1Laj Daniel quixye: —Yô rox chihab roquic saß xcuanquil li rey Belsasar nak quicßutbesîc jun chic li visión chicuu.
1EN el año tercero del reinado del rey Belsasar, me apareció una visión á mí, Daniel, después de aquella que me había aparecido antes.
2Nak quicßutbesîc chicuu cuanquin aran Susa, lix nimal ru tenamit saß li naßajej Elam. Xakxôquin chire li nimaß Ulai nak quicuil.
2Vi en visión, (y aconteció cuando vi, que yo estaba en Susán, que es cabecera del reino en la provincia de Persia;) vi pues en visión, estando junto al río Ulai,
3Ut nak yôquin chi iloc aran, quicuil jun têlom carner chire li nimaß. Cuan cuib li xucub najt rok. Li xucub li qui-el mokon, aßan kßaxal cuißchic najt rok chiru li jun chic.
3Y alcé mis ojos, y miré, y he aquí un carnero que estaba delante del río, el cual tenía dos cuernos: y aunque eran altos, el uno era más alto que el otro; y el más alto subió á la postre.
4Quicuil nak li têlom carner yô chi xekßoc riqßuin lix xucub saß li oeste li bar na-oc cuiß li sakße ut saß li norte ut saß li sur. Ut mâ jun li xul nacuyuc xmetzßêu, chi moco naru teßêlelik chiru lix cuanquil. Li carner quixbânu li cßaßru quiraj aßan ut quixnimobresi xcuanquil.
4Vi que el carnero hería con los cuernos al poniente, al norte, y al mediodía, y que ninguna bestia podía parar delante de él, ni había quien escapase de su mano: y hacía conforme á su voluntad, y engrandecíase.
5Toj yôquin ajcuiß chi cßoxlac chirix li ac xcuil nak quicuil jun li têlom chibât yô chak chi châlc saß li oeste li bar na-oc cuiß li sakße. Yô chi châlc saß junpât ut li rok incßaß quixyekß li chßochß. Ac xnumeß chak saß chixjunil li ruchichßochß. Ut jun ajcuiß lix nimla xucub cuan saß xbên li xnakß ru.
5Y estando yo considerando, he aquí un macho de cabrío venía de la parte del poniente sobre la haz de toda la tierra, el cual no tocaba la tierra: y tenía aquel macho de cabrío un cuerno notable entre sus ojos:
6Li chibât cô riqßuin li carner li cuan cuib li xucub li quicuil chire li nimaß. Cßajoß lix joskßil nak cô saß ânil riqßuin li carner.
6Y vino hasta el carnero que tenía los dos cuernos, al cual había yo visto que estaba delante del río, y corrió contra él con la ira de su fortaleza.
7Nak quicuulac riqßuin xban xjoskßil qui-oc xxekßbal ut queßtokeß chi xcaßbichaleb lix xucub li carner. Li carner incßaß quixcuy xmetzßêu li chibât. Quixcut chi chßochß ut quixyekßi. Mâ ani quicoloc re li carner saß rukß li chibât xban nak kßaxal cau rib.
7Y vilo que llegó junto al carnero, y levantóse contra él, é hiriólo, y quebró sus dos cuernos, porque en el carnero no había fuerzas para parar delante de él: derribólo por tanto en tierra, y hollólo; ni hubo quien librase al carnero de su mano.
8Ut yô chi nimânc xcuanquil li chibât ut yô ajcuiß chixnimobresinquil rib. Nak ac xniman chi us lix cuanquilal, quitokeß lix nimla xucub ut aran queßel câhib chic lix xucub chokß rêkaj li jun li quitokeß. Saß xcâ pacßalil li ruchichßochß nequeßiloc li câhib chi xucub. Jun na-iloc saß li sur, jun na-iloc saß li norte, ut jun na-iloc saß li este li na-el cuiß li sakße ut li jun chic na-iloc saß li oeste li na-oc cuiß li sakße.
8Y engrandecióse en gran manera el macho de cabrío; y estando en su mayor fuerza, aquel gran cuerno fué quebrado, y en su lugar subieron otros cuatro maravillosos hacia los cuatro vientos del cielo.
9Ut saß jun reheb lix xucub qui-el jun chic li xucub caßchßin ut quiniman chi us. Aßan na-iloc saß li sur ut saß li este (sudeste) saß xjayal li naßajej yechißinbil reheb li ralal xcßajol li Dios.
9Y del uno de ellos salió un cuerno pequeño, el cual creció mucho al mediodía, y al oriente, y hacia la tierra deseable.
10Ut kßaxal cuißchic quiniman xcuanquil toj retal quipletic riqßuineb li ralal xcßajol li Dios ut quixsacheb laj cßamol be chiruheb.
10Y engrandecióse hasta el ejército del cielo; y parte del ejército y de las estrellas echó por tierra, y las holló.
11Ut quixnimobresi rib chiru li jun li kßaxal nim xcuanquil saß xbêneb li ralal xcßajol li Dios ut quixye reheb nak incßaß chic teßmayejak. Ut quixpoß ajcuiß lix templo li Dios.
11Aun contra el príncipe de la fortaleza se engrandeció, y por él fué quitado el continuo sacrificio, y el lugar de su santuario fué echado por tierra.
12Eb li tenamit incßaß chic queßmayejac saß li templo. Aß chic li mâusilal queßxbânu. Li chßina xucub quixtzßektâna li tzßakal yâl ut quixyekßi saß chßochß ut chixjunil li quixbânu li chßina xucub qui-el chi us.
12Y el ejército fué le entregado á causa de la prevaricación sobre el continuo sacrificio: y echó por tierra la verdad, é hizo cuanto quiso, y sucedióle prósperamente.
13Ut quicuabi jun li santil ángel yô chi âtinac. Ut li jun chic quixpatzß re: —¿Joß najtil tâcßulmânk aßin li quicßutbesîc saß li visión? ¿Jarub cutan chic teßxbânu li mâusilal chokß rêkaj lix mayejeb saß li templo? ¿Joß najtil chic teßxyekßi lix templo li Kâcuaß joßqueb ajcuiß li ralal xcßajol?—
13Y oí un santo que hablaba; y otro de los santos dijo á aquél que hablaba: ¿Hasta cuándo durará la visión del continuo sacrificio, y la prevaricación asoladora que pone el santuario y el ejército para ser hollados?
14Li ángel quichakßoc ut quixye: —Toj tânumekß li oxib chihab riqßuin media, tojoßnak tâsantobresîk cuißchic li templo, chan.
14Y él me dijo: Hasta dos mil y trescientos días de tarde y mañana; y el santuario será purificado.
15Laj Daniel quixye: —Lâin yôquin chi cßoxlac chirix li quicuil re tintau ru cßaßru lix yâlal. Ut saß junpât xakâmil chicuu jun li ángel chanchan cuînk nak quicuil.
15Y acaeció que estando yo Daniel considerando la visión, y buscando su inteligencia, he aquí, como una semejanza de hombre se puso delante de mí.
16Ut quicuabi jun xyâb cux jun pacßal li nimaß Ulai chanchan xyâb xcux cuînk. Quixjap re chixyebal: —At Gabriel, ye re aßan cßaßru xyâlal li visión li xril, chan.
16Y oí una voz de hombre entre las riberas de Ulai, que gritó y dijo: Gabriel, enseña la visión á éste.
17Laj Gabriel quijiloc ut quixakli chincßatk. Cßajoß nak quinxucuac ut quincut cuib saß chßochß. Ut quixye cue: —At ralal cuînk, chatauhak taxak ru xban nak li xacuil saß li visión, aßan talajeßcßulmânk saß rosoßjiqueb li cutan, chan.
17Vino luego cerca de donde yo estaba; y con su venida me asombré, y caí sobre mi rostro. Empero él me dijo: Entiende, hijo del hombre, porque al tiempo se cumplirá la visión.
18Nak yô chi âtinac cuiqßuin, quisach innaßleb ut quintßaneß chi huphu saß chßochß. Li ángel quinixchap ut quinixcuaclesi cuißchic.
18Y estando él hablando conmigo, caí dormido en tierra sobre mi rostro: y él me tocó, é hízome estar en pie.
19Ut quixye cue: —Anakcuan lâin tinye âcue li cßaßru tâcßulmânk saß rosoßjiqueb li cutan xban xjoskßil li Dios. Li visión li xacuil, aßan retalil li talajeßcßulmânk saß eb li cutan châlel.
19Y dijo: He aquí yo te enseñaré lo ha de venir en el fin de la ira: porque al tiempo se cumplirá:
20Li carner cuib xxucub li xacuil, aßan retalileb li cuib chi cuînk li teßoc chokß xreyeb laj Medo ut eb laj Persia.
20Aquel carnero que viste, que tenía cuernos, son los reyes de Media y de Persia.
21Ut li têlom chibât, aßan retalil lix reyeb laj Grecia ut li nimla xucub li cuan saß xbên li xnakß ru, aßan retalil li xbên rey.
21Y el macho cabrío es el rey de Javán: y el cuerno grande que tenía entre sus ojos es el rey primero.
22Li câhib chi xucub li queßel chokß rêkaj li nimla xucub li quitokeß, aßaneb li retalil li câhib chi rey li teßcuânk saß xcuanquilal saß li naßajej aßan, abanan mâ jun tâcuânk xcuanquil joß li xbên li quicuan.
22Y que fué quebrado y sucedieron cuatro en su lugar, significa que cuatro reinos sucederán de la nación, mas no en la fortaleza de él.
23Ut nak ac yôk chak chi nachßoc li rosoßjiqueb li cuanquilal aßan, kßaxal cuißchic tânumtâk li mâusilal. Nak acak xnumta chi us li mâusilal, tâoc jun li rey kßaxal cuißchic joskß ut cau xchßôl ut aßan tâbalakßînk reheb li tenamit.
23Y al cabo del imperio de éstos, cuando se cumplirán los prevaricadores, levantaráse un rey altivo de rostro, y entendido en dudas.
24Tânimânk xcuanquil, abanan moco xcuanquil ta xjunes li rey; xcuanquil ban laj tza. Chixjunil li mâusilal tixbânu, us tâêlk chiru ut tixsacheb nabaleb li cuanqueb xcuanquil ut tixsacheb ajcuiß li ralal xcßajol li Dios.
24Y su poder se fortalecerá, mas no con fuerza suya, y destruirá maravillosamente, y prosperará; y hará arbitrariamente, y destruirá fuertes y al pueblo de los santos.
25Xban nak naxnau chi us balakßînc, tixnimobresi rib. Tixsacheb nabal chi mâcßaßak saß xchßôleb ut tixyal ajcuiß numtâc saß xbên li tzßakal Rey li kßaxal nim xcuanquil saß xbêneb li nequeßtaklan. Abanan incßaß târûk xban nak tâsachekß ru. Mâcuaß yal cuînk tâsachok re. Li Kâcuaß, aßan li tâsachok re.
25Y con su sagacidad hará prosperar el engaño en su mano; y en su corazón se engrandecerá, y con paz destruirá á muchos: y contra el príncipe de los príncipes se levantará; mas sin mano será quebrantado.
26Lix yâlal li xcßutbesîc châcuu chirix li cßaßru tâcßulmânk chiru li oxib chihab riqßuin media, aßan tzßakal yâl. Ut lâat tâcßûla saß âchßôl ut mâ ani aj e tâserakßi xban nak toj mokon tâcßulmânk, chan cue li ángel.Ut lâin laj Daniel sachso inchßôl quincana ut quinyajer cuib oxib cutan. Ut nak ac usin chic, quin-oc cuißchic chi cßanjelac chiru li rey. Abanan toj yô ajcuiß incßaßux chirix li quicßutbesîc chicuu xban nak incßaß quintau ru lix yâlal.
26Y la visión de la tarde y la mañana que está dicha, es verdadera: y tú guarda la visión, porque es para muchos días.
27Ut lâin laj Daniel sachso inchßôl quincana ut quinyajer cuib oxib cutan. Ut nak ac usin chic, quin-oc cuißchic chi cßanjelac chiru li rey. Abanan toj yô ajcuiß incßaßux chirix li quicßutbesîc chicuu xban nak incßaß quintau ru lix yâlal.
27Y yo Daniel fuí quebrantado, y estuve enfermo algunos días: y cuando convalecí, hice el negocio del rey; mas estaba espantado acerca de la visión, y no había quien la entendiese.