1Abihomak lâex aj Israel. Anakcuan texnumekß jun pacßal li nimaß Jordán re texnumtâk saß xbêneb li qßuila tenamit li cuanqueb aran ut têrêchani lix naßajeb. Eb aßan kßaxal cauheb rib chêru lâex. Ut lix tenamiteb nînkeb ut sutsûqueb saß tzßac kßaxal najt xteram.
1OYE, Israel: tú estás hoy para pasar el Jordán, para entrar á poseer gentes más numerosas y más fuertes que tú, ciudades grandes y encastilladas hasta el cielo,
2Ut nînkeb ajcuiß li cristian ut kßaxal cauheb rib. Ac êrabiom resil nak mâ ani naru naxcol rib chiruheb li ralal xcßajol laj Anac, li nimla cuînk.
2Un pueblo grande y alto, hijos de gigantes, de los cuales tienes tú conocimiento, y has oído decir: ¿Quién se sostendrá delante de los hijos del gigante?
3Joßcan ut chenauhak nak li Kâcuaß lê Dios tâxic chêru. Chanchanak li xam li yô chixcßatbal chixjunil. Aßan tânumtâk saß xbêneb nak yôkex chi xic. Aßan tâtenkßânk êre chirisinquileb saß li naßajej aßan ut tixsach ruheb chi junpât. Li Kâcuaß tixbânu joß quixyechißi êre.
3Sabe, pues, hoy que Jehová tu Dios es el que pasa delante de ti, fuego consumidor, que los destruirá y humillará delante de ti: y tú los echarás, y los destruirás luego, como Jehová te ha dicho.
4Nak li Kâcuaß lê Dios târisiheb li cristian aßan saß li tenamit li xic cuiß êre, mêye nak xban xtîquilal lê chßôl nak li Dios tixqßue cherêchani li naßajej aßan. Li Dios xrisiheb aßan xban lix mâusilaleb.
4No discurras en tu corazón cuando Jehová tu Dios los habrá echado de delante de ti, diciendo: Por mi justicia me ha metido Jehová á poseer esta tierra; pues por la impiedad de estas gentes Jehová las echa de delante de ti.
5Moco xban ta xtîquilal lê chßôl nak li Dios tixqßue cherêchani li naßajej aßan. Târisiheb ban xban nak kßaxal yibru lix naßlebeb ut xban ajcuiß nak tento tixbânu li cßaßru quixyechißi riqßuin juramento reheb lê xeßtônil yucuaß, laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob.
5No por tu justicia, ni por la rectitud de tu corazón entras a poseer la tierra de ellos; mas por la impiedad de estas gentes Jehová tu Dios las echa de delante de ti, y por confirmar la palabra que Jehová juró á tus padres Abraham, Isaac, y Jacob.
6Joßcan nak chenauhak nak mâcuaß xban xtîquilal lê chßôl nak li Kâcuaß tixqßue êre li châbil naßajej. Lâex cau êchßôl ut incßaß nequetau xyâlal.
6Por tanto, sabe que no por tu justicia Jehová tu Dios te da esta buena tierra para poseerla; que pueblo duro de cerviz eres tú.
7Chijulticokß êre chanru nak quechikß chak xjoskßil li Kâcuaß lê Dios nak cuanquex saß li chaki chßochß. Chalen saß li cutan nak quex-el chak Egipto toj chalen anakcuan nak cuanquex saß li naßajej aßin, yôquex chixkßetkßetinquil êrib chiru li Kâcuaß.
7Acuérdate, no te olvides que has provocado á ira á Jehová tu Dios en el desierto: desde el día que saliste de la tierra de Egipto, hasta que entrasteis en este lugar, habéis sido rebeldes á Jehová.
8Nak cuanquex Horeb quechikß xjoskßil li Dios. Joßcan nak li Kâcuaß quixsach raj êru.
8Y en Horeb provocasteis á ira á Jehová, y enojóse Jehová contra vosotros para destruiros.
9Nak lâin quintakeß saß xbên li tzûl chixcßulbal li perpôquil pec li tzßîbanbil cuiß lix contrato li Dios, quincana saß li tzûl caßcßâl cutan ut caßcßâl kßojyîn. Incßaß quincuaßac chi moco quin-ucßac.
9Cuando yo subí al monte para recibir las tablas de piedra, las tablas del pacto que Jehová hizo con vosotros, estuve entonces en el monte cuarenta días y cuarenta noches, sin comer pan ni beber agua:
10Ut li Kâcuaß quixqßue cue li cuib chi perpôquil pec li tzßîbanbil cuiß li contrato. Li Dios quixtzßîba riqßuin rußuj rukß li âtin li quixye êre nak quiâtinac chak saß li xam nak chßutchßûquex lâex saß xtôn li tzûl.
10Y dióme Jehová las dos tablas de piedra escritas con el dedo de Dios; y en ellas estaba escrito conforme á todas las palabras que os habló Jehová en el monte de en medio del fuego, el día de la asamblea.
11Nak ac xnumeß li caßcßâl cutan ut li caßcßâl kßojyîn li Kâcuaß quixqßue cue li perpôquil pec li tzßîbanbil cuiß li contrato li quixbânu êriqßuin.
11Y fué al cabo de los cuarenta días y cuarenta noches, que Jehová me dió dos las tablas de piedra, las tablas del pacto.
12Ut li Kâcuaß quixye cue, “Ayu. Cuben chi junpât xban nak eb li cristian li cacuisiheb chak Egipto incßaß us yôqueb chixbânunquil. Queßxtzßektâna lin chakßrab li quinqßue reheb ut queßxyîb lix dios chßîchß re teßxlokßoni.
12Y díjome Jehová: Levántate, desciende presto de aquí; que tu pueblo que sacaste de Egipto se ha corrompido: pronto se han apartado del camino que yo les mandé: hanse hecho una efigie de fundición.
13Ut li Kâcuaß quixye cue: Lâin quinqßue retal nak li cristian aßin kßaxal cauheb xchßôl. Incßaß nequeßabin chicuu.
13Y hablóme Jehová, diciendo: He visto ese pueblo, y he aquí, que él es pueblo duro de cerviz:
14Canabin chixbânunquil li tincuaj. Tinsach ruheb chi junaj cua ut incßaß chic tâpatzßekß lix cßabaß jun sut rubel choxa. Ut lâin tinqßueheb chi tâmc lâ cualal âcßajol lâat. Kßaxal nabalakeb chiruheb aßan. Ut riqßuineb aßan tinyîb jun tenamit kßaxal cauheb rib chiruheb aßan”, chan li Dios.
14Déjame que los destruya, y raiga su nombre de debajo del cielo; que yo te pondré sobre gente fuerte y mucha más que ellos.
15Ut lâin quincubeß chak saß li tzûl nak toj lochlo li xam. Ut cuanqueb saß cuukß li cuib chi perpôquil pec li tzßîbanbil cuiß li contrato.
15Y volví y descendí del monte, el cual ardía en fuego, con las tablas del pacto en mis dos manos.
16Ut lâin quicuil nak yôquex chi mâcobc chiru li Kâcuaß lê Dios. Queyîb jun li cuacax oro re têlokßoni. Saß junpât quetzßektâna li chakßrab li quixqßue êre li Kâcuaß. Quekßet li râtin.
16Y miré, y he aquí habíais pecado contra Jehová vuestro Dios: os habíais hecho un becerro de fundición, apartándoos presto del camino que Jehová os había mandado.
17Ut lâin quincut chi chßochß li cuib chi perpôquil pec li cuan saß cuukß, ut quinjor chêru.
17Entonces tomé las dos tablas, y arrojélas de mis dos manos, y quebrélas delante de vuestros ojos.
18Ut quincut cuib saß chßochß chiru li Kâcuaß joß quinbânu junxil. Ut chiru caßcßâl cutan ut caßcßâl kßojyîn incßaß quincuaßac chi moco quin-ucßac xban chixjunil li mâc li quebânu. Quebânu li mâusilal chiru li Kâcuaß ut quechikß xjoskßil.
18Y postréme delante de Jehová, como antes, cuarenta días y cuarenta noches: no comí pan ni bebí agua, á causa de todo vuestro pecado que habíais cometido haciendo mal en ojos de Jehová para enojarlo.
19Cßajoß nak quinxucuac xban nak quinumta xjoskßil li Kâcuaß ut naru texcamsi. Abanan jun sut chic li Kâcuaß quirabi li cßaßru quintzßâma chiru.
19Porque temí á causa del furor y de la ira con que Jehová estaba enojado contra vosotros para destruiros. Pero Jehová me oyó aún esta vez.
20Ut quijoskßoß ajcuiß li Kâcuaß riqßuin laj Aarón ut quiraj xsachbal. Abanan lâin quintijoc chirix laj Aarón re nak tâcolekß.
20Contra Aarón también se enojó Jehová en gran manera para destruirlo: y también oré por Aarón entonces.
21Ut lâin quinchap li cuacax oro li queyîb nak quexmâcob chiru li Dios ut quincßat saß xam. Chirix aßan quinjori ut quinqueßi ut lix poksil quincut saß li nimaß li yô chi xic saß li ru takßa.
21Y tomé vuestro pecado, el becerro que habíais hecho, y quemélo en el fuego, y lo desmenucé moliéndole muy bien, hasta que fué reducido á polvo: y eché el polvo de él en el arroyo que descendía del monte.
22Ut quechikß ajcuiß xjoskßil li Dios saß eb li naßajej Tabera, Masah, ut Kibrot-hataava.
22También en Tabera, y en Massa, y en Kibroth-hataavah, enojasteis á Jehová.
23Ut aran Cades-barnea li Kâcuaß quixye êre: Texxic anakcuan chirêchaninquil li naßajej li quinqßue êre, chan. Abanan lâex quekßet li râtin li Kâcuaß lê Dios. Incßaß quepâb li cßaßru quixye êre chi moco quebânu li quixye.
23Y cuando Jehová os envió desde Cades-barnea, diciendo: Subid y poseed la tierra que yo os he dado; también fuisteis rebeldes al dicho de Jehová vuestro Dios, y no lo creisteis, ni obedecisteis á su voz.
24Junelic yôquex chixkßetkßetinquil êrib chiru li Kâcuaß chalen saß li cutan nak quinnau êru.
24Rebeldes habéis sido á Jehová desde el día que yo os conozco.
25Joßcan nak lâin quincut cuib saß chßochß chi tijoc chiru li Kâcuaß chiru caßcßâl cutan ut caßcßâl kßojyîn xban nak li Kâcuaß quixye nak tixsach êru.
25Postréme, pues, delante de Jehová cuarenta días y cuarenta noches que estuve postrado; porque Jehová dijo que os había de destruir.
26Quintijoc chiru li Kâcuaß ut quinye re: At nimajcual Dios, mâsach ru li tenamit aßin xban nak aßineb lâ tenamit li cacoleb riqßuin lix nimal âcuanquil nak cacuisiheb chak Egipto.
26Y oré á Jehová, diciendo: Oh Señor Jehová, no destruyas tu pueblo y tu heredad que has redimido con tu grandeza, al cual sacaste de Egipto con mano fuerte.
27Chijulticokß taxak âcue eb laj cßanjel châcuu, laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Mâqßue saß âchßôl lix cacuilal xchßôleb li tenamit aßin ut chacuy taxak lix mâusilaleb ut lix mâqueb.
27Acuérdate de tus siervos Abraham, Isaac, y Jacob; no mires á la dureza de este pueblo, ni á su impiedad, ni á su pecado:
28Cui tâsach ruheb, eb laj Egipto li coâcuisi cuiß chak, teßxye, “Li Kâcuaß lix Dioseb incßaß quixcuy xcßambaleb saß li naßajej li quixyechißi reheb. Xicß quirileb. Joßcan nak quixcßameb saß li chaki chßochß re nak tixcamsiheb,” chaßakeb.At Kâcuaß, aßaneb lâ tenamit. Aßaneb li sicßbil ruheb âban. Lâat cat-isin reheb Egipto riqßuin xnimal lâ cuanquilal, chanquin re li Dios.
28Porque no digan los de la tierra de donde nos sacaste: Por cuanto no pudo Jehová introducirlos en la tierra que les había dicho, ó porque los aborrecía, los sacó para matarlos en el desierto.
29At Kâcuaß, aßaneb lâ tenamit. Aßaneb li sicßbil ruheb âban. Lâat cat-isin reheb Egipto riqßuin xnimal lâ cuanquilal, chanquin re li Dios.
29Y ellos son tu pueblo y tu heredad, que sacaste con tu gran fortaleza y con tu brazo extendido.