Kekchi

Spanish: Reina Valera (1909)

Deuteronomy

33

1Laj Moisés, li sicßbil ru xban li Dios, quixtzßâma li rosobtesinquileb laj Israel chiru li Dios nak toj mâjiß nacam.
1Y ESTA es la bendición con la cual bendijo Moisés varón de Dios á los hijos de Israel, antes que muriese.
2Quixye: —Li Kâcuaß quichal chak saß li tzûl Sinaí. Toj Seir quicßutun lix saken. Quicßutun xlokßal toj saß li tzûl Parán. Quicßulun rochben lix qßuila okßob chi ángel. Ut saß lix nim ukß cuan li chakßrab chanchan xam.
2Y dijo: Jehová vino de Sinaí, Y de Seir les esclareció; Resplandeció del monte de Parán, Y vino con diez mil santos: A su diestra la ley de fuego para ellos.
3Li Kâcuaß naxraheb lix tenamit ut naxcoleb. Joßcan nak nequeßxcuikßib ribeb chiru ut nequeßxbânu li cßaßru naxye.
3Aun amó los pueblos; Todos sus santos en tu mano: Ellos también se llegaron á tus pies: Recibieron de tus dichos.
4Lâin laj Moisés quinqßue êre lix chakßrab li Dios, li kßaxal lokß chiku lâo li ralal xcßajol laj Jacob.
4Ley nos mandó Moisés, Heredad á la congregación de Jacob.
5Li Kâcuaß, aßan li rey aran Jesurún nak queßxchßutub ribeb li nequeßcßamoc be rochbeneb lix têpaleb laj Israel.—
5Y fué rey en Jeshurun, Cuando se congregaron las cabezas del pueblo Con las tribus de Israel.
6Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Rubén: Incßaß teßsachekß ruheb li ralal xcßajol laj Rubén. Cheßnabalokß ban ut teßtâmk.
6Viva Rubén, y no muera; Y sean sus varones en número.
7Ut quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Judá: At Kâcuaß, chacuabiheb taxak nak nequeßxyâba lâ cßabaß eb li ralal xcßajol laj Judá. Chacßameb riqßuineb li rech tenamitil. Chatenkßaheb riqßuin lâ cuanquil nak nequeßpletic riqßuineb li xicß nequeßiloc reheb ut chacoleb chiruheb li xicß nequeßiloc reheb.
7Y esta bendición para Judá. Dijo así: Oye, oh Jehová, la voz de Judá, Y llévalo á su pueblo; Sus manos le basten, Y tú seas ayuda contra sus enemigos.
8Quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Leví: At Kâcuaß, chaqßue lâ Tumin ut lâ Urim reheb li ralal xcßajol laj Leví, li nequeßcßanjelac châcuu. Cayal rixeb aran Masah ut cayal rixeb aran Meriba.
8Y a Leví dijo: Tu Thummim y tu Urim, con tu buen varón Al cual tentaste en Massa, Y le hiciste reñir en las aguas de la rencilla;
9Kßaxal cateßxra chiruheb lix naß xyucuaßeb ut chiruheb ajcuiß li rechßalaleb ut lix cocßaleb. Queßxbânu li cßaßru naxye saß lâ chakßrab ut incßaß queßxkßet li contrato cabânu riqßuineb.
9El que dijo á su padre y á su madre: Nunca los vi: Ni conoció á sus hermanos, Ni conoció á sus hijos: Por lo cual ellos guardarán tus palabras, Y observarán tu pacto.
10Eb aßan nequeßxcßut li chakßrab chiruheb laj Israel, li ralal xcßajol laj Jacob. Nequeßxcßat li incienso châcuu ut nequeßxcßat ajcuiß li mayej saß lâ artal.
10Ellos enseñarán tus juicios á Jacob, Y tu ley á Israel; Pondrán el perfume delante de ti, Y el holocausto sobre tu altar.
11At Kâcuaß, chacuosobtesi li cßaßru nequeßxbânu. Tâsahokß taxak saß âchßôl riqßuin lix xyehom xbânuhomeb. Chasacheb ru li nequeßpletic riqßuineb. Ut chasacheb ru li xicß nequeßiloc reheb toj retal teßosokß.
11Bendice, oh Jehová, lo que hicieren, Y recibe con agrado la obra de sus manos: Hiere los lomos de sus enemigos, Y de los que le aborrecieren; para que nunca se levanten.
12Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Benjamín: Cheßcuânk chi cßojcßo xchßôleb li ralal xcßajol laj Benjamín li rarôqueb xban li Kâcuaß. Li Kâcuaß, aßan junelic nacoloc reheb ut nacuan riqßuineb ut na-iloc reheb.
12Y á Benjamín dijo: El amado de Jehová habitará confiado cerca de él: Cubrirálo siempre, Y entre sus hombros morará.
13Ut quixye chirixeb li ralal xcßajol laj José: Aß taxak li Kâcuaß chi osobtesînc re lix naßajeb ut tixtßakresi lix chßochßeb riqßuin li hab ut li xchußque ut riqßuin li haß li na-el saß chßochß.
13Y á José dijo: Bendita de Jehová su tierra, Por los regalos de los cielos, por el rocío, Y por el abismo que abajo yace,
14Tixqßueheb li ru li racuîmkeb li kßaxal châbil li nakßanoß chiru li sakße ut li nequeßqßui rajlal po.
14Y por los regalados frutos del sol, Y por los regalos de las influencias de las lunas,
15Tâcuânk chi nabal li ru li racuîmkeb li kßaxal châbil saß eb li tzûl li cuan chalen najter kße cutan ut chi junelic.
15Y por la cumbre de los montes antiguos, Y por los regalos de los collados eternos,
16Nujenak taxak lix naßajeb riqßuin li châbil echej. Osobtesinbilak taxak lix chßochßeb xban li Kâcuaß, li quiâtinac chak saß li qßuix li yô xxamlel. Cheßxcßul taxak chixjunil li usilal aßin eb li ralal xcßajol laj José xban nak laj José, aßan li nim xcuanquil saß xbêneb li ras.
16Y por los regalos de la tierra y su plenitud; Y la gracia del que habitó en la zarza Venga sobre la cabeza de José, Y sobre la mollera del apartado de sus hermanos.
17Lix metzßêu li ralal xcßajol laj José chanchan xmetzßêu li xbên ral jun li toro. Chanchan xcacuilal lix xucub li bôyx li cuan saß qßuicheß. Riqßuin lix cacuilaleb teßnumtâk saß xbêneb li xnînkal ru tenamit ut teßrâlinaheb toj saß xmaril li ruchichßochß. Aßan li usilal li tintzßâma reheb li qßuila ralal xcßajol laj Efraín ut reheb li qßuila ralal xcßajol laj Manasés.
17El es aventajado como el primogénito de su toro, Y sus cuernos, cuernos de unicornio: Con ellos acorneará los pueblos juntos hasta los fines de la tierra: Y estos son los diez millares de Ephraim, Y estos los millares de Manasés.
18Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Zabulón ut eb li ralal xcßajol laj Isacar: Cheßsahokß taxak saß xchßôleb li ralal xcßajol laj Zabulón nak teßêlk chi us nak nequeßxic chi cßayînc yalak bar. Ut teßbiomokß taxak li ralal xcßajol laj Isacar saß lix naßajeb.
18Y á Zabulón dijo: Alégrate, Zabulón, cuando salieres: Y tu Issachâr, en tus tiendas.
19Teßxbokeb li tenamit saß eb li tzûl ut aran teßmayejak saß tîquilal. Teßxtau lix biomaleb saß eb li palau ut saß li samaib li cuan chire li palau.
19Llamarán los pueblos al monte: Allí sacrificarán sacrificios de justicia: Por lo cual chuparán la abundancia de los mares, Y los tesoros escondidos de la arena.
20Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Gad: Lokßoninbilak taxak li Kâcuaß li quixnimobresi lix naßajeb li ralal xcßajol laj Gad. Chanchaneb li cakcoj li yô chiroybeninquil li ani tixchap re târisi lix tel malaj ut lix jolom.
20Y a Gad dijo: Bendito el que hizo ensanchar á Gad: Como león habitará, Y arrebatará brazo y testa.
21Queßxsicß ru li naßajej li kßaxal châbil chokß reheb. Ut quiqßueheß reheb li naßajej joß quiqßueheß reheb li nequeßcßamoc be. Ut queßxbânu li cßaßru quiraj li Kâcuaß ut queßxbânu li tîquilal nak chßutchßûqueb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel.
21Y él se ha provisto de la parte primera, Porque allí una porción del legislador fuéle reservada, Y vino en la delantera del pueblo; La justicia de Jehová ejecutará, Y sus juicios con Israel.
22Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Dan: Eb li ralal xcßajol laj Dan chanchaneb li cakcoj toj sâjeb, li nequeßel chak toj Basán.
22Y á Dan dijo: Dan, cachorro de león: Saltará desde Basán.
23Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Neftalí: Eb li ralal xcßajol laj Neftalí numtajenak li rosobtesinquileb xban li Kâcuaß. Nabal li usilal quixbânu reheb. Reheb li naßajej li cuan saß li roquebâl li sakße joß ajcuiß li cuan saß li sur nacuulac toj cuan cuiß li palau Galilea.
23Y á Nephtalí dijo: Nephtalí, saciado de benevolencia, Y lleno de la bendición de Jehová, Posee el occidente y el mediodía,
24Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Aser: Kßaxal nabal li rosobtesinquileb li ralal xcßajol laj Aser chiruheb li jun chßol chic. Oxlokßinbilakeb xbaneb li rech aj Israel. Ut nabalakeb li cheß olivo li tâêlk saß lix naßajeb.
24Y á Aser dijo: Bendito Aser en hijos: Agradable será á sus hermanos, Y mojará en aceite su pie.
25Li oquebâl re lix tenamit yîbanbilakeb riqßuin bronce ut hierro. Ut junelic cuânkeb xmetzßêu joß najtil yoßyôkeb.
25Hierro y metal tu calzado, Y como tus días tu fortaleza.
26Lâex aj Jesurún tênau nak mâcßaß chic junak dios juntakßêt riqßuin li Kâcuaß lê Dios. Li Kâcuaß nachal chak saß choxa re textenkßa. Chanchan nak nachal saß xbên li chok riqßuin lix nimal xcuanquil ut riqßuin lix nimal xlokßal.
26No hay como el Dios de Jeshurun, Montado sobre los cielos para tu ayuda, Y sobre las nubes con su grandeza.
27Li Kâcuaß li cuan chi junelic, aßan li nacoloc êre. Aßan natenkßan êre riqßuin lix cuanquil li incßaß na-osoß. Aßan li tâisînk reheb li xicß nequeßiloc êre saß li naßajej li tixqßue êre. Aßan li quixye êre nak têsach ruheb.
27El eterno Dios es tu refugio Y acá abajo los brazos eternos; El echará de delante de ti al enemigo, Y dirá: Destruye.
28Joßcan nak lâex li ralal xcßajol laj Israel texcuânk chi tuktu lê chßôl. Mâcßaß tâchßißchßißînk êre lâex li ralal xcßajol laj Jacob. Kßaxal nabal li ru lê racuîmk ut kßaxal nabal li vino saß lê naßaj li tâtßakresîk riqßuin li hab li nachal saß choxa.Us xak êre lâex aj Israel. ¿Ma cuan ta biß junak chic tenamit juntakßêt êriqßuin lâex? Lâex colbilex xban li Kâcuaß. Li Kâcuaß, aßan li tâtenkßânk êre ut aßan li tâcolok êre. Aßan tâqßuehok êre chi numtâc saß xbêneb li xicß nequeßiloc êre. Eb li xicß nequeßiloc êre teßxcuikßib ribeb chêru xban xxiuheb ut lâex texnumtâk saß xbêneb lix tenamit li queßxnimobresi cuiß ribeb.
28E Israel, fuente de Jacob, habitará confiado solo En tierra de grano y de vino: También sus cielos destilarán rocío.
29Us xak êre lâex aj Israel. ¿Ma cuan ta biß junak chic tenamit juntakßêt êriqßuin lâex? Lâex colbilex xban li Kâcuaß. Li Kâcuaß, aßan li tâtenkßânk êre ut aßan li tâcolok êre. Aßan tâqßuehok êre chi numtâc saß xbêneb li xicß nequeßiloc êre. Eb li xicß nequeßiloc êre teßxcuikßib ribeb chêru xban xxiuheb ut lâex texnumtâk saß xbêneb lix tenamit li queßxnimobresi cuiß ribeb.
29Bienaventurado tú, oh Israel, ¿Quién como tú, Pueblo salvo por Jehová, Escudo de tu socorro, Y espada de tu excelencia? Así que tus enemigos serán humillados, Y tú hollarás sobre sus alturas.