Kekchi

Spanish: Reina Valera (1909)

2 Corinthians

11

1Usan cui tinêcuy chic ca'ch'inak usta tôntil âtin chêru lâex li c'a'ru tinye ut cherabihak li c'a'ru tinye êre.
1OJALA toleraseis un poco mi locura; empero toleradme.
2Lâin k'axal nequexinc'oxla jo' nak li Dios nequexc'oxla. Ut nacuaj nak ca'aj cui' li Cristo têtâke. Jo' nak li yucua'bej naxk'axtesi lix rabin chi sumlâc riq'uin jun chi cuînk, jo'can ajcui' nak xexink'axtesi riq'uin li Cristo. A'an jo' li bêlomej.
2Pues que os celo con celo de Dios; porque os he desposado á un marido, para presentaros como una virgen pura á Cristo.
3Abanan yôquin chi c'oxlac chêrix xban nak ninnau chanru nak quibalak'îc lix Eva xban li c'anti'. Mâre anchal texbalak'îk lâex ut mâre inc'a' chic têpâb li Cristo chi anchal êch'ôl ut mâre inc'a' chic têlok'oni.
3Mas temo que como la serpiente engaño á Eva con su astucia, sean corrompidos así vuestros sentidos en alguna manera, de la simplicidad que es en Cristo.
4Ninc'oxlac chêrix xban nak cuan li neque'cuulac sa' êyânk ut nequeq'ue êch'ôl chirabinquil li c'a'ru neque'xye, usta jalan neque'xc'ut chêru chirix li Jesucristo. Ut nequepâb li c'a'ru neque'xye usta jalan neque'xye chirix li Santil Musik'ej. Ut naxc'ul êch'ôl nak jalan neque'xc'ut chêru chirix li colba-ib li ac xepâb xbên cua.
4Porque si el que viene, predicare otro Jesús que el que hemos predicado, ó recibiereis otro espíritu del que habéis recibido, ú otro evangelio del que habéis aceptado, lo sufrierais bien.
5Eb a'an neque'xye nak apostoleb ut neque'xnimobresi rib ut neque'xye nak k'axal châbileb. ¿Ma cubenak ta bi' incuanquil lâin chiruheb a'an?
5Cierto pienso que en nada he sido inferior á aquellos grandes apóstoles.
6Mâre inc'a' ninnau âtinac chi châbil, abanan ninnau chi tz'akal lix yâlal li râtin li Dios. Ut junelic ninc'ut chêru chi tz'akal lix yâlal.
6Porque aunque soy basto en la palabra, empero no en la ciencia: mas en todo somos ya del todo manifiestos á vosotros.
7Lâin xinch'olob chêru lix yâlal li râtin li Dios ut mâc'a' c'a'ru xexinch'i'ch'i'i cui'. Yal chi mâtan xinch'olob lix yâlal li colba-ib chêru ut xincubsi incuanquil re nak texcolek'. ¿Ma ra ta bi' xinbânu êre?
7¿Pequé yo humillándome á mí mismo, para que vosotros fueseis ensalzados, porque os he predicado el evangelio de Dios de balde?
8Cuan nak xinc'ul intenk'anquil re xnumsinquil li cutan riq'uin li kech aj pâbanelil li cuanqueb sa' jalan tenamit. Jo'can nak xru xinc'anjelac êriq'uin lâex. ¿Ma inc'a' ta bi' us li xinbânu?
8He despojado las otras iglesias, recibiendo salario para ministraros á vosotros.
9Nak quincuan chak êriq'uin, cuan nak mâc'a' cuan cue. Abanan inc'a' xexinch'i'ch'i'i riq'uin intzacaêmk. Nak que'cuulac li hermân aj Macedonia, a'an eb que'q'uehoc intumin. Jo'can nak inc'a' quinq'ue sa' êbên xq'uebal intzacaêmk chi moco tinq'ue sa' êbên anakcuan.
9Y estando con vosotros y teniendo necesidad, á ninguno fuí carga; porque lo que me faltaba, suplieron los hermanos que vinieron de Macedonia: y en todo me guardé de seros gravoso, y me guardaré.
10Xban nak li Cristo cuan cuiq'uin, jo'can nak ninye li yâl ut sa' chixjunil li na'ajej Acaya, chixjunileb te'na'ok re nak inc'a' xinq'ue sa' êbên intenk'anquil.
10Es la verdad de Cristo en mí, que esta gloria no me será cerrada en las partes de Acaya.
11¿C'a'ru xyâlal a'in? ¿Ma naraj ta bi' naxye nak inc'a' nequexinra? Li Dios naxnau nak nequexinra.
11¿Por qué? ¿porque no os amo? Dios lo sabe.
12Ut inc'a' tincanab xbânunquil li yôquin chixbânunquil xban nak cuan li neque'xye nak juntak'êt lix c'anjeleb riq'uin lin c'anjel lâin. Inc'a' tincanab c'anjelac chi mâtan xban nak inc'a' nacuaj nak te'xjuntak'êta ribeb cuiq'uin.
12Mas lo que hago, haré aún, para cortar la ocasión de aquellos que la desean, á fin de que en aquello que se glorían, sean hallados semejantes á nosotros.
13Eb li cuînk a'in neque'xq'ue rib chok' apóstol. Abanan mâcua' li Cristo quiq'uehoc reheb chok' apóstol. Eb a'an aj balak' ut junes balak'înc neque'xbânu.
13Porque éstos son falsos apóstoles, obreros fraudulentos, trasfigurándose en apóstoles de Cristo.
14Misach êch'ôl chirabinquil a'an. Jo'can ajcui' naxbânu laj tza. Cuan nak naxc'utbesi rib jo' ángel ut chanchan naxcutanobresi li kana'leb.
14Y no es maravilla, porque el mismo Satanás se transfigura en ángel de luz.
15Chi moco chisachk êch'ôl chirabinquil nak eb laj c'anjel chiru laj tza neque'xc'utbesi rib jo' aj c'anjel sa' tîquilal. Abanan tâcuulak xk'ehil nak te'xtoj rix lix mâusilaleb.
15Así que, no es mucho si también sus ministros se transfiguran como ministros de justicia; cuyo fin será conforme á sus obras.
16Jun sut chic tinye êre nak cherabihak li c'a'ru tinye. Mâ jun taxak êre tixc'oxla nak mâc'a' inna'leb. Abanan cui nequec'oxla nak mâc'a' inna'leb, cherabi li cuâtin jo' nak nequex-abin chiruheb li mâc'a'eb xna'leb. ¿Ma inc'a' ta bi' raj târûk tinâtinak chirix lin cuanquil lâin?
16Otra vez digo: Que nadie me estime ser loco; de otra manera, recibidme como á loco, para que aun me gloríe yo un poquito.
17Li c'a'ru yôquin chixyebal anakcuan moco q'uebil ta cue xban li Kâcua'. Abanan tinye xban nak lâex inc'a' nequetau xyâlal. Yôquin chi âtinac anakcuan jo' neque'xbânu li cuînk li neque'xnimobresi rib.
17Lo que hablo, no lo hablo según el Señor, sino como en locura, con esta confianza de gloria.
18Nabaleb neque'xnimobresi rib riq'uin li c'a'ru neque'xbânu arin sa' ruchich'och'. ¿Ma inc'a' ta bi' raj târûk tinnimobresi ajcui' cuib lâin?
18Pues que muchos se glorían según la carne, también yo me gloriaré.
19Lâex cuan raj êna'leb nak nequerec'a êrib. Abanan nequeq'ue êch'ôl chirabinquil li c'a'ru neque'xye li mâc'a'eb xna'leb.
19Porque de buena gana toleráis los necios, siendo vosotros sabios:
20Cui nequexrahobtesîc yal nequecuy. Cui namak'e' li c'a'ru êre chêru, mâc'a' nequeye. Cui nequexbalak'îc, yal nequecanab chi jo'can. Ut cui neque'xk'etk'eti rib chêru, a'an chic li nacuulac chêru. Ut cui nasaq'ue' sa' xnak' êru, yal nequecuy.
20Porque toleráis si alguno os pone en servidumbre, si alguno os devora, si alguno toma, si alguno se ensalza, si alguno os hiere en la cara.
21¿Ma xutânal ta bi' chok' cue nak inc'a' naru ninbânu êre jo' neque'xbânu eb a'an? Anakcuan tinâtinak êriq'uin jo' neque'xbânu li mâc'a'eb xna'leb ut tinye êre a'in: Cui cuan li neque'xnimobresi rib riq'uin lix yehom xbânuhom, târûk raj ajcui' tinnimobresi cuib lâin.
21Dígolo cuanto á la afrenta, como si nosotros hubiésemos sido flacos. Empero en lo que otro tuviere osadía (hablo con locura), también yo tengo osadía.
22Neque'xnimobresi rib xban nak a'an eb aj hebreo. Lâin ajcui' aj hebreo lâin. Neque'xnimobresi rib xban nak a'aneb aj Israel. Ut lâin ajcui' aj Israel lâin. Neque'xnimobresi rib xban nak a'aneb ralal xc'ajol laj Abraham ut jo'can ajcui' lâin. Lâin ajcui' ralal xc'ajol laj Abraham.
22¿Son Hebreos? yo también. ¿Son Israelitas? yo también. ¿Son simiente de Abraham? también yo.
23Tinnimobresi ca'ch'inak cuib anakcuan ut tinâtinak jo' neque'xbânu li mâc'a'eb xna'leb. Neque'xye nak aj c'anjeleb chiru li Cristo. ¿Ma a'aneb ta bi' li k'axal aj c'anjel chiru li Cristo chicuu lâin? Inc'a', xban nak lâin tz'akalin x-apóstol li Jesucristo. Nabal li raylal ninc'ul sa' xc'aba' li Cristo. Nintacuasi cuib chi c'anjelac. Nabal sut xinq'uehe' sa' tz'alam. Nabal sut xinsaq'ue' ut cuanqueb li neque'raj incamsinquil.
23¿Son ministros de Cristo? (como poco sabio hablo) yo más: en trabajos más abundante; en azotes sin medida; en cárceles más; en muertes, muchas veces.
24Eb laj judío quine'xq'ue chi tz'ûm. Jun chic mâ ca'c'âl chi tz'ûm ninc'ul chiru li jun sut. Ut ôb sut quinc'ul chi jo'can.
24De los judíos cinco veces he recibido cuarenta azotes menos uno.
25Oxib sut quinsaq'ue' riq'uin che' ut jun sut quine'xcuti chi pec. Oxib sut quijache' li jucub li cuanquin cui' nak yôquin chi xic jun pac'al li palau. Tz'akal jun cutan ut jun k'ojyîn quincuan sa' li ha' sa' xyi li palau.
25Tres veces he sido azotado con varas; una vez apedreado; tres veces he padecido naufragio; una noche y un día he estado en lo profundo de la mar;
26Yalak bar ninxic xyebal resil li Cristo, xiu xiu cuanquin. Xiu xiu cuanquin nak ninnume' sa' eb li nima'. Xiu xiu cuanquin xbaneb laj êlk' ut xbaneb li cuech tenamitil ut xbaneb li mâcua'eb aj judío. Xiu xiu cuanquin sa' eb li tenamit jo' ajcui' sa' li q'uiche'. Xiu xiu cuanquin nak ninnume' sa' li palau. Xiu xiu cuanquin xbaneb li neque'xq'ue rib jo' aj pâbanel.
26En caminos muchas veces, peligros de ríos, peligros de ladrones, peligros de los de mi nación, peligros de los Gentiles, peligros en la ciudad, peligros en el desierto, peligros en la mar, peligros entre falsos hermanos;
27Cau ninc'anjelac ut xincuy li raylal. Xincuy li yo'lec' ut cuan nak mâc'a' intzacaêmk. Xincuy intz'ocajic ut xincuy inchaki el. Xincuy li que chi inc'a' tz'akal li cuak'.
27En trabajo y fatiga, en muchas vigilias, en hambre y sed, en muchos ayunos, en frío y en desnudez;
28Cuan chic nabal li raylal xinc'ul. Ut chirix chixjunil a'an, k'axal cui'chic ninc'oxlac cuulaj cuulaj chirixeb chixjunileb laj pâbanel li cuanqueb yalak bar.
28Sin otras cosas además, lo que sobre mí se agolpa cada día, la solicitud de todas las iglesias.
29Cui cuan li k'un xch'ôl li mâc'a' xmetz'êu, k'axal nintok'oba ruheb. Cui cuan li neque'ch'inan xch'ôleb sa' lix pâbâleb, c'ajo' nak naraho' inch'ôl ut ninc'oxlac chirixeb.
29¿Quién enferma, y yo no enfermo? ¿Quién se escandaliza, y yo no me quemo?
30Cui tento tinâtinak chirix lin c'anjel, tinâtinak chirix li c'a' re ru li naxc'ut nak mâc'a' incuanquil injunes re nak inc'a' tânimâk cuu lâin.
30Si es menester gloriarse, me gloriaré yo de lo que es de mi flaqueza.
31Li Acuabej Dios, lix Yucua' li Kâcua' Jesucristo naxnau nak inc'a' nintic'ti'ic. Lok'oninbil taxak li Dios chi junelic k'e cutan.
31El Dios y Padre del Señor nuestro Jesucristo, que es bendito por siglos, sabe que no miento.
32Laj Aretas, a'an li acuabej sa' li tenamit Damasco. Nak cuanquin aran, jun li cuînk li nac'anjelac chiru laj Aretas, quixtakla xc'ac'alenquil li oquebâl sa' li tenamit xban nak quiraj inchapbal.Abanan xincole' sa' ruk'eb. Li tz'ac li sutbil cui' li tenamit cuan jun lix ventanil. Ut aran quine'xcubsi chak sa' jun nimla chacach. Jo'can nak quincole'.
32En Damasco, el gobernador de la provincia del rey Aretas guardaba la ciudad de los Damascenos para prenderme;
33Abanan xincole' sa' ruk'eb. Li tz'ac li sutbil cui' li tenamit cuan jun lix ventanil. Ut aran quine'xcubsi chak sa' jun nimla chacach. Jo'can nak quincole'.
33Y fuí descolgado del muro en un serón por una ventana, y escapé de sus manos.