1Laj Abraham queßel saß li naßajej li queßcuan cuiß ut queßcôeb saß li naßajej Neguev. Queßcana saß jun li naßajej li cuan saß xyânk li cuib chi tenamit Cades ut Shur. Ut mokon chic queßel saß li naßajej aßan. Queßcôeb saß li tenamit Gerar. Ut aran queßcana.
1DE allí partió Abraham á la tierra del Mediodía, y asentó entre Cades y Shur, y habitó como forastero en Gerar.
2Nak ac cuanqueb aran, laj Abraham quixye: —Lix Sara mâcuaß cuixakil. Aßan cuanab, chan. Lix reyeb li tenamit Gerar, aßan laj Abimelec. Li rey aßan quixtakla xcßambal lix Sara chokß rixakil.
2Y dijo Abraham de Sara su mujer: Mi hermana es. Y Abimelech, rey de Gerar, envió y tomó á Sara.
3Chiru li kßojyîn aßan li Dios quiâtinac riqßuin laj Abimelec saß lix matcß ut quixye re: —Anakcuan lâat tatcâmk xban nak li ixk xacßam âcuiqßuin cuan xbêlom, chan li Dios re.
3Empero Dios vino á Abimelech en sueños de noche, y le dijo: He aquí muerto eres á causa de la mujer que has tomado, la cual es casada con marido.
4Laj Abimelec toj mâjiß nacuan riqßuin lix Sara. Laj Abimelec quixye re li Dios: —At Kâcuaß, ¿ma nacacßoxla xcamsinquil li toj mâjiß naxbânu li mâc?
4Mas Abimelech no había llegado á ella, y dijo: Señor, ¿matarás también la gente justa?
5Laj Abraham cuan re. Aßan xyehoc cue nak lix Sara, aßan ranab. Joßcan ajcuiß lix Sara quixye cue nak laj Abraham, aßan ras. Mâcuaß lâin cuan cue nak xinbânu li naßleb aßin. Moco xinnau ta nak rixakil laj Abraham, chan laj Abimelec.
5¿No me dijo él: Mi hermana es; y ella también dijo: Es mi hermano? Con sencillez de mi corazón, y con limpieza de mis manos he hecho esto.
6Ut li Kâcuaß Dios quixye re saß lix matcß: —Yâl. Lâin ninnau nak moco lâat ta cuan âcue. Xban nak ninnau aßin, joßcan nak incßaß xatinqßue chi cuânc riqßuin lix Sara. Joßcan nak incßaß xatmâcob chicuu.
6Y díjole Dios en sueños: Yo también sé que con integridad de tu corazón has hecho esto; y yo también te detuve de pecar contra mí, y así no te permití que la tocases.
7Ut anakcuan tâkßaxtesi li ixk aßin riqßuin lix bêlom. Laj Abraham aßan jun li profeta li nayehoc re li cuâtin ut aßan tâtijok châcuix re nak incßaß tatcâmk. Abanan cui incßaß nacakßaxtesi li ixk aßin, lâat tatcâmk, joß eb ajcuiß lâ comon, chan li Dios.
7Ahora, pues, vuelve la mujer á su marido; porque es profeta, y orará por ti, y vivirás. Y si tú no la volvieres, sabe que de cierto morirás, con todo lo que fuere tuyo.
8Joß cuulajak chic laj Abimelec quicuacli toj ekßela. Quixbokeb chixjunileb lix môs ut quixserakßi reheb li cßaßru quiril saß lix matcß. Ut eb aßan cßajoß nak queßxucuac chi rabinquil li âtin aßan.
8Entonces Abimelech se levantó de mañana, y llamó á todos sus siervos, y dijo todas estas palabras en los oídos de ellos; y temieron los hombres en gran manera.
9Ut laj Abimelec quixbok laj Abraham ut quixye re: —Cßoxla cßaßru xabânu cue. ¿Cßaßru inmâc châcuu nak xaqßue li raylal aßin saß inbên joß ajcuiß saß xbêneb lin tenamit? Incßaß us xabânu cue.
9Después llamó Abimelech á Abraham y le dijo: ¿Qué nos has hecho? ¿y en qué pequé yo contra ti, que has atraído sobre mí y sobre mi reino tan gran pecado? lo que no debiste hacer has hecho conmigo.
10¿Cßaßut nak xabânu li naßleb aßin? chan laj Abimelec.
10Y dijo más Abimelech á Abraham: ¿Qué viste para que hicieses esto?
11Laj Abraham quichakßoc ut quixye re: —Lâin xincßoxla nak incßaß nequepâb li Kâcuaß Dios saß li tenamit aßin. Cuan saß inchßôl nak mâre tinêcamsi xban li cuixakil.
11Y Abraham respondió: Porque dije para mí: Cierto no hay temor de Dios en este Lugar, y me matarán por causa de mi mujer.
12Yâl li cßaßru xinye âcue nak lix Sara cuîtzßin. Junaj li kayucuaß ut li kanaß jalaneb. Joßcan nak quinsumla riqßuin.
12Y á la verdad también es mi hermana, hija de mi padre, mas no hija de mi madre, y toméla por mujer.
13Li Dios quiyehoc cue nak tincanab rochoch lin yucuaß ut tinxic saß jalan naßajej. Lâin quinye re li cuixakil nak yalak bar tonumekß aßan tixye nak lâin li ras, chan laj Abraham.
13Y fue que, cuando Dios me hizo salir errante de la casa de mi padre, yo le dije: Esta es la merced que tú me harás, que en todos los lugares donde llegáremos, digas de mí: Mi hermano es.
14Tojoßnak laj Abimelec quixkßaxtesi lix Sara saß rukß laj Abraham. Ut quixqßue nabal lix quetômk. Quixqßue ajcuiß lix môs cuînk ut lix môs ixk.
14Entonces Abimelech tomó ovejas y vacas, y siervos y siervas, y diólo á Abraham, y devolvióle á Sara su mujer.
15Laj Abimelec quixye re laj Abraham: —Il li naßajej aßan. Chixjunil li chßochß aßan cue lâin. Tâsicß li bar cuan tâcuulak châcuu ut aran tatcuânk, chan.
15Y dijo Abimelech: He aquí mi tierra está delante de ti, habita donde bien te pareciere.
16Ut laj Abimelec quixye re lix Sara: —Qßue retal. Lâin xinqßue jun mil tumin plata re lâ cuas. Xinbânu aßin re nak li cuanqueb saß lâ cuochoch teßxqßue retal nak saß xyâlal xatinkßaxtesi riqßuin lâ bêlom, ut re ajcuiß nak chixjunileb teßxqßue retal nak mâcßaß âmâc, chan laj Abimelec re.
16Y á Sara dijo: He aquí he dado mil monedas de plata á tu hermano; mira que él te es por velo de ojos para todos los que están contigo, y para con todos: así fué reprendida.
17Xban li cßaßru quicßulman riqßuin lix Sara, li Kâcuaß Dios quixtakla jun li yajel saß xbêneb chixjunileb li cuanqueb saß rochoch laj Abimelec re nak eb aßan incßaß teßcuânk xcocßaleb.Laj Abraham quitijoc chiru li Dios chirixeb. Li Dios quirabi ut quixqßuirtesiheb chixjunileb li cuanqueb saß rochoch laj Abimelec re nak teßcuânk xcocßaleb ut quixqßuirtesiheb ajcuiß lix môseb.
17Entonces Abraham oró á Dios; y Dios sanó á Abimelech y á su mujer, y á sus siervas, y parieron.
18Laj Abraham quitijoc chiru li Dios chirixeb. Li Dios quirabi ut quixqßuirtesiheb chixjunileb li cuanqueb saß rochoch laj Abimelec re nak teßcuânk xcocßaleb ut quixqßuirtesiheb ajcuiß lix môseb.
18Porque había del todo cerrado Jehová toda matriz de la casa de Abimelech, á causa de Sara mujer de Abraham.