1Li Dios quirosobtesi laj Noé joß eb ajcuiß li ralal. Ut quixye reheb: —Chicuânk êcocßal ut chexnabalokß toj retal textâmk saß chixjunil li ruchichßochß, chan li Dios.
1Y BENDIJO Dios á Noé y á sus hijos, y díjoles: Fructificad, y multiplicad, y henchid la tierra:
2—Chixjunileb li xul li cuanqueb saß ruchichßochß teßxucuânk êru. Teßxucuak li xul li nequeßbêc saß chßochß, joß ajcuiß li xul li nequeßrupupic, joß eb ajcuiß li car li cuanqueb saß li haß, xban nak lâat chic tâcuânk âcuanquil saß xbêneb chixjunileb li xul.
2Y vuestro temor y vuestro pavor será sobre todo animal de la tierra, y sobre toda ave de los cielos, en todo lo que se moverá en la tierra, y en todos los peces del mar: en vuestra mano son entregados.
3Xinqßue êre chixjunil li acuîmk chokß re êtzacaêmk. Anakcuan tinqßue ajcuiß êre chixjunil li xul. Chixjunil li cßaßak re ru tinqßue chokß re êtzacaêmk.
3Todo lo que se mueve y vive, os será para mantenimiento: así como las legumbres y hierbas, os lo he dado todo.
4Abanan lâex incßaß naru têtiu li tib cui incßaß nequerisi chi us lix quiqßuel xban nak aß lix quiqßuel, aßan naqßuehoc re lix yußam, chan.
4Empero carne con su vida, que es su sangre, no comeréis.
5Li Dios quixye ajcuiß reheb: —Relic chi yâl tinye êre, cui junak tixcamsi li ras rîtzßin, tento nak tâcuânk rêkaj. Cui junak xul tixcamsi junak cristian, tento ajcuiß nak tâcamsîk li xul. Ut cui junak cristian tixcamsi junak ras rîtzßin, tento nak tâcamsîk ajcuiß aßan.
5Porque ciertamente demandaré la sangre de vuestras vidas; de mano de todo animal la demandaré, y de mano del hombre; de mano del varón su hermano demandaré la vida del hombre.
6Li ani tixcamsi junak ras rîtzßin, tâcamsîk ajcuiß aßan. Xinye aßin xban nak lâin quinyoßobtesi li cuînk joß li cuilobâl lâin.
6El que derramare sangre del hombre, por el hombre su sangre será derramada; porque á imagen de Dios es hecho el hombre.
7Chicuânk nabal lê cocßal ut chexqßuiânk. Chextâmk ut chexnabalokß saß ruchichßochß, chan li Dios.
7Mas vosotros fructificad, y multiplicaos; procread abundantemente en la tierra, y multiplicaos en ella.
8Nak li Dios yô chi âtinac riqßuin laj Noé ut riqßuineb li ralal, quixye ajcuiß reheb:
8Y habló Dios á Noé y á sus hijos con él, diciendo:
9—Abihomak li cßaßru tinye êre. Lâin tinbânu jun li contrato êriqßuin lâex ut riqßuineb ajcuiß lê ralal êcßajol.
9Yo, he aquí que yo establezco mi pacto con vosotros, y con vuestra simiente después de vosotros;
10Ut tinbânu ajcuiß li contrato riqßuineb chixjunileb li xul. Tinbânu riqßuineb li xul li nequeßrupupic ut li quetômk joß ajcuiß li cuanqueb saß qßuicheß. Tinbânu li contrato riqßuineb chixjunileb li xul li queßel saß li jucub cab.—
10Y con toda alma viviente que está con vosotros, de aves, de animales, y de toda bestia de la tierra que está con vosotros; desde todos los que salieron del arca hasta todo animal de la tierra.
11Li Dios quixye ajcuiß: —Lâin tinxakab xcuanquil li contrato li tinbânu êriqßuin. Mâ jun sut chic tinsach ruheb li cristian ut eb li xul riqßuin butßi haß. Incßaß chic tâosokß li ruchichßochß riqßuin butßi haß.
11Estableceré mi pacto con vosotros, y no fenecerá ya más toda carne con aguas de diluvio; ni habrá más diluvio para destruir la tierra.
12Lâin tinqßue jun retalil li contrato li tinbânu êriqßuin ut riqßuineb lê ralal êcßajol joß ajcuiß riqßuineb chixjunileb li xul.
12Y dijo Dios: Esta será la señal del pacto que yo establezco entre mí y vosotros y toda alma viviente que está con vosotros, por siglos perpetuos:
13Lâin tinqßue li xôquikßab chiru li choxa. Aßan li retalil li xinyechißi êre ut re li ruchichßochß.
13Mi arco pondré en las nubes, el cual será por señal de convenio entre mí y la tierra.
14Lâin tintakla chak li chok saß xbên li ruchichßochß ut lâex têril nak tâcßutûnk li xôquikßab saß li chok.
14Y será que cuando haré venir nubes sobre la tierra, se dejará ver entonces mi arco en las nubes.
15Relic chi yâl nak cuânk junelic saß inchßôl li cßaßru xinyechißi êre lâex joß ajcuiß reheb li xul. Mâ jun sut chic teßosokß chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß riqßuin butßi haß.
15Y acordarme he del pacto mío, que hay entre mí y vosotros y toda alma viviente de toda carne; y no serán más las aguas por diluvio para destruir toda carne.
16Nak tincuil li xôquikßab saß li chok, junelic tâjulticokß cue li cßaßru quinyechißi chak êre joß ajcuiß reheb li xul.
16Y estará el arco en las nubes, y verlo he para acordarme del pacto perpetuo entre Dios y toda alma viviente, con toda carne que hay sobre la tierra.
17Li xôquikßab, aßan li retalil li contrato xinyechißi chak êre joß ajcuiß reheb li xul, chan li Dios nak quiâtinac riqßuin laj Noé.
17Dijo, pues, Dios á Noé: Esta será la señal del pacto que he establecido entre mí y toda carne que está sobre la tierra.
18Eb li ralal laj Noé li queßel saß li jucub cab, aßaneb aßin: laj Sem, laj Cam, ut laj Jafet. Laj Cam, aßan lix yucuaß laj Canaán.
18Y los hijos de Noé que salieron del arca fueron Sem, Châm y Japhet: y Châm es el padre de Canaán.
19Ut riqßuineb li oxib chi ralal laj Noé, queßtam li cristian saß chixjunil li ruchichßochß.
19Estos tres son los hijos de Noé; y de ellos fué llena toda la tierra.
20Laj Noé qui-oc chixtrabajinquil li chßochß. Nabal tôn li uvas li quirau saß li chßochß.
20Y comenzó Noé á labrar la tierra, y plantó una viña:
21Laj Noé quirucß li vino, li yîbanbil riqßuin lix yaßal li uvas ut quicala. Tßantßo quicana saß lix muhebâl chi tßustßu xban xcalajic.
21Y bebió del vino, y se embriagó, y estaba descubierto en medio de su tienda.
22Laj Cam, xyucuaß laj Canaán, coxtau chi tßustßu lix yucuaß. Cô chirix li muhebâl chixyebal reheb li ras li cßaßru quiril.
22Y Châm, padre de Canaán, vió la desnudez de su padre, y díjolo á sus dos hermanos á la parte de afuera.
23Joßcan nak laj Sem ut laj Jafet queßxcßam chi helho saß xbêneb lix tel jun li tßicr re nak teßxhel saß xbên lix yucuaßeb. Queßoc chi kßâjel ix ut yôqueb chi iloc chiru re nak incßaß teßril lix yucuaßeb chi tßustßu.
23Entonces Sem y Japhet tomaron la ropa, y la pusieron sobre sus propios hombros, y andando hacia atrás, cubrieron la desnudez de su padre teniendo vueltos sus rostros, y así no vieron la desnudez de su padre.
24Laj Noé qui-aj ru ut quinumeß lix calajic. Ut quixqßue retal li cßaßru qui-ux re xban laj Cam li îtzßinbej.
24Y despertó Noé de su vino, y supo lo que había hecho con él su hijo el más joven;
25Laj Noé quixye: —Tzßektânanbil taxak chi junaj cua laj Canaán rochbeneb li ralal xcßajol ut cheßcanâk ta chokß rahobtesinbil môs riqßuineb li asbej.
25Y dijo: Maldito sea Canaán; Siervo de siervos será á sus hermanos.
26Abanan aß taxak li Kâcuaß Dios chi-osobtesînk re laj Sem, joß eb ajcuiß li ralal xcßajol. Ut laj Canaán rochbeneb li ralal xcßajol teßcanâk chokß rahobtesinbil môs.—
26Dijo más: Bendito Jehová el Dios de Sem, Y séale Canaán siervo.
27Ut quixye ajcuiß: —Li Dios chixnimobresi xcuanquil laj Jafet ut chixqßue taxak nabal li ralal xcßajol. Ut eb aßan cheßcuânk saß lix muhebâleb li ralal xcßajol laj Sem. Li ralal xcßajol laj Canaán cheßcanâk chokß rahobtesinbil môs riqßuineb li ralal xcßajol laj Sem, chan laj Noé.
27Engrandezca Dios á Japhet, Y habite en las tiendas de Sem, Y séale Canaán siervo.
28Nak ac xnumeß li butßi haß, laj Noé quixbânu oxib ciento riqßuin mero ciento chihab chic.Belêb ciento riqßuin mero ciento chihab cuan re laj Noé nak quicam.
28Y vivió Noé después del diluvio trescientos y cincuenta años.
29Belêb ciento riqßuin mero ciento chihab cuan re laj Noé nak quicam.
29Y fueron todos los días de Noé novecientos y cincuenta años; y murió.