1Sa' jun li hilobâl cutan li Jesús yô chi numec' sa' jun sîr li acuîmk trigo rochbeneb lix tzolom. Eb lix tzolom que'xch'ot ru li trigo nak yôqueb chi numec' ut que'risi li rix sa' ruk'eb ut que'xcua'.
1Y ACONTECIO que pasando él por los sembrados en un sábado segundo del primero, sus discípulos arrancaban espigas, y comían, restregándolas con las manos.
2Cuanqueb cuib oxib eb laj fariseo que'ril nak yôqueb chixsic'bal ru li trigo. Que'xye reheb: -¿C'a'ut nak yôquex chixsic'bal ru li trigo sa' li hilobâl cutan? ¿C'a'ut nak nequebânu li c'anjel moco uxc ta naraj sa' li hilobâl cutan? chanqueb.
2Y algunos de los Fariseos les dijeron: ¿Por qué hacéis lo que no es lícito hacer en los sábados?
3Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -¿Ma mâ jun cua êrilom sa' li Santil Hu li c'a'ru quixbânu laj David nak a'an ut eb li rochben te'tz'ocâk?
3Y respondiendo Jesús les dijo: ¿Ni aun esto habéis leído, qué hizo David cuando tuvo hambre, él, y los que con él estaban;
4Laj David qui-oc sa' li rochoch li Dios ut quixchap li caxlan cua li ac mayejanbil chiru li Dios. Juneseb raj laj tij naru te'tzacânk re li caxlan cua a'an. Abanan laj David quixcua' ut quixq'ue ajcui' reheb li cuanqueb rochben xban nak te'tz'ocâk.
4Cómo entró en la casa de Dios, y tomó los panes de la proposición, y comió, y dió también á los que estaban con él, los cuales no era lícito comer, sino á solos los sacerdotes?
5Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: -Jo'can nak lâin li C'ajolbej cuan incuanquil chixyebal c'a'ru tâuxmânk sa' li hilobâl cutan, chan reheb.
5Y les decía. El Hijo del hombre es Señor aun del sábado.
6Sa' jun chic li hilobâl cutan qui-oc li Jesús sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut quixch'olob lix yâlal chiruheb li tenamit. Aran cuan jun li cuînk sic lix nim uk'.
6Y aconteció también en otro sábado, que él entró en la sinagoga y enseñaba; y estaba allí un hombre que tenía la mano derecha seca.
7Cuanqueb cuib oxib aj fariseo ut aj tzolol chak'rab aran. Yôqueb chirilbal ma tixq'uirtesi tana li ruk' li cuînk a'in sa' li hilobâl cutan re nak naru te'xjit li Jesús.
7Y le acechaban los escribas y los Fariseos, si sanaría en sábado, por hallar de qué le acusasen.
8Li Jesús quixnau c'a'ru yôqueb chixc'oxlanquil. Jo'can nak quixye re li cuînk li sic ruk': -Cuaclin. Xakab âcuib chiruheb, chan. Ut li cuînk quicuacli ut quixakli chiruheb.
8Mas él sabía los pensamientos de ellos; y dijo al hombre que tenía la mano seca: Levántate, y ponte en medio. Y él levantándose, se puso en pie.
9Li Jesús quixye reheb: -Cuan c'a'ru nacuaj xpatz'bal êre. ¿C'a'ru us xbânunquil sa' li hilobâl cutan? ¿Ma naru xbânunquil li us malaj li inc'a' us? ¿Ma us xcolbal xyu'am junak malaj xsachbal? chan reheb.
9Entonces Jesús les dice: Os preguntaré un cosa: ¿Es lícito en sábados hacer bien, ó hacer mal? ¿salvar la vida, ó quitarla?
10Li Jesús quicana chirilbaleb chixjûnkaleb, ut quixye re li cuînk li sic ruk': -Ye' lâ cuuk', chan. Ut li cuînk quixye' li ruk' ut sa' ajcui' li hônal a'an quiq'uira li ruk'.
10Y mirándolos á todos alrededor, dice al hombre: Extiende tu mano. Y él lo hizo así, y su mano fué restaurada.
11C'ajo' nak que'josk'o' eb laj fariseo ut laj tzolol chak'rab, ut que'oc chixyebal chi ribileb rib chanru nak te'xjit li Jesús.
11Y ellos se llenaron de rabia; y hablaban los unos á los otros qué harían á Jesús.
12Sa' jun li cutan cô li Jesús chi tijoc sa' xbên jun li tzûl. Quixnumsi li k'ojyîn chi tijoc chiru li Dios.
12Y aconteció en aquellos días, que fué al monte á orar, y pasó la noche orando á Dios.
13Nak ac xsakêu quixbokeb lix tzolom ut quixsic' ruheb li cablaju sa' xyânkeb ut quixq'ueheb chok' apóstol. A'aneb a'in li apóstol li quixsic' ruheb:
13Y como fué de día, llamó á sus discípulos, y escogió doce de ellos, á los cuales también llamó apóstoles:
14laj Simón li quixq'ue ajcui' Pedro chok' xc'aba'; laj Andrés li rîtz'in laj Pedro; laj Jacobo; laj Juan; laj Felipe; laj Bartolomé;
14A Simón, al cual también llamó Pedro, y á Andrés su hermano, Jacobo y Juan, Felipe y Bartolomé,
15laj Mateo; laj Tomás; laj Jacobo li ralal laj Alfeo; laj Simón li neque'xye ajcui' Zelote re;
15Mateo y Tomás, Jacobo hijo de Alfeo, y Simón el que se llama Celador,
16laj Judas li rîtz'in laj Jacobo ut laj Judas Iscariote li quik'axtesin re li Jesús mokon sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re.
16Judas hermano de Jacobo, y Judas Iscariote, que también fué el traidor.
17Li Jesús quicube sa' li tzûl rochbeneb lix tzolom ut quicana sa' jun na'ajej tak'a ru rochbeneb lix q'uialeb chic lix tzolom ut li q'uila tenamit li que'chal chak sa' eb li tenamit Judea ut Jerusalén. Ut cuan ajcui' li que'chal sa' eb li tenamit li cuanqueb chire li palau jo' Tiro ut Sidón. Quilaje'chal re nak te'rabi li c'a'ru tixye li Jesús ut re ajcui' nak li Jesús tixq'uirtesiheb li yaj.
17Y descendió con ellos, y se paró en un lugar llano, y la compañía de sus discípulos, y una grande multitud de pueblo de toda Judea y de Jerusalem, y de la costa de Tiro y de Sidón, que habían venido á oirle, y para ser sanados de sus enfermedades;
18Ut quixq'uirtesiheb ajcui' li cuanqueb mâus aj musik'ej riq'uineb.
18Y los que habían sido atormentados de espíritus inmundos: y estaban curados.
19Ut li q'uila tenamit te'raj xch'e'bal li Jesús re nak te'q'uirtesîk. A'an naxq'uirtesiheb riq'uin lix cuanquilal.
19Y toda la gente procuraba tocarle; porque salía de él virtud, y sanaba á todos.
20Ut li Jesús quirileb lix tzolom ut qui-oc chixyebal: -Us xak êre lâex li neba'ex, xban nak cuanquex chic rubel xcuanquil li Dios.
20Y alzando él los ojos á sus discípulos, decía: Bienaventurados vosotros los pobres; porque vuestro es el reino de Dios.
21Us xak êre lâex li textz'ocâk anakcuan xban nak tâc'ojobâk êch'ôl. Us xak êre lâex li yôquex chi yâbac anakcuan xban xrahil êch'ôl xban nak sa' jun cutan texse'ek xban xsahil êch'ôl.
21Bienaventurados los que ahora tenéis hambre; porque seréis saciados. Bienaventurados los que ahora lloráis, porque reiréis.
22Us xak êre lâex nak xic' tex-ilek' sa' inc'aba' lâin li C'ajolbej. Us xak êre lâex nak tex-isîk sa' xyânkeb ut texhobek' sa' inc'aba' lâin ut tâyehek' êre nak inc'a' us êna'leb.
22Bienaventurados seréis, cuando los hombres os aborrecieren, y cuando os apartaren de sí, y os denostaren, y desecharen vuestro nombre como malo, por el Hijo del hombre.
23Chisahok' sa' êch'ôl nak te'xbânu êre chi jo'can. Chic'ojlâk êch'ôl xban nak cuan jun lê k'ajcâmunquil riq'uin li Dios sa' choxa. Jo'can ajcui' nak que'xtz'ektâna eb li profeta junxil eb lix xe'tônil xyucua'eb li tenamit a'in.
23Gozaos en aquel día, y alegraos; porque he aquí vuestro galardón es grande en los cielos; porque así hacían sus padres á los profetas.
24Abanan, lâex li biomex raylal châlel sa' êbên xban nak ac xec'ojob êch'ôl arin sa' ruchich'och'.
24Mas ay de vosotros, ricos! porque tenéis vuestro consuelo.
25Raylal châlel sa' êbên lâex li cuan nabal c'a'ru êre xban nak tâcuulak xk'ehil nak mâc'a' chic cuânk êre re textzacânk. Raylal châlel sa' êbên lâex li nequexse'ec anakcuan xban xsahil êch'ôl xban nak mokon texyâbak xban xrahil êch'ôl.
25Ay de vosotros, los que estáis hartos! porque tendréis hambre. Ay de vosotros, los que ahora reís! porque lamentaréis y lloraréis.
26Raylal châlel sa' êbên lâex li naq'uehe' êlok'al arin sa' ruchich'och' xbaneb li tenamit. Jo'ca'in ajcui' nak que'q'uehe' xlok'al eb li profeta aj balak' xbaneb lê xe'tônil yucua'.
26Ay de vosotros, cuando todos los hombres dijeren bien de vosotros! porque así hacían sus padres á los falsos profetas.
27Ut lâex li yôquex chi abînc re li yôquin chixyebal, cheq'uehak retal li tinye êre. Cherahakeb li xic' neque'iloc êre. Ut chebânuhak usilal reheb li neque'tz'ektânan êre.
27Mas á vosotros los que oís, digo: Amad á vuestros enemigos, haced bien á los que os aborrecen;
28Chetz'âmâk rusilal li Dios sa' xbêneb li neque'mâusilan êre. Ut chextijok ajcui' chirixeb li neque'hoboc êre.
28Bendecid á los que os maldicen, y orad por los que os calumnian.
29Cui ani tâsac'ok xnak' âcuu, q'ue li jun pac'al re, re tixsac'. Cui ani târaj xmak'bal lâ chaquêt, q'ue ajcui' lâ camîs re.
29Y al que te hiriere en la mejilla, dale también la otra; y al que te quitare la capa, ni aun el sayo le defiendas.
30Li ani tixtz'âma c'a'ru re âcue, q'ue re. Ut cui ani tixmak' c'a'ru âcue châcuu, mâpatz' chic rêkaj re.
30Y á cualquiera que te pidiere, da; y al que tomare lo que es tuyo, no vuelvas á pedir.
31Cui lâex têraj nak châbilakeb lê ras êrîtz'in êriq'uin, châbilakex ajcui' lâex riq'uineb a'an.
31Y como queréis que os hagan los hombres, así hacedles también vosotros:
32Cui ca'aj cui' li ani narahoc êre nequera, mâc'a' xjalanil li yôquex chixbânunquil, riq'uin li neque'xbânu li mâji' neque'pâban xban nak ca'aj cui' li ani narahoc reheb neque'xra.
32Porque si amáis á los que os aman, ¿qué gracias tendréis? porque también los pecadores aman á los que los aman.
33Cui ca'aj cui' li neque'bânun usilal êre, nequebânu usilal reheb, mâc'a' xjalanil li yôquex chixbânunquil riq'uin li neque'xbânu li mâji' neque'pâban. Xban nak ca'aj cui' li ani nabânun usilal reheb neque'xbânu usilal re.
33Y si hiciereis bien á los que os hacen bien, ¿qué gracias tendréis? porque también los pecadores hacen lo mismo.
34Cui lâex nequeto'oni tumin ca'aj cui' reheb li nequenau nak te'xq'ue rêkaj, mâc'a' xjalanil li yôquex chixbânunquil riq'uin li neque'xbânu li toj mâji' neque'pâban xban nak neque'xto'oni tumin ca'aj cui' reheb li neque'xnau nak te'xq'ue rêkaj.
34Y si prestareis á aquellos de quienes esperáis recibir, ¿qué gracias tendréis? porque también los pecadores prestan á los pecadores, para recibir otro tanto.
35Jo'can ut nak cherahakeb li ani xic' neque'iloc êre. Chebânuhak usilal reheb. Ut cheq'uehak chi to' re li c'a'ru tixpatz' êre chi inc'a' têroybeni rêkaj. Cui têbânu a'an, k'axal nim lê k'ajcâmunquil li tâq'uehek' êre ut lâexak li ralal xc'ajol li nimajcual Dios. A'an k'axal nim xcuyum sa' xbêneb li inc'a' useb xna'leb li inc'a' neque'xnau bantioxînc.
35Amad, pués, á vuestros enemigos, y haced bien, y prestad, no esperando de ello nada; y será vuestro galardón grande, y seréis hijos del Altísimo: porque él es benigno para con los ingratos y malos.
36Chex-uxtânânk bi' u xban nak lê yucua' cuan sa' choxa na-uxtânan u.
36Sed pues misericordiosos, como también vuestro Padre es misericordioso.
37Mextz'iloc âtin chirixeb lê ras êrîtz'in re nak li Dios inc'a' tâtz'ilok âtin chêrix lâex. Mêtz'ektâna lê ras êrîtz'in re nak li Dios inc'a' textz'ektâna lâex. Checuyak xmâqueb lê ras êrîtz'in re nak li Dios tixcuy êmâc lâex.
37No juzguéis, y no seréis juzgados: no condenéis, y no seréis condenados: perdonad, y seréis perdonados.
38Chesi c'a'ru re lê ras êrîtz'in ut li Dios tixq'ue rêkaj êre. Tixq'ue rêkaj êre chi nabal chiru li xeq'ue lâex. Tixq'ue chi nujenak li bisleb, chi yôk chi pajec' xban nak k'axal cui'chic nabal li tixq'ue êre. Riq'uin li bisleb li texbisok cui' lâex, a'an ajcui' li tâbisek' cui' li tâq'uehek' êre, chan.
38Dad, y se os dará; medida buena, apretada, remecida, y rebosando darán en vuestro seno: porque con la misma medida que midiereis, os será vuelto á medir.
39Li Jesús quixye li jaljôquil ru âtin a'in reheb li tenamit ut quixye: -Junak mutz', ¿Ma naru ta bi' tixc'ut xbe junak chic mutz'? ¿Ma inc'a' ta bi' sa' cuibal te't'anek' sa' jul xban nak mutz'eb?
39Y les decía una parábola: ¿Puede el ciego guiar al ciego? ¿No caerán ambos en el hoyo?
40Mâ jun aj tzolonel naxk'ax xcuanquil laj tzolol re. Abanan nak acak xtzol rib chi tz'akal, tixtau ajcui' xcuanquil laj tzolol re.
40El discípulo no es sobre su maestro; mas cualquiera que fuere como el maestro, será perfecto.
41¿C'a'ut nak nacaq'ue retal li c'aj che' cuan sa' xnak' ru lâ cuas âcuîtz'in ut inc'a' nacaq'ue retal li tz'amba cuan sa' xnak' âcuu lâat?
41¿Por qué miras la paja que está en el ojo de tu hermano, y la viga que está en tu propio ojo no consideras?
42¿Chanru nak tâye re lâ cuas âcuîtz'in, "Cuisihak li c'aj che' sa' xnak' âcuu", nak toj cuan li tz'amba sa' xnak' âcuu lâat? At aj ca' pac'al u, xbên cua isi li tz'amba cuan sa' li xnak' âcuu lâat, re nak tat-ilok chi tz'akal re risinquil li c'aj che' cuan sa' xnak' ru lâ cuas âcuîtz'in.
42¿O cómo puedes decir á tu hermano: Hermano, deja, echaré fuera la paja que está en tu ojo, no mirando tú la viga, que está en tu ojo? Hipócrita, echa primero fuera de tu ojo la viga, y entonces verás bien para sacar la paja que está en el ojo de tu herman
43Jo'can ajcui' riq'uin li che'. Cui châbil junak che', châbil ajcui' li ru narûchin. Ut cui inc'a' us li che', li ru li narûchin inc'a' ajcui' us. Li châbil che' inc'a' naru narûchin li inc'a' us, chi moco li che' inc'a' us naru narûchin li us.
43Porque no es buen árbol el que da malos frutos; ni árbol malo el que da buen fruto.
44Ut riq'uin li ru narûchin nanauman ru li che'. Li tun q'uix inc'a' naru narûchin li higos chi moco li q'uix naru narûchin li uvas.
44Porque cada árbol por su fruto es conocido: que no cogen higos de los espinos, ni vendimian uvas de las zarzas.
45Jo'can ajcui' riq'uin li cristian. Li ani châbil, châbil ajcui' lix yehom xbânuhom xban nak cuan li châbilal riq'uin. Ut li ani inc'a' châbil, inc'a' châbil lix yehom xbânuhom xban nak mâc'a' li châbilal riq'uin. Riq'uin li râtin li junjûnk nac'utun chanru li râm.
45El buen hombre del buen tesoro de su corazón saca bien; y el mal hombre del mal tesoro de su corazón saca mal; porque de la abundancia del corazón habla su boca.
46¿C'a'ut nak nequeye, "Kâcua', Kâcua'" cue cui inc'a' nequebânu li c'a'ru ninye?
46¿Por qué me llamáis, Señor, Señor, y no hacéis lo que digo?
47Jo'can nak li ani na-abin re li cuâtin ut naxbânu li c'a'ru ninye, li jun a'an tinjuntak'êta riq'uin jun li cuînk quixyîb li rochoch.
47Todo aquel que viene á mí, y oye mis palabras, y las hace, os enseñaré á quién es semejante:
48Quixbec chi cham ut quixq'ue li cimiento sa' xbên li pec. Quichal li hab ut quibut'ir li nima'. Coxsac' rib li ha' chiru li cab ut inc'a' quirec'asi li cab sa' xna'aj xban nak yîbanbil chi us sa' xbên pec.Ut li ani na-abin re li cuâtin ut inc'a' naxbânu li c'a'ru ninye, li jun a'an tinjuntak'êta riq'uin li cuînk li quixyîb li rochoch sa' xbên ch'och' ut inc'a' quixbec xna'aj lix cimiento. Nak quibut'ir li nima', li ha' coxsac' rib chiru li cab. Quit'ane' li cab ut quisach chi jun aj cua, chan li Jesús reheb.
48Semejante es al hombre que edifica una casa, el cual cavó y ahondó, y puso el fundamento sobre la peña; y cuando vino una avenida, el río dió con ímpetu en aquella casa, mas no la pudo menear: porque estaba fundada sobre la peña.
49Ut li ani na-abin re li cuâtin ut inc'a' naxbânu li c'a'ru ninye, li jun a'an tinjuntak'êta riq'uin li cuînk li quixyîb li rochoch sa' xbên ch'och' ut inc'a' quixbec xna'aj lix cimiento. Nak quibut'ir li nima', li ha' coxsac' rib chiru li cab. Quit'ane' li cab ut quisach chi jun aj cua, chan li Jesús reheb.
49Mas el que oyó y no hizo, semejante es al hombre que edificó su casa sobre tierra, sin fundamento; en la cual el río dió con ímpetu, y luego cayó; y fué grande la ruina de aquella casa.