1Cui cuan li yôqueb chi pletic, eb aßan teßxic riqßuin laj rakol âtin. Ut laj rakol âtin tixtzßil rix li ani cuan xmâc ut li ani mâcßaß xmâc.
1CUANDO hubiere pleito entre algunos, y vinieren á juicio, y los juzgaren, y absolvieren al justo y condenaren al inicuo,
2Ut li cuan xmâc tâtenebâk li saqßuecß saß xbên. Ut laj rakol âtin tixye re nak tixhupub rib saß chßochß ut tâqßuehekß lix tzßûm chiru laj rakol âtin, aß yal chanru lix mâc.
2Será que, si el delincuente mereciere ser azotado, entonces el juez lo hará echar en tierra, y harále azotar delante de sí, según su delito, por cuenta.
3Abanan incßaß tixcßul numenak caßcßâl chi tzßûm. Cui tixcßul numenak caßcßâl chi tzßûm tâcßutekß xxutân chiruheb li tenamit.
3Harále dar cuarenta azotes, no más: no sea que, si lo hiriere con muchos azotes a más de éstos, se envilezca tu hermano delante de tus ojos.
4Mêbacß xtzßûmal re lê bôyx nak yô chi cßanjelac re risinquil rix li trigo.
4No pondrás bozal al buey cuando trillare.
5Cui cuibak cuînk cuanqueb saß jun chi cab, ut li jun tâcâmk ut tixcanab li rixakil chi mâcßaß ralal xcßajol, li ixk aßan tento tâcßamekß xban li rîtzßin li camenak re nak tâcuânk ralal xcßajol saß xcßabaß li camenak. Incßaß tâsumlâk li ixk riqßuin junak mâcuaß xcomon li camenak.
5Cuando hermanos estuvieren juntos, y muriere alguno de ellos, y no tuviere hijo, la mujer del muerto no se casará fuera con hombre extraño: su cuñado entrará á ella, y la tomará por su mujer, y hará con ella parentesco.
6Ut li xbên ralal tâcuânk tento nak tixcßam xcßabaß li camenak re nak lix cßabaß incßaß tâsachekß saß xyânkeb laj Israel.
6Y será que el primogénito que pariere ella, se levantará en nombre de su hermano el muerto, porque el nombre de éste no sea raído de Israel.
7Ut cui li îtzßinbej incßaß naraj xcßambal li rixakil li ras camenak, li ixk aßan tâxic saß li oquebâl re li tenamit chi âtinac riqßuineb li nequeßcßamoc be. Ut tixye reheb, “Li rîtzßin lin bêlom camenak incßaß naraj incßambal chokß rixakil re nak tâcuânk cocßal saß xcßabaß li camenak joß tento xbânunquil.”
7Y si el hombre no quisiere tomar á su cuñada, irá entonces la cuñada suya á la puerta á los ancianos, y dirá: Mi cuñado no quiere suscitar nombre en Israel á su hermano; no quiere emparentar conmigo.
8Ut eb li nequeßcßamoc be teßxtakla xbokbal li rîtzßin li camenak re teßâtinak riqßuin. Ut cui aßan tixye nak incßaß naraj sumlâc riqßuin li ixk,
8Entonces los ancianos de aquella ciudad lo harán venir, y hablarán con él: y si él se levantare, y dijere, No quiero tomarla,
9li rixakil li camenak tâxic riqßuin li cuînk chiruheb li nequeßcßamoc be. Târisi jun lix xâb li cuînk ut tixchûba saß xnakß ru ut tixye re, “Joßcaßin tâuxmânk re li cuînk li incßaß naraj xqßuebal ralal xcßajol li ras camenak.”
9Llegaráse entonces su cuñada á él delante de los ancianos, y le descalzará el zapato de su pie, y escupirále en el rostro, y hablará y dirá: Así será hecho al varón que no edificare la casa de su hermano.
10Ut aran Israel eb li ralal xcßajol li cuînk aßan teßqßuehekß chokß xcßabaß “ralal xcßajol li cuînk li qui-isîc xxâb.”
10Y su nombre será llamado en Israel: La casa del descalzado.
11Cui yôkeb chi pletic cuib li cuînk ut li rixakil li jun tâxic chixcolbal lix bêlom, cui li ixk aßan tixchap lix yoßlebâl li cuînk li yô chi sacßoc re lix bêlom,
11Cuando algunos riñeren juntos el uno con el otro, y llegare la mujer del uno para librar á su marido de mano del que le hiere, y metiere su mano y le trabare de sus vergüenzas;
12li ixk aßan tâisîk li rukß. Incßaß tâcuyekß xmâc.
12La cortarás entonces la mano, no la perdonará tu ojo.
13Mêbalakßi lê ras êrîtzßin riqßuin li bisleb li nequexbisoc cuiß.
13No tendrás en tu bolsa pesa grande y pesa chica.
14Incßaß tâcuânk cuib lê bisleb, jun ta tzßakal ut jun ta incßaß.
14No tendrás en tu casa epha grande y epha pequeño.
15Tento nak texbisok chi tzßakal, usta li râlal usta lix nimal yôkex chixbisbal. Texbisok chi tzßakal re nak tânajtokß rok lê yußam saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios.
15Pesas cumplidas y justas tendrás; epha cabal y justo tendrás: para que tus días sean prolongados sobre la tierra que Jehová tu Dios te da.
16Li Kâcuaß xicß narileb li nequeßxbalakßi ras rîtzßin ut incßaß nequeßbisoc chi tzßakal.
16Porque abominación es á Jehová tu Dios cualquiera que hace esto, cualquiera que hace agravio.
17Chijulticokß êre li cßaßru queßxbânu êre eb li ralal xcßajol laj Amalec nak quex-el chak Egipto nak yôquex chi numecß saß lix naßajeb.
17Acuérdate de lo que te hizo Amalec en el camino, cuando salisteis de Egipto:
18Nak lublûquex ut tacuajenakex, eb li ralal xcßajol laj Amalec queßpletic êriqßuin ut queßxcamsiheb li mâcßaß chic xmetzßêuheb. Incßaß queßxxucua ru li Dios.Nak li Kâcuaß lê Dios texqßue chi hilânc ut incßaß chic texpletik riqßuineb li xicß nequeßiloc êre li cuanqueb chi xjun sutam li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß, tento nak têcamsi chixjunileb li ralal xcßajol laj Amalec re nak tâsachk xcßabaßeb chi junaj cua saß ruchichßochß. Misach saß êchßôl xbânunquil aßan.
18Que te salió al camino, y te desbarató la retaguardia de todos los flacos que iban detrás de ti, cuando tú estabas cansado y trabajado; y no temió á Dios.
19Nak li Kâcuaß lê Dios texqßue chi hilânc ut incßaß chic texpletik riqßuineb li xicß nequeßiloc êre li cuanqueb chi xjun sutam li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß, tento nak têcamsi chixjunileb li ralal xcßajol laj Amalec re nak tâsachk xcßabaßeb chi junaj cua saß ruchichßochß. Misach saß êchßôl xbânunquil aßan.
19Será pues, cuando Jehová tu Dios te hubiere dado reposo de tus enemigos alrededor, en la tierra que Jehová tu Dios te da por heredar para que la poseas, que raerás la memoria de Amalec de debajo del cielo: no te olvides.