1Saß li po Abib têbânu li ninkße Pascua re xlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios xban nak chiru li po Abib quexrisi chak li Kâcuaß saß li naßajej Egipto chiru kßojyîn.
1GUARDARAS el mes de Abib, y harás pascua á Jehová tu Dios: porque en el mes de Abib te sacó Jehová tu Dios de Egipto de noche.
2Nak têbânu li ninkße Pascua re xlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios, texxic saß li naßajej li tixsicß ru li Kâcuaß re têlokßoni cuiß. Ut aran têcamsi jun li xul li têsicß ru saß xyânkeb lê quetômk chokß re lê mayej chiru li Kâcuaß.
2Y sacrificarás la pascua á Jehová tu Dios, de las ovejas y de las vacas, en el lugar que Jehová escogiere para hacer habitar allí su nombre.
3Incßaß têtzaca tib riqßuin li caxlan cua cuan xchßamal. Chiru cuukub cutan têcuaß li caxlan cua mâcßaß xchßamal, li caxlan cua re rahil chßôlej. Têbânu chi joßcan re nak junelic tâjulticokß êre chanru nak quex-el chak Egipto saß junpât, li bar quexrahobtesîc cuiß.
3No comerás con ella leudo; siete días comerás con ella pan por leudar, pan de aflicción, porque apriesa saliste de tierra de Egipto: para que te acuerdes del día en que saliste de la tierra de Egipto todos los días de tu vida.
4Chiru cuukub cutan incßaß tâcuânk li cßaßru nachßamobresin saß lê naßaj. Tento nak têchoy xtzacanquil saß li kßojyîn aßan lix tibel li xul li têmayeja saß li ecuu re li xbên cutan. Incßaß têcanab li relaß re cuulaj.
4Y no se dejará ver levadura contigo en todo tu término por siete días; y de la carne que matares á la tarde del primer día, no quedará hasta la mañana.
5Incßaß naru têmayeja li xul re li ninkße Pascua yalak bar saß eb lê tenamit li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios.
5No podrás sacrificar la pascua en ninguna de tus ciudades, que Jehová tu Dios te da;
6Têmayeja ban saß li naßajej li tixsicß ru li Dios re têlokßoni cuiß. Aran texmayejak re li ninkße Pascua saß li ecuu nak oc re li sakße, saß li hônal nak quex-el chak aran Egipto.
6Sino en el lugar que Jehová tu Dios escogiere para hacer habitar allí su nombre, sacrificarás la pascua por la tarde á puesta del sol, al tiempo que saliste de Egipto:
7Têpom li tib ut têtzaca saß li naßajej li tixsicß ru li Kâcuaß lê Dios. Ut cuulajak chic texsukßîk saß lê muhebâl.
7Y la asarás y comerás en el lugar que Jehová tu Dios hubiere escogido; y por la mañana te volverás y restituirás á tu morada.
8Chiru cuakib cutan têcuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal. Saß xcuuk li cutan têchßutub êrib chixlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios, ut mâ jun li cßanjel têbânu.
8Seis días comerás ázimos, y el séptimo día será solemnidad á Jehová tu Dios: no harás obra en él.
9Cuukub xamân xtiquibanquil xxocbal li ru lê trigo nak texninkßeîk.
9Siete semanas te contarás: desde que comenzare la hoz en las mieses comenzarás á contarte las siete semanas.
10Li ninkße li têbânu, aßan re xlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios. Ut li mayej li têqßue, aßan li joß qßuial na-ala saß êchßôl xqßuebal, aß yal chanru lê rosobtesinquil xban li Kâcuaß lê Dios.
10Y harás la solemnidad de las semanas á Jehová tu Dios: de la suficiencia voluntaria de tu mano será lo que dieres, según Jehová tu Dios te hubiere bendecido.
11Ut tâsahokß saß êchßôl chiru li Kâcuaß lê Dios saß li naßajej li quixsicß ru re têlokßoni cuiß. Tâsahokß saß êchßôl lâex êrochben lê ralal êcßajol joß eb ajcuiß lê môs ixk ut lê môs cuînk. Ut tâsahokß ajcuiß saß xchßôleb laj levita ut eb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saß êyânk ut eb li mâcßaß xnaß xyucuaß joß eb ajcuiß li xmâlcaßan li cuanqueb saß êyânk.
11Y te alegrarás delante de Jehová tu Dios, tú, y tu hijo, y tu hija, y tu siervo, y tu sierva, y el Levita que estuviere en tus ciudades, y el extranjero, y el huérfano, y la viuda, que estuvieren en medio de ti, en el lugar que Jehová tu Dios hubiere esco
12Julticak êre nak junxil lâex chak rahobtesinbil môs aran Egipto. Joßcan nak qßuehomak lê chßôl chixbânunquil chixjunil li chakßrab aßin.
12Y acuérdate que fuiste siervo en Egipto; por tanto guardarás y cumplirás estos estatutos.
13Nak ac xesicß ru lê racuîmk trigo ut nak ac xesicß ru lê uvas, têyîb lê cocß muhebâl riqßuin rukß cheß ut têbânu lê ninkße.
13La solemnidad de las cabañas harás por siete días, cuando hubieres hecho la cosecha de tu era y de tu lagar.
14Tâsahokß saß êchßôl lâex êrochben lê ralal êcßajol, eb lê môs ixk ut eb lê môs cuînk. Ut tâsahokß ajcuiß saß xchßôleb laj levita, eb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saß lê naßaj, ut eb li mâcßaß xnaß xyucuaß joß eb ajcuiß li xmâlcaßan li cuanqueb saß lê tenamit.
14Y te alegrarás en tus solemnidades, tú, y tu hijo, y tu hija, y tu siervo, y tu sierva, y el Levita, y el extranjero, y el huérfano, y la viuda, que están en tus poblaciones.
15Cuukub cutan texninkßeîk re xlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios saß li naßajej li tixsicß ru. Li Kâcuaß lê Dios tâosobtesînk êre ut tixqßue êre nabal li ru lê racuîmk. Târosobtesi chixjunil li cßaßru têbânu. Relic chi yâl tâsahokß saß êchßôl.
15Siete días celebrarás solemnidad á Jehová tu Dios en el lugar que Jehová escogiere; porque te habrá bendecido Jehová tu Dios en todos tus frutos, y en toda obra de tus manos, y estarás ciertamente alegre.
16Oxib sut chiru li chihab chixjunileb li cuînk teßxic chiru li Kâcuaß lê Dios saß li naßajej li tixsicß ru. Aßaneb aßin li oxib sut: li ninkße nak nequecuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal, li ninkße nak nequemayeja li xbên ru lê racuîmk, ut li ninkße nak nequeyîb lê cocß muhebâl riqßuin rukß cheß. Mâ ani tixcßut rib chiru li Kâcuaß chi mâcßaß li tixcßam chokß xmayej.
16Tres veces cada un año parecerá todo varón tuyo delante de Jehová tu Dios en el lugar que él escogiere: en la solemnidad de los ázimos, y en la solemnidad de las semanas, y en la solemnidad de las cabañas. Y no parecerá vacío delante de Jehová:
17Li junjûnk tixqßue lix mayej aß yal chanru li rosobtesinquil quiqßueheß xban li Kâcuaß.
17Cada uno con el don de su mano, conforme á la bendición de Jehová tu Dios, que te hubiere dado.
18Têxakab laj rakol âtin ut eb li teßtaklânk saß xbêneb li junjûnk xtêpaleb saß eb lê tenamit li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios. Ut eb aßan teßrakok âtin saß xbêneb lê tenamit saß tîquilal.
18Jueces y alcaldes te pondrás en todas tus ciudades que Jehová tu Dios te dará en tus tribus, los cuales juzgarán al pueblo con justo juicio.
19Laj rakol âtin li têxakab incßaß teßrisi xcuanquil li tîquilal ut incßaß teßxsicß ru li ani teßxbânu usilal re. Incßaß cheßtuminâk ruheb xban nak li ani naxcßul xtumin incßaß chic naxtau xyâlal ut incßaß narakoc âtin saß tîquilal.
19No tuerzas el derecho; no hagas acepción de personas, ni tomes soborno; porque el soborno ciega los ojos de los sabios, y pervierte las palabras de los justos.
20Chesicßak li rakba âtin saß tîquilal re nak tânajtokß rok lê yußam ut têrêchani li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios.
20La justicia, la justicia seguirás, porque vivas y heredes la tierra que Jehová tu Dios te da.
21Mêrau li cheß re xlokßoninquil li jalanil dios lix Asera, chi moco têqßue chixcßatk lix artal li Kâcuaß lê Dios.Ut micuan êjalam ûch re têlokßoni, xban nak li Kâcuaß lê Dios xicß naril eb aßan.
21No te plantarás bosque de ningún árbol cerca del altar de Jehová tu Dios, que tú te habrás hecho.
22Ut micuan êjalam ûch re têlokßoni, xban nak li Kâcuaß lê Dios xicß naril eb aßan.
22Ni te levantarás estatua; lo cual aborrece Jehová tu Dios.