1Lâex ralal xcßajol li Kâcuaß lê Dios. Joßcan nak incßaß têset lê tibel xban xrahil êchßôl chirix junak camenak, chi moco têjo lê rismal li cuan saß xbên lê pêquem.
1HIJOS sois de Jehová vuestro Dios: no os sajaréis, ni pondréis calva sobre vuestros ojos por muerto;
2Lâex jun santil tenamit chiru li Kâcuaß lê Dios. Saß xyânkeb chixjunileb li xnînkal ru tenamit li cuanqueb saß ruchichßochß li Dios quixsicß êru ut lâex li tenamit li kßaxal lokß saß xyânkeb li jun chßôl chic.
2Porque eres pueblo santo á Jehová tu Dios, y Jehová te ha escogido para que le seas un pueblo singular de entre todos los pueblos que están sobre la haz de la tierra.
3Incßaß têtzaca li cßaßru tzßektânanbil xban li Kâcuaß.
3Nada abominable comerás.
4Aßaneb aßin li xul li naru têtzaca xtibel: li bôyx, li carner, li chibât,
4Estos son los animales que comeréis: el buey, la oveja, y la cabra,
5ut li qßuila pây ru li quej ut li yuc, joß ajcuiß li carner li nacuan saß qßuicheß.
5El ciervo, el corzo, y el búfalo, y el cabrío salvaje, y el unicornio, y buey salvaje, y cabra montés.
6Naru têtzaca xtibel li xul li jun ajcuiß lix xâla rok ut cuib rixißij, li nequeßxhab xcuaheb xcaß sut.
6Y todo animal de pezuñas, que tiene hendidura de dos uñas, y que rumiare entre los animales, ese comeréis.
7Incßaß naru têtzaca li xul li incßaß nequeßxhab xcuaheb xcaß sut ut mâcßaß cuib rixißij. Incßaß naru nequetzaca li camello, chi moco li imul, chi moco li tejón xban nak usta nequeßxhab xcuaheb xcaß sut, abanan moco cuib ta li rixißij. Incßaß naru têtzaca xtibel li xul aßan xban nak muxbil ru.
7Empero estos no comeréis de los que rumian, ó tienen uña hendida: camello, y liebre, y conejo, porque rumian, mas no tienen uña hendida, os serán inmundos;
8Joßcan ajcuiß li âk. Incßaß naru nequetzaca xban nak usta cuib li rixißij, abanan incßaß nequeßxhab xcuaheb xcaß sut. Incßaß naru têtzaca xtibel chi moco naru têchßeß cui camenak.
8Ni puerco: porque tiene uña hendida, mas no rumia, os será inmundo. De la carne de éstos no comeréis, ni tocaréis sus cuerpos muertos.
9Ut xcomoneb li xul li cuanqueb saß li palau ut saß eb li nimaß, naru nequetzaca li car li cuanqueb xxicß ut li cuan xta rixeb.
9Esto comeréis de todo lo que está en el agua: todo lo que tiene aleta y escama comeréis;
10Cui mâcßaß xxicß ut mâcßaß xta rix incßaß naru nequetzaca xban nak muxbil ru.
10Mas todo lo que no tuviere aleta y escama, no comeréis: inmundo os será.
11Cuanqueb li xul li nequeßrupupic naru xtzacanquil.
11Toda ave limpia comeréis.
12Ut eb li incßaß naru nequetzaca, aßaneb aßin: laj tßiu, li soßsol li kßek rix, ut li soßsol li cak rix,
12Y estas son de las que no comeréis: el águila, y el azor, y el esmerejón,
13li cßuch li kßek rix joß ajcuiß li cak rix ut li cßaß chic ru chi cßuchil,
13Y el ixio, y el buitre, y el milano según su especie,
14ut li qßuila pây ru li tzßok,
14Y todo cuervo según su especie,
15li nimla xul avestruz, ut li cuarom ut li jotz,
15Y el búho, y la lechuza, y el cuclillo, y el halcón según su especie,
16li qßuila pây ru li cuarom ut li qßuila pây ru li jotz,
16Y el herodión, y el cisne, y el ibis,
17li pelícano, ut li qßuila pây ru li cuarom,
17Y el somormujo, y el calamón, y el corvejón,
18li cigueña, li sakiquil, li abubilla, joß ajcuiß li sotzß.
18Y la cigüeña, y la garza según su especie, y la abubilla, y el murciélago.
19Incßaß naru têtzaca li cocß xul li nequeßrupupic ut nequeßxmululi ribeb, insecto xcßabaßeb.
19Y todo reptil alado os será inmundo: no se comerá.
20Abanan cuanqueb xul li nequeßrupupic naru têtzaca.
20Toda ave limpia comeréis.
21Incßaß naru têtzaca xtibel li xul li nacam yal xjunes. Naru têqßue reheb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saß êyânk ut eb aßan naru teßxtzaca. Malaj ut naru têcßayi reheb li jalan xtenamit li yôqueb chi numecß saß lê naßaj. Incßaß naru têtzaca xtibel li xul aßan xban nak lâex jun santil tenamit chiru li Kâcuaß lê Dios. Ut mêchik xtibel li chßina chibât saß xyaßal xtuß lix naß.
21Ninguna cosa mortecina comeréis: al extranjero que está en tus poblaciones la darás, y él la comerá: ó véndela al extranjero; porque tú eres pueblo santo á Jehová tu Dios. No cocerás el cabrito en la leche de su madre.
22Rajlal chihab tento nak têqßue re li Kâcuaß li junjûnk saß xlajêtkil li ru lê racuîmk.
22Indispensablemente diezmarás todo el producto de tu simiente, que rindiere el campo cada un año.
23Ut texxic saß li naßajej li sicßbil ru xban li Kâcuaß bar têlokßoni cuiß. Ut aran chiru li Kâcuaß têtzaca li junjûnk saß xlajêtkil li ru lê racuîmk, li acß vino ut li aceite joß ajcuiß li xbên ral lê cuacax ut li xbên ral lê carner. Têbânu chi joßcan re nak têtzol êrib chixxucuanquil ru li Kâcuaß lê Dios chi junelic.
23Y comerás delante de Jehová tu Dios en el lugar que él escogiere para hacer habitar allí su nombre, el diezmo de tu grano, de tu vino, y de tu aceite, y los primerizos de tus manadas, y de tus ganados, para que aprendas á temer á Jehová tu Dios todos los
24Abanan, cui kßaxal najt cuan li naßajej li quixsicß ru li Dios re têlokßoni cuiß, ut cui incßaß naru xcßambal lê mayej toj aran xban xnajtil,
24Y si el camino fuere tan largo que tú no puedas llevarlo por él, por estar lejos de ti el lugar que Jehová tu Dios hubiere escogido para poner en él su nombre, cuando Jehová tu Dios te bendijere,
25naru têjal ru lê mayej riqßuin tumin. Ut li tumin aßan têcßam saß li naßajej li quixsicß ru li Dios re têlokßoni cuiß.
25Entonces venderlo has, y atarás el dinero en tu mano, y vendrás al lugar que Jehová tu Dios escogiere;
26Ut chiru li tumin aßan têlokß li cßaßru têraj chokß re lê mayej. Naru têlokß li cuacax, li carner, li vino, malaj ut jalan ucßa ac xchßamoß. Ut lâex rochbeneb lê jun cablal textzacânk aran chiru li Kâcuaß ut tâsahokß saß êchßôl.
26Y darás el dinero por todo lo que deseare tu alma, por vacas, ó por ovejas, ó por vino, ó por sidra, ó por cualquier cosa que tu alma te demandare: y comerás allí delante de Jehová tu Dios, y te alegrarás tú y tu familia.
27Ut julticokß êre xqßuebal reheb laj levita li cuanqueb saß lê tenamit xban nak eb aßan incßaß xeßxcßul lix chßochß joß nak xecßul lâex.
27Y no desampararás al Levita que habitare en tus poblaciones; porque no tiene parte ni heredad contigo.
28Rajlal ox ox chihab, nak rakecß re li chihab, têcßam li junjûnk saß xlajêtkil chixjunil li ru lê racuîmk re xcßulanquil saß lê tenamit.Li tzacaêmk aßin reheb laj levita xban nak incßaß xeßxcßul lix chßochßeb. Ut reheb ajcuiß li jalaneb xtenamit, li mâcßaß xnaß xyucuaß ut reheb ajcuiß li xmâlcaßan li cuanqueb saß lê tenamit. Eb aßan târûk teßtzacânk toj tâcßojlâk xchßôleb. Ut li Kâcuaß lê Dios texrosobtesi re nak us tex-êlk riqßuin chixjunil li cßaßru têbânu.
28Al cabo de cada tres años sacarás todo el diezmo de tus productos de aquel año, y lo guardarás en tus ciudades:
29Li tzacaêmk aßin reheb laj levita xban nak incßaß xeßxcßul lix chßochßeb. Ut reheb ajcuiß li jalaneb xtenamit, li mâcßaß xnaß xyucuaß ut reheb ajcuiß li xmâlcaßan li cuanqueb saß lê tenamit. Eb aßan târûk teßtzacânk toj tâcßojlâk xchßôleb. Ut li Kâcuaß lê Dios texrosobtesi re nak us tex-êlk riqßuin chixjunil li cßaßru têbânu.
29Y vendrá el Levita, que no tiene parte ni heredad contigo, y el extranjero, y el huérfano, y la viuda, que hubiere en tus poblaciones, y comerán y serán saciados; para que Jehová tu Dios te bendiga en toda obra de tus manos que hicieres.