Kekchi

Spanish: Reina Valera (1909)

Genesis

30

1Lix Raquel quixcakali lix Lea xban nak mâ jun lix cocßal nacuan riqßuin laj Jacob. Lix Raquel quixye re lix bêlom: —Lâin tincuaj nak teßcuânk incocßal. Cui incßaß teßcuânk incocßal, ¿cßaßru aj e nak yoßyôkin? chan.
1Y VIENDO Rachêl que no daba hijos á Jacob, tuvo envidia de su hermana, y decía á Jacob: Dame hijos, ó si no, me muero.
2Laj Jacob quichal xjoskßil saß xbên lix Raquel ut quixye re: —¿Cßaßut nak nacaye chi joßcan? ¿Ma lâin ta biß Dios lâin nak tinqßueheb âcocßal? chan.
2Y Jacob se enojaba contra Rachêl, y decía: ¿Soy yo en lugar de Dios, que te impidió el fruto de tu vientre?
3Ut lix Raquel quixye re laj Jacob: —Tinqßue âcue lix Bilha lin môs re tatcuânk riqßuin. Nak tâyoßlâk xcßulaßal, lâin tinxoc chokß cue. Chi joßcaßin tâcuânk incocßal, chan.
3Y ella dijo: He aquí mi sierva Bilha; entra á ella, y parirá sobre mis rodillas, y yo también tendré hijos de ella.
4Lix Raquel quixqßue lix môs re laj Jacob re tâcuânk riqßuin.
4Así le dió á Bilha su sierva por mujer; y Jacob entró á ella.
5Ut lix Bilha quicana chi yaj aj ixk. Laj Jacob quicuan li ralal riqßuin lix Bilha.
5Y concibió Bilha, y parió á Jacob un hijo.
6Tojoßnak lix Raquel quixye: —Anakcuan aj Dan tinqßue chokß xcßabaß li cßulaßal aßin xban nak li Kâcuaß Dios xrabi li cßaßru xintzßâma chiru. Xinrisi saß raylal ut quixqßue cue jun lin cßulaßal, chan lix Raquel.
6Y dijo Rachêl: Juzgóme Dios, y también oyó mi voz, y dióme un hijo. Por tanto llamó su nombre Dan.
7Laj Jacob quicuan jun chic li ralal riqßuin lix Bilha.
7Y concibió otra vez Bilha, la sierva de Rachêl, y parió el hijo segundo á Jacob.
8Lix Raquel quixye: —Anakcuan aj Neftalí tinqßue chokß xcßabaß li cßulaßal aßin xban nak xinyal inkße riqßuin li cuas ut anakcuan cuan incocßal, chan.
8Y dijo Rachêl: Con luchas de Dios he contendido con mi hermana, y he vencido. Y llamó su nombre Nephtalí.
9Chirix chic aßin, lix Lea quixqßue retal nak mâjiß chic nacuan junak lix cßulaßal. Lix Lea quixkßaxtesi lix môs, xZilpa xcßabaß, saß rukß laj Jacob re nak tâcuânk riqßuin.
9Y viendo Lea que había dejado de parir, tomó á Zilpa su sierva, y dióla á Jacob por mujer.
10Ut laj Jacob quicuan jun li ralal riqßuin lix Zilpa.
10Y Zilpa, sierva de Lea, parió á Jacob un hijo.
11Ut lix Lea quixxoc li cßulaßal chokß re ut quixye: —Us xak cue. Xcuan chic jun lin cßulaßal, chan. Ut aj Gad quixqßue chokß xcßabaß.
11Y dijo Lea: Vino la ventura. Y llamó su nombre Gad.
12Ut laj Jacob quicuan cuißchic jun li ralal riqßuin lix Zilpa.
12Y Zilpa, la sirva de Lea, parió otro hijo á Jacob.
13Ut lix Lea quixye: —Cßajoß xsahil saß inchßôl. Anakcuan eb li ixk teßxye nak us xak re chaßkeb cue, chan. Ut aj Aser quixqßue chokß xcßabaß li cßulaßal.
13Y dijo Lea: Para dicha mía; porque las mujeres me dirán dichosa: y llamó su nombre Aser.
14Saß jun li cutan nak yôqueb chi sicßoc trigo saß cßalebâl, laj Rubén quixtau aran li ixki kßên mandrágoras xcßabaß, ut coxkßaxtesi li ixki kßên saß rukß lix naß. Lix Raquel quiril nak cuan li ixki kßên riqßuin lix Lea ut quixye re: —Bânu usilal, qßue chokß cue li ixki kßên li xcßam chak lâ yum, chan.
14Y fué Rubén en tiempo de la siega de los trigos, y halló mandrágoras en el campo, y trájolas á Lea su madre: y dijo Rachêl á Lea: Ruégote que me des de las mandrágoras de tu hijo.
15Lix Lea quixye re lix Raquel: —¿Cßaß chic ru tâcuaj anakcuan? Ac xamakß lin bêlom chicuu ut anakcuan tâcuaj tâmakß cuißchic lin ixki kßên li xcßam chak inyum, chan. Ut lix Raquel quichakßoc ut quixye re, —Cui tâqßue cue li ixki kßên, laj Jacob naru tâxic jun kßojyînak âcuiqßuin, chan.
15Y ella respondió: ¿Es poco que hayas tomado mi marido, sino que también te has de llevar las mandrágoras de mi hijo? Y dijo Rachêl: Pues dormirá contigo esta noche por las mandrágoras de tu hijo.
16Nak laj Jacob quisukßi chak chi sicßoc trigo, lix Lea ticto qui-el chixcßulbal ut quixye re: —Anakcuan tatcuânk jun kßojyînak cuiqßuin. Aßan aj e nak xinqßue li ixki kßên re lix Raquel. Li ixki kßên aßan, laj Rubén xcßamoc chak re, chan. Ut saß li kßojyîn aßan laj Jacob quicuan riqßuin lix Lea.
16Y cuando Jacob volvía del campo á la tarde, salió Lea á él, y le dijo: A mí has de entrar, porque á la verdad te he alquilado por las mandrágoras de mi hijo. Y durmió con ella aquella noche.
17Lix Lea quicana chi yaj aj ixk. Ut quiyoßla roß lix cßulaßal lix Lea xban nak li Dios quirabi lix tij.
17Y oyó Dios á Lea: y concibió, y parió á Jacob el quinto hijo.
18Lix Lea quixye: —Anakcuan aj Isacar tinqßue chokß xcßabaß lin cßulaßal. Li Dios xqßue jun chic lin râbal xban nak lâin junxilaj quinkßaxtesi lin môs re laj Jacob re nak tâcuânk riqßuin, chan.
18Y dijo Lea: Dios me ha dado mi recompensa, por cuanto dí mi sierva á mi marido: por eso llamó su nombre Issachâr.
19Laj Jacob quicuan xcuak li ralal riqßuin lix Lea.
19Y concibió Lea otra vez, y parió el sexto hijo á Jacob.
20Ut lix Lea quixye: —Li Dios xqßue jun chic lin mâtan. Anakcuan rarôkin chic xban lin bêlom xban nak cuakib li ralal ac xeßyoßla cuiqßuin. Anakcuan aj Zabulón tinqßue chokß xcßabaß li cßulaßal aßin, chan.
20Y dijo Lea: Dios me ha dado una buena dote: ahora morará conmigo mi marido, porque le he parido seis hijos: y llamó su nombre Zabulón.
21Chirix chic aßan, quiyoßla jun lix coß lix Lea ut xDina quixqßue chokß xcßabaß.
21Y después parió una hija, y llamó su nombre Dina.
22Li Dios quiril xtokßobâl ru lix Raquel ut quirabi lix tij. Xban aßan, li Dios quixqßue chi cuânc xcocßal.
22Y acordóse Dios de Rachêl, y oyóla Dios, y abrió su matriz.
23Lix Raquel quicana chi yaj aj ixk. Ut quiyoßla jun lix cßulaßal têlom. Quixye: —Lâin xinxutânac xban nak mâ jun incocßal cuan. Anakcuan li Dios xrisi inxutân, chan.
23Y concibió, y parió un hijo: y dijo: Quitado ha Dios mi afrenta:
24Lix Raquel quixqßue aj José chokß xcßabaß lix cßulaßal. Quixye: —Aß taxak li Kâcuaß Dios chi-osobtesînk cue ut tixqßue ta chic junak incßulaßal têlom, chan.
24Y llamó su nombre José, diciendo: Añádame Jehová otro hijo.
25Chirix lix yoßlajic laj José, laj Jacob quiâtinac riqßuin laj Labán ut quixye re: —Anakcuan nacuaj nak tinâcanab chi xic saß lin tenamit li xinchal cuiß chak.
25Y aconteció, cuando Rachêl hubo parido á José, que Jacob dijo á Labán: Envíame, é iré á mi lugar, y á mi tierra.
26Tincßameb li cuixakil chicuix, joß eb ajcuiß lin cocßal. Xtzßakloc li trabaj xinbânu âcuiqßuin chirixeb lâ rabin. Lâat cutan saken châcuu cßaßru li trabaj xinbânu âcuiqßuin. Chinâcanab chi xic anakcuan, chan.
26Dame mis mujeres y mis hijos, por las cuales he servido contigo, y déjame ir; pues tú sabes los servicios que te he hecho.
27Ut laj Labán quixye: —Bânu usilal, canâkat cuiqßuin. Xinqßue retal nak saß âcßabaß lâat ninrosobtesi li Kâcuaß Dios.
27Y Labán le respondió: Halle yo ahora gracia en tus ojos, y quédate; experimentado he que Jehová me ha bendecido por tu causa.
28Anakcuan tâye cue joß nimal lâ tojbal tâcuaj ut lâin tatintoj, chan laj Labán.
28Y dijo: Señálame tu salario, que yo lo daré.
29Laj Jacob quixye re: —Lâat cutan saken châcuu chanru nak xintrabajic âcuiqßuin. Nacanau ajcuiß chanru nak xinchßolaniheb lâ quetômk, chan.
29Y él respondió: Tú sabes cómo te he servido, y cómo ha estado tu ganado conmigo;
30Julticak âcue nak xincßulun âcuiqßuin, incßaß qßui li cßaßru âcue. Ut anakcuan numtajenakeb xqßuial li cßaßru âcue. Chalen cuoquic âcuiqßuin, li Kâcuaß Dios xatrosobtesi inban. Ut anakcuan ¿jokße naru tintiquib trabajic re nak eb li cualal incßajol tâcuânk cßaßru reheb? chan.
30Porque poco tenías antes de mi venida, y ha crecido en gran número; y Jehová te ha bendecido con mi llegada: y ahora ¿cuándo tengo de hacer yo también por mi propia casa?
31Laj Labán quixye re: —¿Joß nimal târûk tatintoj cuiß? chan. Laj Jacob quixye re: —Mâ joß nimal. Anakcuan cuan jun naßleb tincuaj xyebal âcue. Incßaß ninnau ma tâcuulak ta châcuu. Cui tixcßul âchßôl, lâin tincanâk cuißchic chirilbaleb lâ quetômk, chan.
31Y él dijo: ¿Qué te daré? Y respondió Jacob: No me des nada: si hicieres por mí esto, volveré á apacentar tus ovejas.
32Laj Jacob quixye re laj Labán: —Lâin tinxic saß xyânkeb lâ quetômk. Ut tinsicß chokß cue li chibât li repex rixeb ut li tzßîb saß rixeb. Teßcanâk ajcuiß li carner li repex rixeb ut li tzßîb saß rixeb joß eb ajcuiß li kßek rixeb. Li quetômk aßin tincßam chokß cue chokß rêkaj intojbal, chan.
32Yo pasaré hoy por todas tus ovejas, poniendo aparte todas las reses manchadas y de color vario, y todas las reses de color oscuro entre las ovejas, y las manchadas y de color vario entre las cabras; y esto será mi salario.
33Ut laj Jacob quixye ajcuiß: —Mâre mokon chic nak tatxic chirilbaleb lin quetômk, lâat tâqßue retal nak saß xyâlal xinbânu. Cui tâtau li carner li moco kßek ta rixeb ut li chibât moco repex ta rixeb, naru tâye nak lâin xcuelkßa eb aßan âcuiqßuin, chan.
33Así responderá por mí mi justicia mañana cuando me viniere mi salario delante de ti: toda la que no fuere pintada ni manchada en las cabras y de color oscuro en las ovejas mías, se me ha de tener por de hurto.
34Ut laj Labán quixye re: —Us. Xcßul inchßôl li cßaßru xaye, chan.
34Y dijo Labán: Mira, ojalá fuese como tú dices.
35Chiru ajcuiß li cutan aßan, cô laj Labán saß lix naßajeb lix quetômk. Quirisiheb chixjunil li chibât li repex rixeb joß ixk joß têlom. Quirisiheb ajcuiß li carner li kßek rixeb. Laj Labán quixkßaxtesiheb li quetômk aßan saß rukßeb li ralal re nak aßan eb chic teßilok re.
35Y apartó aquel día los machos de cabrío rayados y manchados; y todas las cabras manchadas y de color vario, y toda res que tenía en sí algo de blanco, y todas las de color oscuro entre las ovejas, y púsolas en manos de sus hijos;
36Ut laj Labán cô saß jun li naßajej oxib cutan xnajtil riqßuin laj Jacob. Ut laj Jacob quicana chirilbaleb lix quetômk laj Labán.
36Y puso tres días de camino entre sí y Jacob: y Jacob apacentaba las otras ovejas de Labán.
37Laj Jacob quixsicß oxib pây ru li cheß, aß li álamo, li avellano ut li castaño xcßabaßeb. Quixyocß eb li rukß li cheß li toj rax. Quixmichß caßchßin rixeb li cheß re nak teßcßutûnk chi repex rixeb li rukß cheß.
37Y tomóse Jacob varas de álamo verdes, y de avellano, y de castaño, y descortezó en ellas mondaduras blancas, descubriendo así lo blanco de las varas.
38Laj Jacob quixqßue retal nak eb li quetômk nequeßbatzßun chire li haß nak nequeßcuulac chi ucßac. Xban aßan nak quixtususi li rukß cheß saß li haß re nak teßril li cheß nak yôqueb chi batzßûnc.
38Y puso las varas que había mondado en las pilas, delante del ganado, en los abrevaderos del agua donde venían á beber las ovejas, las cuales se recalentaban viniendo á beber.
39Li quetômk queßbatzßun aran saß xcaßyabâl eb li cheß li repex rixeb. Ut eb li cocß ral li queßyoßla repex rixeb.
39Y concebían las ovejas delante de las varas, y parían borregos listados, pintados y salpicados de diversos colores.
40Laj Jacob quixsicß ruheb li carner li repex rixeb ut li tzßîb saß rixeb ut quixqßue saß xyânkeb li re. Joß ajcuiß chixjunileb li kßek rixeb li cuanqueb saß xyânkeb li re laj Labán, quixqßue ajcuiß saß xyânkeb li re. Chi joßcaßin laj Jacob quirisi lix quetômk saß xyânkeb li re laj Labán.
40Y apartaba Jacob los corderos, y poníalos con su rebaño, los listados, y todo lo que era oscuro en el hato de Labán. Y ponía su hato aparte, y no lo ponía con las ovejas de Labán.
41Rajlal nak nequeßcuulac li xul li nînkeb xtibel ut cauheb rib chi batzßûnc chire li haß, laj Jacob naxqßue li cheß saß li haß re nak teßril nak yôqueb chi batzßûnc.
41Y sucedía que cuantas veces se recalentaban las tempranas, Jacob ponía las varas delante de las ovejas en las pilas, para que concibiesen á la vista de las varas.
42Nak nequeßcuulac li xul li incßaß cauheb rib chi batzßûnc, laj Jacob incßaß naxqßue li cheß saß li haß. Nak nequeßyoßla li raleb li xul li incßaß cauheb rib queßcana re laj Labán. Ut li raleb li xul li cauheb rib queßcana chokß re laj Jacob.Chi joßcaßin laj Jacob quinumta xbiomal. Quicuan nabaleb lix quetômk. Quicuan ajcuiß nabal lix camellos joß ajcuiß lix burros. Ut queßcuan ajcuiß nabal lix môs joß cuînk joß ixk.
42Y cuando venían las ovejas tardías, no las ponía: así eran las tardías para Labán, y las tempranas para Jacob.
43Chi joßcaßin laj Jacob quinumta xbiomal. Quicuan nabaleb lix quetômk. Quicuan ajcuiß nabal lix camellos joß ajcuiß lix burros. Ut queßcuan ajcuiß nabal lix môs joß cuînk joß ixk.
43Y acreció el varón muy mucho, y tuvo muchas ovejas, y siervas y siervos, y camellos y asnos.