Kekchi

Spanish: Reina Valera (1909)

Exodus

33

1Li Dios quixye re laj Moisés: —Ayukex, cßameb li tenamit li xacuisiheb chak aran Egipto. Texxic saß li naßajej li xinyechißi reheb laj Abraham, laj Isaac, joß ajcuiß laj Jacob nak xinye reheb, “Tinsi li naßajej aßin reheb lê ralal êcßajol.”
1Y JEHOVA dijo á Moisés: Ve, sube de aquí, tú y el pueblo que sacaste de la tierra de Egipto, á la tierra de la cual juré á Abraham, Isaac, y Jacob, diciendo: A tu simiente la daré:
2Ut lâin tintakla li ángel châcuu. Ut saß li naßajej aßan tincuisiheb laj cananeo, laj amorreo, laj heteo, laj ferezeo, laj heveo joß eb ajcuiß laj jebuseo.
2Y yo enviaré delante de ti el ángel, y echaré fuera al Cananeo y al Amorrheo, y al Hetheo, y al Pherezeo, y al Heveo y al Jebuseo:
3Texxic saß li châbil naßajej li cuan cuiß li sahil echej. Lâin incßaß texcuochbeni saß li be. Naru texinsach chi junaj cua xban nak kßaxal cau êchßôl, chan li Dios.
3(A la tierra que fluye leche y miel); porque yo no subiré en medio de ti, porque eres pueblo de dura cerviz, no sea que te consuma en el camino.
4Nak queßrabi nak li Dios quiâtinac riqßuin cacuil âtin, queßrahoß xchßôleb li tenamit. Ut incßaß chic queßrocsi lix sahob ru li rakßeb.
4Y oyendo el pueblo esta sensible palabra, vistieron luto, y ninguno se puso sus atavíos:
5Ac xyehom li Dios re laj Moisés nak tixye li âtin aßin reheb li tenamit. —Ye reheb laj Israel, chan, nak kßaxal cauheb xchßôl. Cui tincuochbeniheb junpâtak naru tinsacheb chi junaj cua. Incßaß chic teßrocsi lix sahob ru li rakßeb re nak tinnau ma yôqueb chinpâbanquil, chan li Dios.
5Pues Jehová dijo á Moisés: Di á los hijos de Israel: Vosotros sois pueblo de dura cerviz: en un momento subiré en medio de ti, y te consumiré: quítate pues ahora tus atavíos, que yo sabré lo que te tengo de hacer.
6Xban aßan nak eb laj Israel queßrisi lix sahob ru li rakßeb nak cuanqueb saß li tzûl Horeb xcßabaß ut incßaß chic queßrocsi.
6Entonces los hijos de Israel se despojaron de sus atavíos desde el monte Horeb.
7Tabernáculo xcßabaß li muhebâl li nequeßxchßutub cuiß ribeb chixlokßoninquil li Dios. Li bar nocoxeßhilânk cuiß laj Israel, laj Moisés naxqßue li tabernáculo chire li naßajej cuanqueb cuiß lix muhebâleb li cristian. Nak junak naraj xlokßoninquil li Dios, naxic saß li tabernáculo.
7Y Moisés tomó el tabernáculo, y extendiólo fuera del campo, lejos del campo, y llamólo el Tabernáculo del Testimonio. Y fué, que cualquiera que requería á Jehová, salía al tabernáculo del testimonio, que estaba fuera del campo.
8Yalak jokße naxic laj Moisés saß li tabernáculo, chixjunileb li cristian nequeßxakli saß li oquebâl re lix muhebâleb ut aran nequeßoybenin toj nequeßril nak laj Moisés na-oc saß li tabernáculo.
8Y sucedía que, cuando salía Moisés al tabernáculo, todo el pueblo se levantaba, y estaba cada cual en pie á la puerta de su tienda, y miraban en pos de Moisés, hasta que él entraba en el tabernáculo.
9Nak laj Moisés na-oc saß li tabernáculo, li chok nacube ut nacana saß li oquebâl. Ut li Dios naâtinac riqßuin laj Moisés.
9Y cuando Moisés entraba en el tabernáculo, la columna de nube descendía, y poníase á la puerta del tabernáculo, y Jehová hablaba con Moisés.
10Nak eb li cristian nequeßril li chok saß li oquebâl re li tabernáculo, nequeßxlokßoni li Dios chire li oquebâl re lix muhebâleb.
10Y viendo todo el pueblo la columna de nube, que estaba á la puerta del tabernáculo, levantábase todo el pueblo, cada uno á la puerta de su tienda y adoraba.
11Ut naâtinac li Dios riqßuin laj Moisés joß nak nequeßâtinac cuib li ramîgueb rib. Nak nasukßi laj Moisés saß xmuhebâl, laj Josué laj cßanjel chiru, nacana saß li tabernáculo. Li sâj cuînk aßin, aßan li ralal laj Nun.
11Y hablaba Jehová á Moisés cara á cara, como habla cualquiera á su compañero. Y volvíase al campo; mas el joven Josué, su criado, hijo de Nun, nunca se apartaba de en medio del tabernáculo.
12Laj Moisés quixye re li Dios: —Lâat xaye cue nak tincßamok be chiruheb li cristian, aban incßaß xaye cue ani tâochbenînk cue. Ut xaye cue nak sicßbil cuu âban. Xaye ajcuiß cue nak xincßam cuib saß usilal châcuu.
12Y dijo Moisés á Jehová: Mira, tú me dices á mí: Saca este pueblo: y tú no me has declarado á quién has de enviar conmigo: sin embargo, tú dices: Yo te he conocido por tu nombre, y has hallado también gracia en mis ojos.
13Cui lâin xincßam cuib saß usilal châcuu, bânu usilal ye cue chi tzßakal li cßaßru tâcuaj lâat re nak tinnau chi tzßakal cßaßru tâcuaj ut tincßam cuib saß usilal châcuu. Bânu usilal julticak ajcuiß âcue nak âcue li tenamit aßin, chan.
13Ahora, pues, si he hallado gracia en tus ojos, ruégote que me muestres ahora tu camino, para que te conozca, porque halle gracia en tus ojos: y mira que tu pueblo es aquesta gente.
14Ut li Dios quixye re laj Moisés: —Lâin cuânkin âcuiqßuin ut riqßuin aßan chacßojob âchßôl, chan.
14Y él dijo: Mi rostro irá contigo, y te haré descansar.
15Ut laj Moisés quixye re: —Cui incßaß tatcuânk kiqßuin, moâcuisi saß li naßajej aßin.
15Y él respondió: Si tu rostro no ha de ir conmigo, no nos saques de aquí.
16Cui incßaß tatcuânk kiqßuin, ¿chanru nak tâcßutûnk chiruheb li jalan xtenamiteb nak lâo xkacßam kib saß usilal âcuiqßuin? Cui lâat tatcuânk kiqßuin, chixjunileb li tenamit saß ruchichßochß teßxnau nak lâo sicßbil ku âban, chan laj Moisés.
16¿Y en qué se conocerá aquí que he hallado gracia en tus ojos, yo y tu pueblo, sino en andar tú con nosotros, y que yo y tu pueblo seamos apartados de todos los pueblos que están sobre la faz de la tierra?
17Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Lâin tinbânu li cßaßru xatzßâma chicuu xban nak lâat xacßam âcuib saß usilal cuiqßuin ut lâat sicßbil âcuu inban, chan.
17Y Jehová dijo á Moisés: También haré esto que has dicho, por cuanto has hallado gracia en mis ojos, y te he conocido por tu nombre.
18Laj Moisés quixye cuißchic re: —Tintzßâma châcuu nak tâcßut chicuu lix nimal âlokßal, chan.
18El entonces dijo: Ruégote que me muestres tu gloria.
19Li Dios quixye: —Lâin tincßut châcuu chixjunil li cuusilal ut tinye lin cßabaß âcue. Lâin li nimajcual Dios. Tincuil xtokßobâleb ru li ani li tincuaj ut tincuuxtânaheb ajcuiß ru li ani tincuaj.
19Y respondióle: Yo haré pasar todo mi bien delante de tu rostro, y proclamaré el nombre de Jehová delante de ti; y tendré misericordia del que tendré misericordia, y seré clemente para con el que seré clemente.
20Incßaß naru tâcuil cuu. Li ani tâilok cuu tâcâmk, chan li Dios.
20Dijo más: No podrás ver mi rostro: porque no me verá hombre, y vivirá.
21Li Dios quixye ajcuiß re laj Moisés: —Tatxaklîk saß xbên li pec nachß cuanquin cuiß.
21Y dijo aún Jehová: He aquí lugar junto á mí, y tú estarás sobre la peña:
22Ut lâin tatinqßue saß jun li chßina ochoch pec aran. Tatintzßap riqßuin cuukß ut aran tatincol nak yô chi numecß inlokßal.Nak ac xinnumeß, tincuisi li cuukß ut li cuix tâcuil. Aban li cuu incßaß tâcuil, chan li Dios.
22Y será que, cuando pasare mi gloria, yo te pondré en una hendidura de la peña, y te cubriré con mi mano hasta que haya pasado:
23Nak ac xinnumeß, tincuisi li cuukß ut li cuix tâcuil. Aban li cuu incßaß tâcuil, chan li Dios.
23Después apartaré mi mano, y verás mis espaldas; mas no se verá mi rostro.