Kekchi

Spanish: Reina Valera (1909)

Matthew

19

1Ut nak quirake' chixyebal li âtin a'in, li Jesús qui-el Galilea ut cô jun pac'al li nima' Jordán sa' eb li na'ajej xcuênt Judea.
1Y ACONTECIO que acabando Jesús estas palabras, se pasó de Galilea, y vino á los términos de Judea, pasado el Jordán.
2Ut quitâkêc xbaneb li q'uila tenamit ut nabaleb li yaj quixq'uirtesiheb aran.
2Y le siguieron muchas gentes, y los sanó allí.
3Cuanqueb laj fariseo que'cuulac chi patz'oc riq'uin yal re xyalbal rix ut que'xye re: -¿C'a'ru nacaye lâat? ¿Ma târûk tixjach rib li cuînk riq'uin li rixakil yal riq'uin c'a'ak re ru?-
3Entonces se llegaron á él los Fariseos, tentándole, y diciéndole: ¿Es lícito al hombre repudiar á su mujer por cualquiera causa?
4Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -¿Ma inc'a' êrilom li tz'îbanbil sa' li Santil Hu nak li Dios quiyo'obtesin chak re li cristian sa' xticlajic, cuînk ut ixk nak quixyo'obtesiheb chak?
4Y él respondiendo, les dijo: ¿No habéis leído que el que los hizo al principio, macho y hembra los hizo,
5Jo'can nak li cuînk tixcanab xna' xyucua' ut tixlak'ab rib riq'uin li rixakil. Ut chi xca'bichaleb junajakeb aj chic.
5Y dijo: Por tanto, el hombre dejará padre y madre, y se unirá á su mujer, y serán dos en una carne?
6Jo'can nak moco cuibakeb ta chic. Junajakeb aj ban chic. Jo'can ut nak li ani naxlak'ab li Dios, mâ ani chic naru najachoc re, chan.
6Así que, no son ya más dos, sino una carne: por tanto, lo que Dios juntó, no lo aparte el hombre.
7Ut que'xye cui'chic re li Jesús: -¿C'a'ut nak quixye laj Moisés nak târûk xyîbanquil junak li hu re nak tixjach rib li cuînk riq'uin li rixakil?-
7Dícenle: ¿Por qué, pues, Moisés mandó dar carta de divorcio, y repudiarla?
8Li Jesús quichak'oc ut quixye: -Xban nak k'axal cau êch'ôl, jo'can nak laj Moisés quixsume chêru nak târûk têjach êrib riq'uin lê rixakil. Aban moco jo'can ta chak sa' xticlajic nak li Dios quixyo'obtesiheb li cristian.
8Díceles: Por la dureza de vuestro corazón Moisés os permitió repudiar á vuestras mujeres: mas al principio no fué así.
9Ut lâin tinye êre nak yalak ani tixcanab rixakil chi mâcua' xmâc yumbêtac, ut tixc'am jalan chic ixk, li jun a'an tixmux ru lix sumlajic. Ut li ani tixc'am chok' rixakil li ixk li canabanbil, li jun a'an tixmux ajcui' ru lix sumlajic, chan li Jesús.
9Y yo os digo que cualquiera que repudiare á su mujer, si no fuere por causa de fornicación, y se casare con otra, adultera: y el que se casare con la repudiada, adultera.
10Ut eb lix tzolom que'xye: -Cui yâl nak jo'can tâc'ulmânk, k'axal us raj nak inc'a' tixsic' rixakil li cuînk, chanqueb.
10Dícenle sus discípulos: Si así es la condición del hombre con su mujer, no conviene casarse.
11Ut li Jesús quixye reheb: -Moco chixjunileb ta neque'xc'ul xch'ôl li âtin a'in, ca'aj cui' li ani q'uebil re xban li Dios re xtaubal ru lix yâlal a'in.
11Entonces él les dijo: No todos reciben esta palabra, sino aquellos á quienes es dado.
12Cuanqueb cuînk chalen sa' xyo'lajiqueb ac reheb nak inc'a' te'cuânk rixakil, ut cuanqueb yal pok'bileb xbaneb li rech cuînkilal re inc'a' te'cuânk rixakileb, ut cuanqueb cui'chic yal inc'a' neque'xc'ul xch'ôleb nak te'xc'am rixakil xban nak neque'xk'axtesi rib chi c'anjelac chiru li Dios. Li ani târûk tixtau ru lix yâlal a'in, chixtauhak ru, chan li Jesús.
12Porque hay eunucos que nacieron así del vientre de su madre; y hay eunucos, que son hechos eunucos por los hombres; y hay eunucos que se hicieron á sí mismos eunucos por causa del reino de los cielos; el que pueda ser capaz de eso, séalo.
13Ut chirix chic a'an cuanqueb coc'al que'c'ame' chak riq'uin li Jesús re nak tixq'ue li ruk' sa' xbêneb ut tâtijok. Ut eb lix tzolom que'xk'us li que'c'amoc chak reheb li coc'al.
13Entonces le fueron presentados unos niños, para que pusiese las manos sobre ellos, y orase; y los discípulos les riñeron.
14Nak li Jesús quiril li yôqueb chixbânunquil, quixye reheb lix tzolom: -Canabomakeb chi châlc cuiq'uin li coc'al. Mêram chiruheb xban nak lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an reheb li k'uneb xch'ôl jo' li coc'al, chan.
14Y Jesús dijo: Dejad á los niños, y no les impidáis de venir á mí; porque de los tales es el reino de los cielos.
15Ut li Jesús quixq'ue li ruk' sa' xbêneb ut quitijoc. Ut chirix a'an qui-el sa' li na'ajej a'an.
15Y habiendo puesto sobre ellos las manos se partió de allí.
16Ut quicuulac jun li cuînk riq'uin li Jesús ut quixye re: -At châbil tzolonel, ¿C'a' raj ru us tinbânu re nak tincuêchani li junelic yu'am? chan.
16Y he aquí, uno llegándose le dijo: Maestro bueno, ¿qué bien haré para tener la vida eterna?
17Ut li Jesús quixye re: -¿C'a'ut nak nacaye châbil cue cui inc'a' nacanau anihin? Jun ajcui' li châbil cuan ut a'an li Dios. Cui tâcuaj nak tâcuânk lâ yu'am chi junelic bânu li c'a'ru naxye li chak'rab.-
17Y él le dijo: ¿Por qué me llamas bueno? Ninguno es bueno sino uno, es á saber, Dios: y si quieres entrar en la vida, guarda los mandamientos.
18Ut li cuînk quixye: -¿C'a'ru li chak'rab li nacaye?- Ut li Jesús quixye re: -Mâcamsi âcuas âcuîtz'in. Matmuxuc caxâr. Mat-elk'ac. Matk'aban.
18Dícele: ¿Cuáles? Y Jesús dijo: No mataras: No adulterarás: No hurtarás: No dirás falso testimonio:
19Cha-oxlok'i lâ na' âyucua' ut chara lâ cuas âcuîtz'in jo' nak nacara âcuib lâat, chan.
19Honra á tu padre y á tu madre: y, Amarás á tu prójimo como á ti mismo.
20Ut li cuînk quichak'oc ut quixye: -At tzolonel, chixjunil a'in xinbânu chalen chak sa' inca'ch'inal. ¿C'a' chic ru mâji' ninbânu?-
20Dícele el mancebo: Todo esto guardé desde mi juventud: ¿qué más me falta?
21Quixye li Jesús re: -Cui tâcuaj nak tz'akalak re ru lâ yu'am, ayu ut c'ayi li c'a'ru cuan âcue ut si lix tz'ak li tâc'ul reheb li neba'. Ut tâcuânk âbiomal sa' choxa. Ut nak ac xabânu a'an tatchâlk ut tinâtâke, chan li Jesús re.
21Dícele Jesús: Si quieres ser perfecto, anda, vende lo que tienes, y da lo á los pobres, y tendrás tesoro en el cielo; y ven, sígueme.
22Ut nak quirabi a'an, li cuînk cô chi ra sa' xch'ôl xban nak nabal lix biomal cuan.
22Y oyendo el mancebo esta palabra, se fué triste, porque tenía muchas posesiones.
23Tojo'nak quixye li Jesús reheb lix tzolom: -Relic chi yâl tinye êre, k'axal ch'a'aj chok' re junak biom nak tâoc rubel xcuanquil li Dios.
23Entonces Jesús dijo á sus discípulos: De cierto os digo, que un rico difícilmente entrará en el reino de los cielos.
24Tinye ajcui' êre nak inc'a' raj ch'a'aj nak tânumek' junak nimla xul camello sa' ru junak cûx chiru nak tâoc junak biom rubel xcuanquil li Dios.
24Mas os digo, que más liviano trabajo es pasar un camello por el ojo de una aguja, que entrar un rico en el reino de Dios.
25Ut eb lix tzolom nak que'rabi a'an, c'ajo' nak que'sach xch'ôl ut que'xye: -¿Ani put târûk tâcolek'? chanqueb.
25Mas sus discípulos, oyendo estas cosas, se espantaron en gran manera, diciendo: ¿Quién pues podrá ser salvo?
26Ut li Jesús quixca'yaheb ut quixye reheb: -Chiru junak yal cuînk a'an mâmin târûk, abanan chiru li Dios chixjunil naru xbânunquil.
26Y mirándo los Jesús, les dijo: Para con los hombres imposible es esto; mas para con Dios todo es posible.
27Quichak'oc laj Pedro ut quixye re: -Lâo xkacanab chixjunil li c'a'ru cuan ke xban âtâkenquil. ¿C'a'ru tâcuânk ke?-
27Entonces respondiendo Pedro, le dijo: He aquí, nosotros hemos dejado todo, y te hemos seguido: ¿qué pues tendremos?
28Ut li Jesús quixye reheb: -Relic chi yâl tinye êre nak lâin li C'ajolbej tinc'ojlâk sa' lin lok'laj c'ojaribâl sa' li ac' ruchich'och', lâex li xextâken cue, texc'ojlâk ajcui' sa' li cablaju chi c'ojaribâl re texrakok âtin sa' xbêneb li cablaju xtêpaleb laj Israel.
28Y Jesús les dijo: De cierto os digo, que vosotros que me habéis seguido, en la regeneración, cuando se sentará el Hijo del hombre en el trono de su gloria, vosotros también os sentaréis sobre doce tronos, para juzgar á las doce tribus de Israel.
29Li ani naxcanab rochoch, ras rîtz'in, xna' xyucua', rixakil, ralal xc'ajol, malaj xch'och' sa' inc'aba' lâin, li jun a'an k'axal cui'chic nabal li tixc'ul chiru li quixcanab ut târêchani li junelic yu'am.Ut nabaleb li neque'xsic' xcuanquil anakcuan, mokon mâc'a'ak chic xcuanquileb. Ut li ani inc'a' neque'xsic' xcuanquil anakcuan, a'aneb chic li te'cuânk xcuanquil mokon, chan li Jesús.
29Y cualquiera que dejare casas, ó hermanos, ó hermanas, ó padre, ó madre, ó mujer, ó hijos, ó tierras, por mi nombre, recibirá cien veces tanto, y heredará la vida eterna.
30Ut nabaleb li neque'xsic' xcuanquil anakcuan, mokon mâc'a'ak chic xcuanquileb. Ut li ani inc'a' neque'xsic' xcuanquil anakcuan, a'aneb chic li te'cuânk xcuanquil mokon, chan li Jesús.
30Mas muchos primeros serán postreros, y postreros primeros.