li tz'ejcualej jalan jalânk xc'anjel li junjûnk. Jo'can ajcui' nak jalan jalânk xmâtaneb laj pâbanel q'uebileb re xban li Dios re nak te'c'anjelak chiru. Xbên, cuanqueb li q'uebileb xmâtan chi c'anjelac chok' apóstol. Xcab, cuanqueb li q'uebileb xmâtan chi c'anjelac chok' profeta. Rox, cuanqueb li q'uebileb xmâtan chi c'anjelac chok' aj tzolonel. Ut cuanqueb li q'uebileb xmâtan chixbânunquileb li milagro. Cuanqueb li q'uebileb xmâtan chixq'uirtesinquileb li yaj; cuanqueb li q'uebileb xmâtan chixtenk'anquileb li ras rîtz'in. Cuanqueb li q'uebileb xmâtan chi taklânc; ut cuanqueb ajcui' q'uebileb xmâtan chi âtinac sa' jalanil âtin inc'a' natauman ru.
28Y á unos puso Dios en la iglesia, primeramente apóstoles, luego profetas, lo tercero doctores; luego facultades; luego dones de sanidades, ayudas, gobernaciones, géneros de lenguas.
29¿Ma chixjunileb ta bi' apostoleb? ¿Ma chixjunileb ta bi' profeteb? ¿Ma chixjunileb ta bi' neque'xch'olob xyâlal li râtin li Dios? ¿Ma chixjunileb ta bi' neque'bânun milagro?
29¿Son todos apóstoles? ¿son todos profetas? ¿todos doctores? ¿todos facultades?
30¿Ma chixjunileb ta bi' neque'q'uirtesin yaj? ¿Ma chixjunileb ta bi' neque'âtinac sa' jalanil âtin? ¿Ma chixjunileb ta bi' neque'jaloc ru li jalanil âtin?Moco juntak'êt ta xmâtaneb li junjûnk. Jalan jalânk ban xmâtaneb. Chesic'ak lê mâtan li k'axal châbil re xtenk'anquileb lê rech aj pâbanelil. Anakcuan tinye êre jun li na'leb k'axal cui'chic tento xbânunquil. Ut a'an a'in: nak têra êrib chi ribil êrib.
30¿Tienen todos dones de sanidad? ¿hablan todos lenguas? ¿interpretan todos?
31Moco juntak'êt ta xmâtaneb li junjûnk. Jalan jalânk ban xmâtaneb. Chesic'ak lê mâtan li k'axal châbil re xtenk'anquileb lê rech aj pâbanelil. Anakcuan tinye êre jun li na'leb k'axal cui'chic tento xbânunquil. Ut a'an a'in: nak têra êrib chi ribil êrib.
31Empero procurad los mejores dones; mas aun yo os muestro un camino más excelente.