1Nak li Kâcuaß lê Dios ac xsach ruheb chixjunileb li tenamit li cuanqueb saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß, nak acak xerêchani ut cuânkex chic saß lix tenamiteb ut saß li rochocheb,
1CUANDO Jehová tu Dios talare las gentes, cuya tierra Jehová tu Dios te da á ti, y tú las heredares, y habitares en sus ciudades, y en sus casas;
2lâex têsicß ru chokß êre oxib li tenamit li cuanqueb saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß.
2Te apartarás tres ciudades en medio de tu tierra que Jehová tu Dios te da para que la poseas.
3Têyîb li be li tâxic saß eb li tenamit aßin. Ut têjach saß oxib jachal li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß. Ut cui junak tixcamsi li ras rîtzßin chi incßaß yal xraj xchßôl nak tixcamsi, li jun aßan târûk tâxic saß junak reheb li oxib chi tenamit aßin re tixcol rib.
3Arreglarte has el camino, y dividirás en tres partes el término de tu tierra, que Jehová tu Dios te dará en heredad, y será para que todo homicida se huya allí.
4Li ani tixcamsi li ras rîtzßin chi incßaß yal xraj xchßôl nak tixcamsi, ut cui incßaß xicß naril, naru tâxic saß li tenamit re tixcol rib.
4Y este es el caso del homicida que ha de huir allí, y vivirá: el que hiriere á su prójimo por yerro, que no le tenía enemistad desde ayer ni antes de ayer:
5Mâre junak cuînk tâxic chixyocßbal xsiß, saß qßuicheß ut nak tâoc chi yocßoc, tâtobekß lix mâl ut tixyocß li rochben ut tâcâmk. Li cuînk aßan li xcamsin re chi incßaß yal xraj xchßôl naru tâxic saß jun reheb li oxib chi tenamit aßin re tixcol chak rib.
5Como el que fué con su prójimo al monte á cortar leña, y poniendo fuerza con su mano en el hacha para cortar algún leño, saltó el hierro del cabo, y encontró á su prójimo, y murió; aquél huirá á una de aquestas ciudades, y vivirá;
6Cui kßaxal najt cuan li tenamit, mâre incßaß târûk tâcuulak saß li tenamit re tixcol rib. Li rechßalal li camenak naru toxtau saß be ut xban xjoskßil tixcamsi chokß rêkaj li camenak, usta li cuînk aßan incßaß tenebanbil câmc saß xbên xban nak incßaß yal xraj xchßôl nak xcamsi li rochben.
6No sea que el pariente del muerto vaya tras el homicida, cuando se enardeciere su corazón, y le alcance por ser largo el camino, y le hiera de muerte, no debiendo ser condenado á muerte; por cuanto no tenía enemistad desde ayer ni antes de ayer con el mue
7Joßcan nak lâin ninye êre nak têsicß ruheb li oxib chi tenamit aßin.
7Por tanto yo te mando, diciendo: Tres ciudades te apartarás.
8Ut li Kâcuaß lê Dios tixnimobresi lê naßaj joß quixyechißi riqßuin juramento reheb lê xeßtônil yucuaß, ut tixqßue êre li naßajej joß quixye.
8Y si Jehová tu Dios ensanchare tu término, como lo juró á tus padres, y te diere toda la tierra que dijo á tus padres que había de dar;
9Cherahak li Kâcuaß lê Dios ut têbânu li cßaßru naxye saß lix chakßrab. Junelic chexcuânk joß naraj aßan ut li Kâcuaß tixnimobresi lê naßaj. Tojoßnak lâex têsicß ru oxib chic li tenamit bar târûk teßxcol cuiß ribeb li cristian li nequeßxcamsi ras rîtzßin chi incßaß yal xraj xchßôl.
9Cuando guardases todos estos mandamientos, que yo te prescribo hoy, para ponerlos por obra, que ames á Jehová tu Dios y andes en sus caminos todos los días, entonces añadirás tres ciudades á más de estas tres;
10Chesicß ruheb li tenamit aßin re nak incßaß teßcamsîk saß lê naßaj li ani mâcßaß xmâc. Chebânu aßan re nak incßaß texmâcobk riqßuin xcamsinquil li ani mâcßaß xmâc saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios.
10Porque no sea derramada sangre inocente en medio de tu tierra, que Jehová tu Dios te da por heredad, y sea sobre ti sangre.
11Abanan mâre junak cuînk xicß târil li ras rîtzßin ut tixcßûb ru chanru nak tixcamsi. Ut nak tixcamsi li ras rîtzßin tâêlelik ut tâxic saß junak reheb li tenamit aßin re xcolbal rib.
11Mas cuando hubiere alguno que aborreciere á su prójimo, y lo acechare, y se levantare sobre él, y lo hiriere de muerte, y muriere, y huyere á alguna de estas ciudades;
12Eb li nequeßcßamoc be saß li tenamit li qui-el cuiß li cuînk teßxtakla xcßambal ut teßxkßaxtesi saß rukß li rechßalal li camenak re tixcamsi.
12Entonces los ancianos de su ciudad enviarán y lo sacarán de allí, y entregarlo han en mano del pariente del muerto, y morirá.
13Incßaß têril xtokßobâl ru li ani namâcob riqßuin xcamsinquil ras rîtzßin. Tento nak têrisi li mâc saß lê naßaj re nak us tex-êlk.
13No le perdonará tu ojo: y quitarás de Israel la sangre inocente, y te irá bien.
14Ut incßaß naru têjal li nubâl re lix chßochß lê ras êrîtzßin li quixakabâc junxil saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios re texcuânk cuiß.
14No reducirás el término de tu prójimo, el cual señalaron los antiguos en tu heredad, la que poseyeres en la tierra que Jehová tu Dios te da para que la poseas.
15Incßaß tzßakal cui jun ajcuiß tâyehok re nak cuan xmâc junak cristian. Tento nak tâcuânk cuib malaj ut oxib li teßyehok re cuan xmâc.
15No valdrá un testigo contra ninguno en cualquier delito, ó en cualquier pecado, en cualquier pecado que se cometiere. En el dicho de dos testigos, ó en el dicho de tres testigos consistirá el negocio.
16Cui junak cristian tâxic chixyebal ticßtiß chirix li ras rîtzßin,
16Cuando se levantare testigo falso contra alguno, para testificar contra él rebelión,
17tento nak li cuib chi cristian li yôqueb chi pletic teßxic chiru li Kâcuaß ut chiruheb laj tij ut chiruheb ajcuiß laj rakol âtin li cuanqueb saß xcuanquil.
17Entonces los dos hombres litigantes se presentarán delante de Jehová, delante de los sacerdotes y jueces que fueren en aquellos días:
18Ut laj rakol âtin teßxtzßil rix chi us li chßaßajquilal. Cui nacßutun nak li jun quixye ticßtiß chirix ras rîtzßin,
18Y los jueces inquirirán bien, y si pareciere ser aquél testigo falso, que testificó falsamente contra su hermano,
19tojoßnak têbânu re aßan joß quiraj raj xbânunquil re li ras rîtzßin. Tento nak têrisi li mâusilal saß êyânk.
19Haréis á él como él pensó hacer á su hermano: y quitarás el mal de en medio de ti.
20Ut chixjunileb li tenamit teßrabi resil li quicßulman ut teßxucuak. Ut incßaß chic tâbânumânk li mâusilal aßan saß êyânk.Incßaß têril xtokßobâl ruheb li nequeßxbânu li mâusilal. Cui junak tixcamsi ras rîtzßin, tâcamsîk ajcuiß aßan. Cui junak târisi xnakß ru li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß xnakß ru aßan; cui junak târisi ruch re li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß ruch re aßan; cui junak târisi li rukß li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li rukß aßan; cui junak târisi li rok li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li rok aßan.
20Y los que quedaren oirán, y temerán, y no volverán más á hacer una mala cosa como ésta, en medio de ti.
21Incßaß têril xtokßobâl ruheb li nequeßxbânu li mâusilal. Cui junak tixcamsi ras rîtzßin, tâcamsîk ajcuiß aßan. Cui junak târisi xnakß ru li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß xnakß ru aßan; cui junak târisi ruch re li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß ruch re aßan; cui junak târisi li rukß li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li rukß aßan; cui junak târisi li rok li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li rok aßan.
21Y no perdonará tu ojo: vida por vida, ojo por ojo, diente por diente, mano por mano, pie por pie.