Kekchi

Spanish: Reina Valera (1909)

Judges

1

1Nak ac xcam laj Josué, eb laj Israel queßtijoc chiru li Kâcuaß ut queßxye re: —¿Ani ke xbên cua teßxic chi pletic riqßuineb laj Canaán? chanqueb.
1Y ACONTECIO después de la muerte de Josué, que los hijos de Israel consultaron á Jehová, diciendo: ¿Quién subirá por nosotros el primero á pelear contra los Cananeos?
2Quichakßoc li Kâcuaß ut quixye reheb: —Aßaneb laj Judá li teßxic xbên cua. Lâin tinkßaxtesi li naßajej saß rukßeb aßan, chan.
2Y Jehová respondió: Judá subirá; he aquí que yo he entregado la tierra en sus manos.
3Eb li ralal xcßajol laj Judá queßâtinac riqßuineb li ralal xcßajol laj Simeón ut queßxye reheb: —Choêtenkßa chi pletic riqßuineb laj Canaán re nak takêchani li naßajej. Ut lâo toxic ajcuiß chêtenkßanquil chi pletic chirix li naßajej li textzßak lâex, chanqueb. Ut eb li ralal xcßajol laj Simeón queßxsume xic chixtenkßanquileb.
3Y Judá dijo á Simeón su hermano: Sube conmigo á mi suerte, y peleemos contra el Cananeo, y yo también iré contigo á tu suerte. Y Simeón fué con él.
4Joßcan nak eb li ralal xcßajol laj Judá queßcôeb chi pletic. Ut li Kâcuaß Dios quixtenkßaheb chi numtâc saß xbêneb laj cananeo ut laj ferezeo. Queßxcamsiheb lajêb mil chi cuînk saß li naßajej Bezec.
4Y subió Judá, y Jehová entregó en sus manos al Cananeo y al Pherezeo; y de ellos hirieron en Bezec diez mil hombres.
5Aran Bezec queßxtau laj Adoni-bezec lix reyeb ut queßpletic riqßuin. Queßnumta saß xbêneb laj cananeo ut eb laj ferezeo.
5Y hallaron á Adoni-bezec en Bezec, y pelearon contra él: é hirieron al Cananeo y al Pherezeo.
6Laj Adoni-bezec quiêlelic chiruheb laj Israel. Abanan queßxtâke toj retal queßxchap ut queßrisiheb lix mamaßil li rußuj rok ut lix mamaßil li rußuj rukß.
6Mas Adoni-bezec huyó; y siguiéronle, y prendiéronle, y cortáronle los pulgares de las manos y de los pies.
7Ut laj Adoni-bezec quixye: —Junxil lâin xintakla xyocßbal xmamaßil li rußuj rokeb ut lix mamaßil li rußuj rukßeb lajêb xcâcßâl chi rey ut nequeßxxoc lix cßaj li cua li natßaneß rubel lin mêx re nak teßcuaßak. Anakcuan li Dios xbânu cue joß xinbânu reheb aßan, chan. Ut laj Adoni-bezec quicßameß Jerusalén ut aran quicam.
7Entonces dijo Adoni-bezec: Setenta reyes, cortados los pulgares de sus manos y de sus pies, cogían las migajas debajo de mi mesa: como yo hice, así me ha pagado Dios. Y metiéronle en Jerusalem, donde murió.
8Eb li ralal xcßajol laj Judá queßpletic riqßuineb li cuanqueb Jerusalén ut queßnumta saß xbêneb. Queßxcamsiheb li cristian ut queßxcßat lix tenamiteb.
8Y habían combatido los hijos de Judá á Jerusalem, y la habían tomado, y metido á cuchillo, y puesto á fuego la ciudad.
9Chirix aßan queßcôeb chi pletic riqßuineb laj Canaán li cuanqueb saß li tzûl ru ut saß li ru takßa, joß eb ajcuiß li cuanqueb Neguev.
9Después los hijos de Judá descendieron para pelear contra el Cananeo que habitaba en las montañas, y al mediodía, y en los llanos.
10Ut queßcôeb ajcuiß chi pletic riqßuineb laj cananeo li cuanqueb saß li tenamit Hebrón li nequeßxye ajcuiß Quiriat-arba re junxil. Ut queßnumta saß xbêneb laj Sesai, eb laj Ahimán, ut eb laj Talmai.
10Y partió Judá contra el Cananeo que habitaba en Hebrón, la cual se llamaba antes Chîriath-arba; é hirieron á Sesai, y á Ahiman, y á Talmai.
11Chirix aßan queßcôeb chi pletic saß li tenamit Debir, li queßxye Quiriat-sefer re junxil.
11Y de allí fué á los que habitaban en Debir, que antes se llamaba Chîriath-sepher.
12Ut laj Caleb quixye: —Li ani tâxic chirêchaninquil li tenamit Quiriat-sefer, lâin tinqßue lin rabin, lix Acsa xcßabaß, chokß rixakil, chan.
12Y dijo Caleb: El que hiriere á Chîriath-sepher, y la tomare, yo le daré á Axa mi hija por mujer.
13Ut laj Otoniel li ralal laj Cenaz, aßan li qui-êchanin chak re li tenamit. Joßcan nak laj Caleb quixqßue lix Acsa chokß rixakil laj Otoniel. Laj Cenaz, aßan li rîtzßin laj Caleb.
13Y tomóla Othoniel hijo de Cenez, hermano menor de Caleb: y él le dió á Axa su hija por mujer.
14Nak ac xiqueb re saß rochocheb, laj Otoniel quixye re lix Acsa nak tixtzßâma chiru lix yucuaß nak tixqßue xchßochß re âuc. Ut lix Acsa quicube chirix lix bûr ut laj Caleb quixye re: —¿Cßaß raj ru tâcuaj? chan.
14Y cuando la llevaban, persuadióle que pidiese á su padre un campo. Y ella se apeó del asno, y Caleb le dijo: ¿Qué tienes?
15Ut lix Acsa quixye re: —Nintzßâma junak usilal châcuu. Ac xaqßue cue li chßochß li cuan saß xcuênt Neguev. Tâqßueheb ajcuiß li yußam haß cue, chan. Ut laj Caleb quixqßue re eb li yußam haß li cuanqueb saß li ru takßa joß eb ajcuiß li cuanqueb saß li naßajej li tzûl ru.
15Ella entonces le respondió: Dame una bendición: que pues me has dado tierra de secadal, me des también fuentes de aguas. Entonces Caleb le dió las fuentes de arriba y las fuentes de abajo.
16Eb li ralal xcßajol lix yucuaß li rixakil laj Moisés, aßaneb laj Ceneo. Eb aßan queßrochbeni li ralal xcßajol laj Judá nak queßel saß li tenamit Jericó bar cuanqueb cuiß nabal chi cheß palmera. Queßcôeb saß li chaki chßochß li cuan nachß riqßuin li tenamit Arad saß xcuênt Neguev. Ut aran queßcana chi cuânc saß xyânkeb li cuanqueb saß li naßajej aßan.
16Y los hijos de Cineo, suegro de Moisés, subieron de la ciudad de las palmas con los hijos de Judá al desierto de Judá, que está al mediodía de Arad: y fueron y habitaron con el pueblo.
17Ut eb li ralal xcßajol laj Judá queßcôeb rochbeneb li ralal xcßajol laj Simeón chi pletic riqßuineb laj cananeo li cuanqueb saß li tenamit Sefat ut queßnumta saß xbêneb. Xban nak queßxsach ru li tenamit, joßcan nak queßxqßue Horma chokß xcßabaß li tenamit aßan.
17Y fué Judá á su hermano Simeón, é hirieron al Cananeo que habitaba en Sephath, y asoláronla: y pusieron por nombre á la ciudad, Horma.
18Eb li ralal xcßajol laj Judá queßrêchaniheb li tenamit Gaza, Ascalón ut Ecrón rochbeneb li naßajej li cuanqueb chi xjun sutam.
18Tomó también Judá á Gaza con su término, y á Ascalón con su término, y á Ecrón con su término.
19Li Kâcuaß cuan riqßuineb li ralal xcßajol laj Judá ut queßnumta saß xbêneb li cuanqueb saß li naßajej li tzûl ru. Abanan incßaß queßru queßnumta saß xbêneb li cuanqueb saß li ru takßa xban nak eb aßan cuanqueb lix carruaje yîbanbil riqßuin chßîchß.
19Y fué Jehová con Judá, y echó á los de las montañas; mas no pudo echar á los que habitaban en los llanos, los cuales tenían carros herrados.
20Li tenamit Hebrón quiqßueheß re laj Caleb joß quixye laj Moisés. Ut laj Caleb quirisiheb saß li naßajej aßan li oxib chßûtal li ralal xcßajol laj Anac.
20Y dieron Hebrón á Caleb, como Moisés había dicho: y él echó de allí tres hijos de Anac.
21Abanan eb li ralal xcßajol laj Benjamín incßaß queßrisiheb laj jebuseo saß li tenamit Jerusalén. Toj chalen anakcuan eb laj jebuseo cuanqueb saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Benjamín.
21Mas al Jebuseo que habitaba en Jerusalem, no echaron los hijos de Benjamín, y así el Jebuseo habitó con los hijos de Benjamín en Jerusalem hasta hoy.
22Eb li ralal xcßajol laj José queßcôeb chi pletic riqßuineb li cuanqueb Bet-el. Ut li Kâcuaß cuan riqßuineb.
22También los de la casa de José subieron á Beth-el; y fué Jehová con ellos.
23Eb li ralal xcßajol laj José queßxtaklaheb laj qßuehol etal saß li tenamit Bet-el, li quiyeman ajcuiß Luz re junxil.
23Y los de la casa de José pusieron espías en Beth-el, la cual ciudad antes se llamaba Luz.
24Queßril jun li cuînk eb laj qßuehol etal nak yô chi êlc saß li tenamit ut queßxye re: —Tâcßut chiku chanru naru to-oc saß li tenamit ut takuxtâna âcuu nak tonumtâk saß xbên li tenamit, chanqueb re.
24Y los que espiaban vieron un hombre que salía de la ciudad, y dijéronle: Muéstranos ahora la entrada de la ciudad, y haremos contigo misericordia.
25Joßcan nak li cuînk quixcßut chiruheb chanru nak teßoc saß li tenamit. Ut nak queßoc, queßxcamsi chixjunileb li cuanqueb aran. Caßaj cuiß li cuînk aßan rochbeneb li ralal xcßajol ut li rixakil queßxcanab chi êlc saß li naßajej aßan.
25Y él les mostró la entrada á la ciudad, é hiriéronla á filo de espada; mas dejaron á aquel hombre con toda su familia.
26Li cuînk aßan cô chi cuânc saß lix naßajeb laj heteo. Quixyîb jun li tenamit aran ut quixqßue Luz chokß xcßabaß. Toj chalen anakcuan Luz nayeman re li tenamit aßan.
26Y fuese el hombre á la tierra de los Hetheos, y edificó una ciudad, á la cual llamó Luz: y este es su nombre hasta hoy.
27Eb li ralal xcßajol laj Manasés incßaß queßru risinquileb li cuanqueb saß eb li tenamit Bet-seán ut Taanac, joß ajcuiß li tenamit Dor. Chi moco queßrisiheb saß li cocß cßalebâl li cuanqueb chi xjun sutam. Ut incßaß queßrisiheb saß eb li tenamit Ibleam ut Meguido, chi moco queßrisiheb saß li cocß cßalebâl li cuanqueb chi xjun sutam. Joßcan nak eb laj cananeo queßcana chi cuânc saß li naßajej aßan.
27Tampoco Manasés echó á los de Beth-sean, ni á los de sus aldeas, ni á los de Taanach y sus aldeas, ni á los de Dor y sus aldeas, ni á los habitantes de Ibleam y sus aldeas, ni á los que habitaban en Megiddo y en sus aldeas: mas el Cananeo quiso habitar en
28Nak quicacuu xmetzßêuheb laj Israel, queßxpuersiheb laj cananeo chixtojbal rix lix naßajeb. Ut incßaß queßrisiheb saß li naßajej aßan.
28Empero cuando Israel tomó fuerzas hizo al Cananeo tributario, mas no lo echó.
29Joßcan ajcuiß eb li ralal xcßajol laj Efraín incßaß queßrisiheb laj cananeo saß li naßajej Gezer. Queßcana ban chi cuânc saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Efraín.
29Tampoco Ephraim echó al Cananeo que habitaba en Gezer; antes habitó el Cananeo en medio de ellos en Gezer.
30Eb li ralal xcßajol laj Zabulón incßaß queßrisiheb laj cananeo saß eb li tenamit Quitrón ut Naalal. Queßcana ban chi cuânc aran. Abanan eb li ralal xcßajol laj Zabulón queßxpuersiheb chixtojbal rix lix naßajeb.
30Tampoco Zabulón echó á los que habitaban en Chîtron y á los que habitaban en Naalol; mas el Cananeo habitó en medio de él, y le fueron tributarios.
31Chi moco eb li ralal xcßajol laj Aser queßrisiheb li cuanqueb saß eb li tenamit Aco, Sidón, Alab, Aczib, Helba ut Afec joß ajcuiß Rehob.
31Tampoco Aser echó á los que habitaban en Achô, y á los que habitaban en Sidón, y en Ahlab, y en Achzib, y en Helba, y en Aphec, y en Rehod:
32Joßcan nak eb li ralal xcßajol laj Aser queßcuan saß xyânkeb laj cananeo xban nak incßaß queßrisiheb saß li naßajej aßan.
32Antes moró Aser entre los Cananeos que habitaban en la tierra; pues no los echó.
33Eb li ralal xcßajol laj Neftalí incßaß ajcuiß queßrisiheb li cuanqueb saß eb li tenamit Bet-semes ut Bet-anat. Queßcuan ban saß xyânkeb. Abanan eb li ralal xcßajol laj Neftalí queßxpuersiheb laj Canaán chixtojbal rix lix naßajeb.
33Tampoco Nephtalí echó á los que habitaban en Beth-semes, y á los que habitaban en Beth-anath, sino que moró entre los Cananeos que habitaban en la tierra; mas fuéronle tributarios los moradores de Beth-semes, y los moradores de Beth-anath.
34Eb laj amorreo incßaß queßxcanabeb li ralal xcßajol laj Dan chi oc saß li ru takßa. Queßcana ban saß li naßajej li tzûl ru.
34Los Amorrheos apretaron á los hijos de Dan hasta el monte; que no los dejaron descender á la campiña.
35Eb laj amorreo queßcana chi cuânc saß li tzûl Heres, ut saß eb li tenamit Ajalón ut Saalbim. Nak queßcacuu xmetzßêuheb li ralal xcßajol laj José queßxpuersiheb chixtojbal rix lix naßajeb.Li nubâl re lix naßajeb laj amorreo naticla cuan cuiß li tzûl Acrabim xcßabaß. Nacuulac toj saß li tenamit Sela li cuan saß li norte.
35Y quiso el Amorrheo habitar en el monte de Heres, en Ajalón y en Saalbín; mas como la mano de la casa de José tomó fuerzas, hiciéronlos tributarios.
36Li nubâl re lix naßajeb laj amorreo naticla cuan cuiß li tzûl Acrabim xcßabaß. Nacuulac toj saß li tenamit Sela li cuan saß li norte.
36Y el término del Amorrheo fué desde la subida de Acrabim, desde la piedra, y arriba.