1Li Kâcuaß Dios quixye: —Mêyîb êjalanil dios chi moco êpechßbil dios, chi moco têyîb êdios pec re têlokßoniheb. Chi moco chiruheb li pec têyîb junak retalil êdios xban nak lâin li Kâcuaß lê Dios.
1NO haréis para vosotros ídolos, ni escultura, ni os levantaréis estatua, ni pondréis en vuestra tierra piedra pintada para inclinaros á ella: porque yo soy Jehová vuestro Dios.
2Cheqßuehak ban xlokßal li hilobâl cutan ut che-oxlokßihak lin tabernáculo. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin.
2Guardad mis sábados, y tened en reverencia mi santuario: Yo Jehová.
3Cui têbânu li cßaßru naxye saß li chakßrab li xinqßue êre, ut cui têbânu li cßaßru xinye êre,
3Si anduviereis en mis decretos, y guardareis mis mandamientos, y los pusiereis por obra;
4lâin tintakla li hab saß ruchichßochß saß xkßehil. Tâêlk chi us li acuîmk saß li chßochß. Ut eb li cheß teßûchînk.
4Yo daré vuestra lluvia en su tiempo, cy la tierra rendirá sus producciones, y el árbol del campo dará su fruto;
5Nabal li ru li trigo tixqßue. Toj yôkex ajcuiß chixsicßbal nak tâcuulak xkßehil xsicßbal ru li uvas. Ut nabal ru li uvas tixqßue. Toj mâji ajcuiß nequechoy xsicßbal ru li uvas nak tâcuulak xkßehil li âuc. Textzacânk chi us toj retal tâcßojlâk êchßôl. Sahak saß lê chßôl ut cuânkex saß xyâlal saß lê naßaj.
5Y la trilla os alcanzará á la vendimia, y la vendimia alcanzará á la sementera, y comeréis vuestro pan en hartura y habitaréis seguros en vuestra tierra:
6Lâin texinqßue chi cuânc saß tuktûquil usilal saß lê naßaj. Sa texcuârk xban nak mâ ani tâseßbesînk êre. Lâin tincuisi li joskß aj xul saß lê tenamit ut mâ ani tâoc êriqßuin chi pletic.
6Y yo daré paz en la tierra, y dormiréis, y no habrá quien os espante: y haré quitar las malas bestias de vuestra tierra, y no pasará por vuestro país la espada:
7Lâex têrâlinaheb li xicß nequeßiloc êre ut têcamsiheb chi chßîchß.
7Y perseguiréis á vuestros enemigos, y caerán á cuchillo delante de vosotros:
8Yal ôb ajcuiß êre lâex têrâlinaheb jun ciento li xicß nequeßiloc êre. Ut jun ciento êre lâex teßrâlinaheb lajêb mil. Ut têcamsiheb chi chßîchß li xicß nequeßiloc êre.
8Y cinco de vosotros perseguirán á ciento, y ciento de vosotros perseguirán á diez mil, y vuestros enemigos caerán á cuchillo delante de vosotros.
9Lâin tinbânu usilal êre. Texcuosobtesi ut texnabalokß. Junelic xakxôk xcuanquil li contrato li quinbânu êriqßuin.
9Porque yo me volveré á vosotros, y os haré crecer, y os multiplicaré, y afirmaré mi pacto con vosotros:
10Toj yôkex ajcuiß chixtzacanquil li xesicß jun haber ut li joß qßuial chic li mâjiß nequechoy têrisi saß li cab li nequexoc cuiß li ru lê racuîmk re têxoc cuiß li toj yôkex chixsicßbal.
10Y comeréis lo añejo de mucho tiempo, y sacareis fuera lo añejo á causa de lo nuevo:
11Lâin tincuânk saß êyânk ut incßaß texintzßektâna.
11Y pondré mi morada en medio de vosotros, y mi alma no os abominará:
12Lâin junelic cuânkin êriqßuin. Lâinak lê Dios ut lâexak lin tenamit.
12Y andaré entre vosotros, y yo seré vuestro Dios, y vosotros seréis mi pueblo.
13Lâin li Kâcuaß lê Dios. Lâin quin-isin chak êre Egipto re nak incßaß chic texcuânk chokß rahobtesinbil môs. Chanchan nak cuan li yugo saß êcux nak quexcuan rubel xcuanquileb. Abanan lâin quexcuisi rubel xcuanquileb. Anakcuan naru têtaksi lê rilobâl nak texbêk.
13Yo Jehová vuestro Dios, que os saqué de la tierra de Egipto, para que no fueseis sus siervos; y rompí las coyundas de vuestro yugo, y os he hecho andar el rostro alto.
14Abanan cui lâex incßaß nequerabi li cßaßru ninye ut cui incßaß nequebânu li naxye saß li chakßrab li xinqßue êre, texinqßue chixtojbal êmâc.
14Empero si no me oyereis, ni hiciereis todos estos mis mandamientos,
15Cui lâex têtzßektâna lin chakßrab ut incßaß têcßûluban ut cui incßaß nequeqßue saß êchßôl li cßaßru ninye ut cui lâex têrisi xcuanquil li contrato li quinbânu êriqßuin,
15Y si abominareis mis decretos, y vuestra alma menospreciare mis derechos, no ejecutando todos mis mandamientos, é invalidando mi pacto;
16lâin texinqßue chixtojbal rix lê mâc. Xiu xiu chic cuânkex. Ut lâin tintakla chak li raylal saß êbên. Tintakla li yajel li incßaß naru xbanbal. Ut tintakla li caki yajel saß êbên tixlubtesi lê tibel ut târocsi xyajel li xnakß êru. Tex-âuk raj chic, abanan moco têtzaca ta chic. Aßaneb ban chic li xicß nequeßiloc êre teßtzacânk re.
16Yo también haré con vosotros esto: enviaré sobre vosotros terror, extenuación y calentura, que consuman los ojos y atormenten el alma: y sembraréis en balde vuestra simiente, porque vuestros enemigos la comerán:
17Lâin incßaß chic texintenkßa. Texincanab êjunes re nak li xicß nequeßiloc êre teßnumtâk saß êbên ut teßtaklânk saß êbên. Tex-êlelîk chiruheb usta incßaß yôkeb chêrâlinanquil.
17Y pondré mi ira sobre vosotros, y seréis heridos delante de vuestros enemigos; y los que os aborrecen se enseñorearán de vosotros, y huiréis sin que haya quien os persiga.
18Abanan cui toj incßaß ajcuiß tex-abînk chicuu nak acak xecßul chixjunil li raylal aßin, lâin tinqßue xtzßakob lix tojbal rix lê mâc. Cuukub sut chic têtoj rix lê mâc.
18Y si aun con estas cosas no me oyereis, yo tornaré á castigaros siete veces más por vuestros pecados.
19Lâin tincuisi lê kßetkßetil ut incßaß chic tênimobresi êrib. Incßaß chic tixqßue li hab. Ut tâchakik lê chßochß ut tâcacuûk joß xcacuil li chßîchß bronce.
19Y quebrantaré la soberbia de vuestra fortaleza, y tornaré vuestro cielo como hierro, y vuestra tierra como metal:
20Mâcßaßak aj e nak têtacuasi êrib chi cßanjelac xban nak incßaß chic tâêlk li acuîmk saß lê naßaj ut incßaß chic teßûchînk li cheß.
20Y vuestra fuerza se consumirá en vano; que vuestra tierra no dará su esquilmo, y los árboles de la tierra no darán su fruto.
21Ut cui toj yôkex ajcuiß xkßetkßetinquil êrib chicuu ut incßaß têbânu li cßaßru ninye, lâin texinqßue cuißchic cuukub sut chixtojbal êmâc.
21Y si anduviereis conmigo en oposición, y no me quisiereis oír, yo añadiré sobre vosotros siete veces más plagas según vuestros pecados.
22Tintakla li joskß aj xul saß êyânk ut telajeßxcamsiheb lê cocßal ut teßxcamsi lê quetômk. Moco qßuihex ta chic texcanâk. Ut mâ ani chic teßnumekß saß eb li be.
22Enviaré también contra vosotros bestias fieras que os arrebaten los hijos, y destruyan vuestros animales, y os apoquen, y vuestros caminos sean desiertos.
23Ut cui ac xecßul chixjunil li raylal aßin, abanan cui toj incßaß nequecßul lê kßusbal ut xicß nequinêril,
23Y si con estas cosas no fuereis corregidos, sino que anduviereis conmigo en oposición,
24lâin tinjoskßokß êriqßuin ut cuukub sut chic li raylal li tintakla saß êbên re xtojbal rix lê mâc.
24Yo también procederé con vosotros, en oposición y os heriré aún siete veces por vuestros pecados:
25Lâin tintaklaheb li xicß nequeßiloc êre chi pletic êriqßuin re xtojbal rix lê mâc nak xekßet lin contrato. Nak texxic saß eb li tenamit chixcolbal êrib, lâin tintakla li rax câmc saß êbên ut lâex têkßaxtesi êrib saß rukßeb li xicß nequeßiloc êre.
25Y traeré sobre vosotros espada vengadora, en vindicación del pacto; y os recogeréis á vuestras ciudades; mas yo enviaré pestilencia entre vosotros, y seréis entregados en mano del enemigo.
26Incßaß chic tâcuânk chi tzßakal lê tzacaêmk. Lajêb chi ixk teßxyîb li caxlan cua saß jun chi horno. Ajlanbil chic li caxlan cua li têcßul. Ut nak ac xecuaß chixjunil, incßaß tâtzßaklok êre.
26Cuando yo os quebrantare el arrimo del pan, cocerán diez mujeres vuestro pan en un horno, y os devolverán vuestro pan por peso; y comeréis, y no os hartaréis.
27Cui toj têkßetkßeti êrib chicuu nak ac xecßul li raylal aßin, ut incßaß têbânu li cßaßru ninye,
27Y si con esto no me oyereis, mas procediereis conmigo en oposición,
28tânumtâk lin joskßil saß êbên. Cuukub sut chic li raylal li tinqßue saß êbên.
28Yo procederé con vosotros en contra y con ira, y os catigaré aún siete veces por vuestros pecados.
29Textzßocâk toj retal têtiu xtibeleb lê ralal êcßajol.
29Y comeréis las carnes de vuestros hijos, y comeréis las carnes de vuestras hijas:
30Lâin tintßan li naßajej li najt xteram li nequexlokßonin cuiß. Ut tinjucß li artal li nequecßat cuiß lê pom. Ut lâin tintub lê camenak saß xbêneb lê yîbanbil dios, li moco yoßyôqueb ta. Ut xicß chic texcuil.
30Y destruiré vuestros altos, y talaré vuestras imágenes, y pondré vuestros cuerpos muertos sobre los cuerpos muertos de vuestros ídolos, y mi alma os abominará:
31Lâin tinjuqßuiheb lê tenamit ut tinsacheb chi junaj cua eb li naßajej li nequexlokßonin cuiß. Ut incßaß chic tincßul lê sununquil ban li nequecßat chicuu.
31Y pondré vuestras ciudades en desierto, y asolaré vuestros santuarios, y no oleré la fragancia de vuestro suave perfume.
32Lâin tinsach ru lê naßaj. Ut teßsach xchßôleb li xicß nequeßiloc êre li cuanqueb aran.
32Yo asolaré también la tierra, y se pasmarán de ella vuestros enemigos que en ella moran:
33Lâin tinjeqßui êru saß xyânkeb li xnînkal ru tenamit. Ut tebinqßue li xicß nequeßiloc êre chêrâlinanquil riqßuin chßîchß. Tinsach ru lê naßaj ut juqßuinbilakeb chic lê tenamit.
33Y á vosotros os esparciré por las gentes, y desenvainaré espada en pos de vosotros: y vuestra tierra estará asolada, y yermas vuestras ciudades.
34Ut li chßochß tâsahokß xchßôl chi hilânc chixjunil li chihab nak cuânkex chak saß xtenamiteb li xicß nequeßiloc êre. Li chßochß aßin tâhilânk.
34Entonces la tierra holgará sus sábados todos los días que estuviere asolada, y vosotros en la tierra de vuestros enemigos: la tierra descansará entonces y gozará sus sábados.
35Chixjunil li chihab nak mâ anihakex saß li naßajej aßin, li chßochß tâsahokß xchßôl ut tâhilânk xban nak lâex incßaß xeqßue chi hilânc saß li chihab nak tento raj xhilan.
35Todo el tiempo que estará asolada, holgará lo que no holgó en vuestros sábados mientras habitabais en ella.
36Ut eb li incßaß teßsachekß ru lâin tinqßue xxiuheb saß li naßajej li cuânkeb cuiß. Teßxucuak chiruheb li xicß nequeßiloc reheb. Ut teßêlelik yal xban xyâb li xak cheß nak na-ecßasîc xban li ikß. Teßâlinak xban xxiuheb ut teßtßanekß xban xxiuheb usta mâ ani yôk chi âlinânc reheb.
36Y á los que quedaren de vosotros infundiré en sus corazones tal cobardía, en la tierra de sus enemigos, que el sonido de una hoja movida los perseguirá, y huirán como de cuchillo, y caerán sin que nadie los persiga:
37Nak yôkeb chi êlelic teßxtichi ribeb chi ribileb rib usta mâ ani yôk chi âlinânc reheb. Ut incßaß teßrûk chixcolbal ribeb chiruheb li xicß nequeßiloc reheb.
37Y tropezarán los unos en los otros, como si huyeran delante de cuchillo, aunque nadie los persiga; y no podréis resistir delante de vuestros enemigos.
38Lâex tex-osokß saß xyânkeb li xnînkal ru tenamit. Ut tex-osokß saß xnaßajeb li xicß nequeßiloc êre.
38Y pereceréis entre las gentes, y la tierra de vuestros enemigos os consumirá.
39Li joß qßuialex li incßaß tex-osokß kßaxal ra têcßul ut tacuasinbilakex saß lix naßajeb li xicß nequeßiloc êre xban lê mâc ut xban lix mâqueb lê naß êyucuaß.
39Y los que quedaren de vosotros decaerán en las tierras de vuestros enemigos por su iniquidad; y por la iniquidad de sus padres decaerán con ellos:
40Lâex tâyotßekß êchßôl xban li mâc quebânu ut xban li mâc queßxbânu chak lê naß êyucuaß nak quineßxtzßektâna ut queßxkßet lin chakßrab.
40Y confesarán su iniquidad, y la iniquidad de sus padres, por su prevaricación con que prevaricaron contra mí: y también porque anduvieron conmigo en oposición,
41Ut lâex têqßue retal nak xmâc aßan nak quebintakla saß xtenamiteb li xicß nequeßiloc êre. Nak têcubsi êrib ut têcßûluban saß êbên lix tojbal rix lê mâc,
41Yo también habré andado con ellos en contra, y los habré metido en la tierra de sus enemigos: y entonces se humillará su corazón incircunciso, y reconocerán su pecado;
42tâjulticokß cue li contrato li quinbânu riqßuineb laj Jacob, laj Isaac, ut laj Abraham. Ut tâjulticokß cue li chßochß.
42Y yo me acordaré de mi pacto con Jacob, y asimismo de mi pacto con Isaac, y también de mi pacto con Abraham me acordaré; y haré memoria de la tierra.
43Mâ ani chic cuânk aran ut li chßochß tâsahokß saß xchßôl chi hilânc. Tento nak lâex aj Israel têcßûluban saß êbên xtojbal rix li mâc quebânu nak quekßet lin chakßrab ut xicß queril li quexintakla cuiß.
43Que la tierra estará desamparada de ellos, y holgará sus sábados, estando yerma á causa de ellos; mas entretanto se someterán al castigo de sus iniquidades: por cuanto menospreciaron mis derechos, y tuvo el alma de ellos fastidio de mis estatutos.
44Usta xetzßektâna lin chakßrab ut usta cuanquex saß xtenamiteb li xicß nequeßiloc êre, abanan lâin incßaß texintzßektâna, chi moco texsachk saß inchßôl. Incßaß tinsach êru xban nak toj cuan saß inchßôl li contrato quinbânu riqßuineb lê xeßtônil yucuaß. Lâin li Kâcuaß lê Dios.
44Y aun con todo esto, estando ellos en tierra de sus enemigos, yo no los desecharé, ni los abominaré para consumirlos, invalidando mi pacto con ellos: porque yo Jehová soy su Dios:
45Tâjulticokß ban cue li contrato li quinbânu riqßuineb lê xeßtônil yucuaß nak queßcuisi chak saß li tenamit Egipto chiruheb li xnînkal ru tenamit re nak lâinak chic lix Dioseb, chan li Kâcuaß.Aßaneb aßin li chakßrab, li tijleb ut lix taklanquileb li quixqßue li Kâcuaß re laj Moisés saß li tzûl Sinaí chokß reheb laj Israel.
45Antes me acordaré de ellos por el pacto antiguo, cuando los saqué de la tierra de Egipto á los ojos de las gentes, para ser su Dios: Yo Jehová.
46Aßaneb aßin li chakßrab, li tijleb ut lix taklanquileb li quixqßue li Kâcuaß re laj Moisés saß li tzûl Sinaí chokß reheb laj Israel.
46Estos son los decretos, derechos y leyes que estableció Jehová entre sí y los hijos de Israel en el monte de Sinaí por mano de Moisés.