1Lâex ixakilbej chex-abînk chiru lê bêlom. Cui cuanqueb li bêlomej li inc'a' neque'xpâb li râtin li Dios, a'an te'xq'ue retal lê châbilal ut te'xpâb ajcui' li Dios eb a'an. K'axal us xc'utbal li châbilal chiru xch'olobanquil xyâlal riq'uin âtin.
1ASIMISMO vosotras, mujeres, sed sujetas á vuestros maridos; para que también los que no creen á la palabra, sean ganados sin palabra por la conversación de sus mujeres,
2Mâre te'pâbânk lê bêlom nak te'xq'ue retal nak neque-oxlok'iheb ut châbil êna'leb.
2Considerando vuestra casta conversación, que es en temor.
3Mixic êch'ôl riq'uin xtikibanquil êrib. Mêsic' lê ch'ina'usal yal riq'uin xchâbilal lê rak'. Li tz'akal ch'ina'usal mâcua' riq'uin xyîbanquil lê rismal chi k'axal ch'ina'us chi moco riq'uin rocsinquil li oro.
3El adorno de las cuales no sea exterior con encrespamiento del cabello, y atavío de oro, ni en compostura de ropas;
4Li tz'akal xch'ina'usal li junjûnk, a'an lix tîquilal xch'ôl ut lix tûlanil. A'an inc'a' na-oso'. Li tîquil ch'ôlej ut li tûlanil, a'aneb li k'axal lok' chiru li Dios.
4Sino el hombre del corazón que está encubierto, en incorruptible ornato de espíritu agradable y pacífico, lo cual es de grande estima delante de Dios.
5Jo'can ajcui' que'xbânu chak li châbil ixk li que'xpâb li Dios najter. Que'xsic' lix ch'ina'usal riq'uin li tuktûquilal ut li tûlanil. Ut eb li ixk a'an que'abin ajcui' chiruheb lix bêlom ut que'x-oxlok'iheb.
5Porque así también se ataviaban en el tiempo antiguo aquellas santas mujeres que esperaban en Dios, siendo sujetas á sus maridos:
6Ut jo'can ajcui' quixbânu lix Sara. Qui-abin chiru laj Abraham lix bêlom. Ut quixye “Kâcua' Abraham” re xban nak quix-oxlok'i. Jo'can ajcui' lâex. Cui têbânu li usilal ut inc'a' texxucuâk, lâex ajcui' jo' li ralal xc'ajol lix Sara.
6Como Sara obedecía á Abraham, llamándole señor; de la cual vosotras sois hechas hijas, haciendo bien, y no sois espantadas de ningún pavor.
7Ut lâex bêlomej, chexcuânk sa' xyâlal riq'uineb lê rixakil. Che-oxlok'iheb. Lâex nequenau nak eb li ixk k'uneb xch'ôl ut mâc'a'eb xmetz'êuheb jo'eb li cuînk. Lâex têc'ul lê mâtan xban rusilal li Dios. Jo'can ajcui' eb li ixk, te'xc'ul ajcui' lix mâtaneb. Ut li mâtan li têc'ul, a'an li yu'am chi junelic. Cui têbânu a'in, mâc'a' tâch'a'ajquînk êre nak textijok.
7Vosotros maridos, semejantemente, habitad con ellas según ciencia, dando honor á la mujer como á vaso más frágil, y como á herederas juntamente de la gracia de la vida; para que vuestras oraciones no sean impedidas.
8Ut tinye ajcui' êre, chexcuânk chêjunilex chi junajak lê ch'ôl ut chi junajak lê c'a'ux. Cherahak êrib chêribil êrib. Chetok'oba êru chêribil êrib ut k'unak lê ch'ôl.
8Y finalmente, sed todos de un mismo corazón, compasivos, amándoos fraternalmente, misericordiosos, amigables;
9Nak te'xbânu mâusilal êre, inc'a' têsume ru riq'uin mâusilal. Nak texhobek', mêsume ru riq'uin hoboc. Chebânuhak ban usilal reheb li neque'bânun mâusilal êre. Lâex bokbilex chak xban li Dios re nak têrêchani lê rosobtesinquil.
9No volviendo mal por mal, ni maldición por maldición, sino antes por el contrario, bendiciendo; sabiendo que vosotros sois llamados para que poseáis bendición en herencia.
10Jo'ca'in naxye sa' li Santil Hu: Li ani târaj cuânc chi sa sa' xch'ôl re tixnumsiheb li cutan sa' xyâlal, inc'a' tââtinak riq'uin yibru âtin chi moco tâtic'ti'ik.
10Porque El que quiere amar la vida, Y ver días buenos, Refrene su lengua de mal, Y sus labios no hablen engaño;
11Jo'can nak checanabak xbânunquil li inc'a' us. Chebânuhak ban li us, jo' naraj li Dios. Ut cheq'uehak êch'ôl chi cuânc sa' tuktûquil usilal ut inc'a' chic texpletik.
11Apártase del mal, y haga bien; Busque la paz, y sígala.
12Li Kâcua' Dios narileb li tîqueb xch'ôl. Ut junelic narabiheb nak neque'tijoc. Abanan yô xjosk'il li Kâcua' sa' xbêneb li neque'bânun re li mâusilal. (Sal. 34:12-16)
12Porque los ojos del Señor están sobre los justos, Y sus oídos atentos á sus oraciones: Pero el rostro del Señor está sobre aquellos que hacen mal.
13¿Ma cuan ta bi' junak târahobtesînk êre cui nequeyal êk'e chixbânunquil li us?
13¿Y quién es aquel que os podrá dañar, si vosotros seguís el bien?
14Abanan cui cuan junak târahobtesînk êre xban nak yôquex chixbânunquil li usilal, osobtesinbilex xban li Dios. Mêxucuaheb ru li te'rahobtesînk êre ut mi-oc êc'a'ux xbaneb.
14Mas también si alguna cosa padecéis por hacer bien, sois bienaventurados. Por tanto, no temáis por el temor de ellos, ni seáis turbados;
15Cheq'uehak ban xlok'al li Kâcua' Jesucristo chi anchal êch'ôl ut chek'axtesihak êrib sa' ruk'. Chenauhak xsumenquil li te'raj patz'oc êre chirix lê pâbâl. Ac cuânk sa' lê ch'ôl c'a'ru têsumeheb cui'. Ut chesumehakeb sa' xyâlal ut sa' tûlanil.
15Sino santificad al Señor Dios en vuestros corazones, y estad siempre aparejados para responder con masedumbre y reverencia á cada uno que os demande razón de la esperanza que hay en vosotros:
16Chexcuânk sa' xyâlal ut mêbânu chic li mâusilal re nak mâc'a' tâch'i'ch'i'înk êre sa' lê c'a'ux. Usta châbil nequebânu xban nak nequepâb li Cristo, abanan cuan li neque'âtinac chêrix. Eb a'an xutânal te'êlk xban nak neque'k'aban.
16Teniendo buena conciencia, para que en lo que murmuran de vosotros como de malhechores, sean confundidos los que blasfeman vuestra buena conversación en Cristo.
17Cui li Dios naraj nak têc'ul li raylal chi mâc'a' êmâc, k'axal us nak têc'ul li raylal chi mâc'a' êmâc chiru nak têc'ul li raylal riq'uin xbânunquil li mâusilal.
17Porque mejor es que padezcáis haciendo bien, si la voluntad de Dios así lo quiere, que haciendo mal.
18Li Cristo quixc'ul ajcui' li raylal chi mâc'a' xmâc. A'an tîc xch'ôl abanan quicamsîc re xtojbal rix lix mâqueb li inc'a' useb xna'leb. Jun sut ajcui' quicam ut riq'uin a'an quitz'akloc ru. Ut xban xcamic li Jesucristo, naru toxcol li Dios. Yâl nak que'xcamsi li Cristo. Abanan inc'a' quicam lix musik'.
18Porque también Cristo padeció una vez por los injustos, para llevarnos á Dios, siendo á la verdad muerto en la carne, pero vivificado en espíritu;
19Cô ban chi âtinac riq'uineb li musik'ej li cuanqueb chi tz'aptz'o.
19En el cual también fué y predicó á los espíritus encarcelados;
20A'an eb li inc'a' que'pâban chak chiru li Dios junxil. Li Dios riq'uin xnimal xcuyum, quiroybeni nak te'pâbânk. Abanan inc'a' que'pâban. A'an quic'ulman sa' eb li cutan nak laj Noé yô chixyîbanquil li nimla jucub cab. Inc'a' q'ui li que'pâban ut que'oc chi sa' li jucub cab. Cuakxakibeb ajcui' que'cole' chiru li but'i ha'. Chixjunileb li jun ch'ôl chic quilaje'cam.
20Los cuales en otro tiempo fueron desobedientes, cuando una vez esperaba la paciencia de Dios en los días de Noé, cuando se aparejaba el arca; en la cual pocas, es á saber, ocho personas fueron salvas por agua.
21Li but'i ha', a'an retalil li cubi ha' colbilex cui' anakcuan. Li cubi ha', a'an mâcua' re risinquil lix tz'ajnil li katibel. Cuan ban xyâlal. A'an retalil nak cuybil sachbil chic li kamâc. Ut nakatz'âma chiru li Dios nak châbilak li kac'a'ux. Colbilo xban nak quicuacli cui'chic chi yo'yo li Jesucristo.Li Jesucristo, a'an quitake' sa' choxa ut anakcuan cuan sa' xnim uk' li Dios Acuabej xban nak k'axal nim lix cuanquil. Li Cristo cuan xcuanquil sa' xbêneb li ángel. Ut cuan ajcui' xcuanquil sa' xbêneb chixjunileb li musik'ej li cuanqueb xcuanquil.
21A la figura de la cual el bautismo que ahora corresponde nos salva (no quitando las inmundicias de la carne, sino como demanda de una buena conciencia delante de Dios,) por la resurrección de Jesucristo:
22Li Jesucristo, a'an quitake' sa' choxa ut anakcuan cuan sa' xnim uk' li Dios Acuabej xban nak k'axal nim lix cuanquil. Li Cristo cuan xcuanquil sa' xbêneb li ángel. Ut cuan ajcui' xcuanquil sa' xbêneb chixjunileb li musik'ej li cuanqueb xcuanquil.
22El cual está á la diestra de Dios, habiendo subido al cielo; estando á él sujetos los ángeles, y las potestades, y virtudes.