1Lix Sarai li rixakil laj Abram mâ jun xcocßal. Aßan cuan jun xmôs xAgar xcßabaß. Aßan chalenak chak Egipto.
1Y SARAI, mujer de Abram no le paría: y ella tenía una sierva egipcia, que se llamaba Agar.
2Lix Sarai quixye re laj Abram: —Lâat nacanau nak mâ jun incßulaßal. Lâin tincuaj junak incßulaßal, aban li Kâcuaß Dios incßaß naxqßue cue. Naru tatcuânk riqßuin lin môs. Mâre tâcuânk junak âcßulaßal riqßuin ut lâin tinxoc chokß cue, chan lix Sarai. Ut laj Abram quixpâb li cßaßru quiyeheß re xban lix Sarai.
2Dijo, pues, Sarai á Abram: Ya ves que Jehová me ha hecho estéril: ruégote que entres á mi sierva; quizá tendré hijos de ella. Y atendió Abram al dicho de Sarai.
3Nak quicßulman aßin ac lajêb chihab roquiqueb saß li tenamit Canaán. Lix Sarai quixkßaxtesi lix môs saß rukß laj Abram re nak tâcuânk riqßuin.
3Y Sarai, mujer de Abram, tomó á Agar su sierva egipcia, al cabo de diez años que había habitado Abram en la tierra de Canaán, y dióla á Abram su marido por mujer.
4Tojoßnak laj Abram quicuan riqßuin, ut lix Agar quicana chi yaj aj ixk. Nak quixnau nak tâcuânk junak lix cßulaßal, lix Agar incßaß chic quixqßue saß xnakß ru lix Sarai. Ut lix Agar xicß chic naril aßan.
4Y él cohabitó con Agar, la cual concibió: y cuando vió que había concebido, miraba con desprecio á su señora.
5Lix Sarai quixye re laj Abram: —Saß âmâc lâat nak yôquin chixcßulbal li raylal aßin. Lâin xinqßue lin môs âcue ut anakcuan xicß chic ninril. Nak xnau nak tâcuânk jun lix cßulaßal yô chixnimobresinquil rib chicuu. Li Kâcuaß Dios taxak tixye ke ani cuan xmâc, ma lâat malaj lâin, chan lix Sarai.
5Entonces Sarai dijo á Abram: Mi afrenta sea sobre ti: yo puse mi sierva en tu seno, y viéndose embarazada, me mira con desprecio; juzgue Jehová entre mí y ti.
6Quichakßoc laj Abram ut quixye re: —Lâat nacanau nak lâ môs cuan rubel âtakl. Lâat yal âcue cßaßru tâbânu riqßuin, chan laj Abram. Cßajoß nak quijoskßoß lix Sarai saß xbên lix môs ut cßajoß nak quixchßila. Tojoßnak lix Agar quiêlelic.
6Y respondió Abram á Sarai: He ahí tu sierva en tu mano, haz con ella lo que bien te pareciere. Y como Sarai la afligiese, huyóse de su presencia.
7Lix Agar yô chi bêc saß li chaki chßochß. Quicuulac cuan cuiß li yußam haß saß li be naxic saß li tenamit Shur. Ut aran quitaßeß xban lix ángel li Kâcuaß Dios.
7Y hallóla el ángel de Jehová junto á una fuente de agua en el desierto, junto á la fuente que está en el camino del Sur.
8Ut li ángel quiâtinac riqßuin ut quixpatzß re: —Agar, at xmôs lix Sarai, ¿bar xatchal chak? Ut, ¿bar yôcat chi xic? chan. Ut lix Agar quixye re: —Lâin yôquin chi êlelic chiru lix Sarai lin patrón, chan.
8Y le dijo: Agar, sierva de Sarai, ¿de dónde vienes tú, y á dónde vas? Y ella respondió: Huyo de delante de Sarai, mi señora.
9Lix ángel li Dios quixye re: —Sukßin cuißchic riqßuin lâ patrón. Tatcuânk saß xyâlal riqßuin ut tâpâb li cßaßru tixye âcue.
9Y díjole el ángel de Jehová: Vuélvete á tu señora, y ponte sumisa bajo de su mano.
10Teßcuânk nabal lâ cualal âcßajol. Incßaß târûk rajlanquileb xban nak numtajenak xqßuialeb lâ cualal âcßajol teßcuânk.
10Díjole también el ángel de Jehová: Multiplicaré tanto tu linaje, que no será contado á causa de la muchedumbre.
11Qßue retal, lâat yaj aj ixkat. Lâ cßulaßal tâyoßlâk chßina têlom. Aj Ismael tâqßue chokß xcßabaß. Joßcan lix cßabaß tâqßue xban nak li Dios naxnau li raylal li yôcat chixcßulbal, ut aßan tatxtenkßa, chan.
11Díjole aún el ángel de Jehová: He aquí que has concebido, y parirás un hijo, y llamarás su nombre Ismael, porque oído ha Jehová tu aflicción.
12Li ángel quixye ajcuiß re: —Laj Ismael cauhak rib joß junak joskß aj xul ut tâpletik yalak ani aj iqßuin. Xicß tâilekß xbaneb chixjunileb. Laj Ismael joß eb ajcuiß li ralal xcßajol teßxyîb lix naßaj nachß riqßuineb li rîtzßin usta eb aßan incßaß teßraj, chan li ángel.
12Y él será hombre fiero; su mano contra todos, y las manos de todos contra él, y delante de todos sus hermanos habitará.
13Lix Agar quixye: —Lâat li Kâcuaß Dios li nacat-iloc cue, chan re li Dios. Ut quixye cuißchic, —Arin saß li chaki chßochß li Dios xcßutbesi rib chicuu ut moco xincam ta nak xcuil ru, chan.
13Entonces llamó el nombre de Jehová que con ella hablaba: Tú eres el Dios de la vista; porque dijo: ¿No he visto también aquí al que me ve?
14Joßcan nak li yußam haß aßan quiqßueheß chokß xcßabaß “Li yoßyôquil Dios li na-iloc cue”. Li yußam haß aßin cuan saß xyi li cuib chi tenamit Cades ut Bered.
14Por lo cual llamó al pozo, Pozo del Viviente que me ve. He aquí está entre Cades y Bered.
15Nak quiyoßla li ralal laj Abram riqßuin lix Agar, laj Abram quixqßue aj Ismael chokß xcßabaß.Cuakib roßcßâl chihab cuan re laj Abram nak quiyoßla laj Ismael.
15Y parió Agar á Abram un hijo y llamó Abram el nombre de su hijo que le parió Agar, Ismael.
16Cuakib roßcßâl chihab cuan re laj Abram nak quiyoßla laj Ismael.
16Y era Abram de edad de ochenta y seis años, cuando parió Agar á Ismael.