1Mokon chic nak yô rox chihab li cueßej li Kâcuaß quixye re laj Elías: —Tatxic cuißchic riqßuin li rey Acab ut tâye re nak lâin tintakla cuißchic li hab, chan.
1 Jirbi boobo banda, jiiri hinzanta ra, kala Rabbi sanno kaa Iliya do ka ne: «Ma koy ka ni boŋ cabe Ahab se, ay mo ga hari zumandi laabo boŋ.»
2Joßcan nak laj Elías cô riqßuin laj Acab. Yô chi us li cueßej aran Samaria.
2 Iliya mo koy zama nga ma nga boŋ cabe Ahab se. Hara mo kankamandi Samariya ra.
3Li rey Acab quixbok riqßuin laj Abdías, li na-iloc re li cßaßru cuan re saß li palacio. Laj Abdías, aßan cßajoß nak naxxucua ru li Kâcuaß ut naxqßue xlokßal.
3 Ahab na Obadiya kaŋ g'a windo dabari ce. Obadiya wo mo ga humburu Rabbi gumo.
4Junxil nak lix Jezabel yô chixcamsinquileb lix profeta li Kâcuaß, laj Abdías quixcßam jun ciento li profeta ut quixmukeb saß li ochoch pec. Lajêb roxcßâl quixmuk saß li junjûnk chi ochoch pec. Ut quixqßueheb xcua rucßa.
4 Zama a ciya, alwaato kaŋ Yezabel na Rabbi annabey halaci, kala Obadiya na annabi zangu sambu ka tugu, waygu-waygu, tondi guusu fo ra, k'i kuru nda ŋwaari nda hari.
5Laj Acab quixye re laj Abdías: —Yoßo takasuti li tenamit chirilbaleb li yußam haß ut li nimaß. Mâre anchal takatau caßchßinak richajeb li cacuây ut li mûl. Cui incßaß nakatau xcuaheb, teßcâmk ut tocanâk chi mâcßaß chic kacacuây ut chi mâcßaß chic kamûl, chan.
5 Ahab binde ne Obadiya se: «Kala ni ma laabo kulu gana ka koy hari-moy kulu nda goorey kulu do. Hambara iri ga du subu iri ma bariyey da alambaaney fundey faaba, iri ma si mursu almaney kulu.»
6Joßcan nak queßxjach ribeb ut queßcôeb chixsicßbal richajeb li xul. Li rey Acab cô saß li jun pacßal ut laj Abdías cô saß li jun chic.
6 Yaadin cine no i na laabo fay ngey game ra d'a zama ngey ma gana a ra. Ahab na fondo fo gana nga hinne, Obadiya mo na fondo fo gana nga hinne.
7Laj Abdías quixcßul saß be laj Elías nak yô chi xic riqßuin li rey. Laj Abdías quixnau ru. Quixcuikßib rib chiru ut quixye: —Joß li lâat biß li kâcuaß Elías, chan.
7 Kaŋ Obadiya go fonda boŋ, kala a go, Iliya kubay d'a. A n'a bay mo ka ye ganda nga moyduma boŋ ka ne: «Nin no, ya ay jine bora Iliya?»
8Laj Elías quixye re: —Yâl. Lâin laj Elías. Anakcuan lâat tatxic riqßuin li rey ut tâye re nak cuanquin arin, chan.
8 A tu a se ka ne: «Ay no. Ma koy ka ci ni koyo se ka ne: Iliya neeya.»
9Laj Abdías quixye: —¿Ma cuan junak mâc xinbânu lâin nak tinâqßue chixcamsi li rey?
9 Kala Obadiya ne: «Taali woofo no ay te, kaŋ ni ga ay, ni tamo daŋ Ahab kambe ra, a m'ay wi?
10Saß xcßabaß li Kâcuaß lâ Dios lâin ninye âcue nak mâcßaß junak tenamit chi moco junak naßajej incßaß ta quixtakla cuiß âsicßbal li rey. Nak xeßxye nak mâ anihat, li rey quixpuersiheb chixbânunquil li juramento re nak teßxye li yâl.
10 Ay ze da Rabbi ni Irikoyo fundo, laabu wala mayray si no kaŋ ay koyo mana donton i ma ni ceeci. D'i ga ne: ‹A si neewo,› kal a ma mayra din da dumo din daŋ zeyaŋ hal i mana di nin.
11Abanan lâat yôcat chixyebal nak lâin tinxic chixyebal re li rey nak cuancat arin.
11 Sohõ mo ni ne ay se: ‹Ma koy ka ci ni jina bora se ka ne: Iliya neeya.›
12Mâre lix musikß li Kâcuaß tatxcßam saß jalan chic naßajej nak ac xin-el arin. Cui lâin ninye re li rey Acab nak cuancat arin ut cui mâ anihakat nak tâchâlk châsicßbal, relic chi yâl tinixtakla chi camsîc. Lâat nacanau nak chalen saß insâjilal lâin ninxucua ru li Kâcuaß.
12 A ga ciya mo, d'ay dira ni do, Rabbi Biya ga ni sambu ka konda nin naŋ kaŋ ay si bay. Waati kaŋ ay koy ka ci Ahab se, a mana hin ka du nin mo, a g'ay wi. Amma ay, ni tamo, ay ga humburu Rabbi za ay go arwasu.
13At kâcuaß Elías, ¿ma incßaß cacuabi resil nak lâin xinmuk jun ciento lix profeta li Dios nak lix Jezabel yô chixcamsinquileb? Xinmukeb saß li ochoch pec. Lajêb roxcßâl xinmuk saß jun li ochoch pec ut lajêb roxcßâl saß li jun chic ut xinqßueheb ajcuiß lix cua rucßaheb.
13 Wala i mana ci ay jine bora se no, haŋ kaŋ ay te waato kaŋ Yezabel na Rabbi annabey wi? Kaŋ ay na Rabbi annabi zangu tugu tondi guusu ra, waygu-waygu. Ay n'i kuru mo da ŋwaari nda hari.
14¿Cßaßut nak tinâtakla chixyebal re li rey Acab nak cuancat arin? Li rey tinixcamsi cui tinye re nak xcuil âcuu, chan.
14 Sohõ mo ni ne ya koy ka ci ay jine bora se ka ne: ‹Iliya neeya!› nga mo g'ay wi.»
15Laj Elías quixye re: —Saß xcßabaß li nimajcual Dios li nincßanjela ru, lâin ninye âcue nak saß ajcuiß li cutan aßin, lâin tinâtinak riqßuin li rey Acab, chan.
15 Iliya ne: «Ay ze nda Rabbi Kundeykoyo fundikoono, nga kaŋ jine ay goono ga kay, haciika ay ga bangay bonkoono se hunkuna.»
16Joßcan nak laj Abdías cô riqßuin li rey Acab ut quixye re nak laj Elías cuan aran. Ut li rey Acab cô chi âtinac riqßuin.
16 Obadiya binde tun zama nga ma Ahab kubay se, ka ci a se mo. Ahab mo koy zama nga ma Iliya kubay.
17Nak laj Acab quiril ru laj Elías quixye re: —Arin peß cuancat lâat li yôcat chi qßuehoc raylal saß xbên li tenamit Israel, chan laj Acab.
17 A ciya binde, waato kaŋ Ahab na Iliya fonnay, Ahab ne a se: «E! Nin no, nin Israyla taabandikwa?»
18Laj Elías quixye re: —Mâcuaß lâin li yôquin chi qßuehoc raylal saß xbên li tenamit Israel. Lâat ban li yôcat chi qßuehoc raylal âcuochben lâ yucuaß xban nak xetzßektâna lix chakßrab li Kâcuaß ut yôquex chixlokßoninquileb li yîbanbil dios Baal, chan.
18 Iliya tu ka ne: «Manti ay no ka Israyla taabandi bo, amma nin da ni baaba windo no, mate kaŋ cine araŋ fay da Rabbi lordey, ni na Baalyaŋ gana mo.
19Ut quixye ajcuiß re li rey Acab nak tixchßutubeb li câhib ciento riqßuin mero ciento li profeta li nequeßcßanjelac chiru laj Baal ut tixchßutubeb ajcuiß li câhib ciento chi profeta li nequeßcßanjelac chiru lix Asera, li nequeßtzacan riqßuin lix Jezabel, li rixakil li rey.
19 Sohõ binde, kala ni ma donton ka Israyla kulu margu ay se i ma koy Karmel tondo boŋ, ngey da Baal annabey, i boro zangu taaci nda waygu, da Asera annabey, ngey mo zangu taaci, ngey kaŋ yaŋ go ga ŋwa Yezabel taablo do.»
20Joßcan nak li rey Acab quixtakla xchßutubanquileb laj Israel ut quixchßutubeb ajcuiß lix profeta laj Baal saß li tzûl Carmelo.
20 Ahab binde donton ka ne i ma Israyla izey kulu ce, ka annabey mo margu i ma koy Karmel tondo boŋ.
21Ut laj Elías quijiloc cuanqueb cuiß chixjunil li tenamit ut quixye reheb: —¿Joß najtil chic texcuânk chi cuib ru lê cßaßux? Cui li Kâcuaß, aßan li tzßakal Dios, ¿cßaßut nak incßaß têpâb? Ut cui laj Baal, aßan li tzßakal Dios, tâkehomak aßan, chan. Ut eb li tenamit mâ jun âtin queßxye.
21 Iliya mo maan ka kaa borey kulu do ka ne: «Waati fo no araŋ ga fay da laakal hinka? Hala day Rabbi no ga ti Irikoy, araŋ m'a gana. Amma da Baal no, kulu araŋ ma soobay k'a gana.» Jama mana tu a se da baa sanni fo.
22Ut quixye ajcuiß reheb li tenamit: —Caßaj cuiß lâin lix profeta li Kâcuaß quincana. Abanan lix profeta laj Baal, aßan cuanqueb câhib ciento riqßuin mero ciento.
22 Gaa no Iliya ne jama se: «Ay wo, ay hinne no ka cindi Rabbi wane annabi, amma Baal wane annabey zangu taaci nda waygu no.
23Têcßam chak cuibak li cuacax. Ut eb aßan teßxsicß ru li bar cuan teßraj. Teßxcamsi, teßxseti, ut teßxqßue saß xbên li siß. Abanan incßaß teßxqßue xxamlel. Joßcan ajcuiß tinbânu lâin riqßuin li cuacax jun. Tinqßue saß xbên li siß ut incßaß tinqßue xxamlel.
23 I binde, i m'iri no yeeji hinka. Ngey din ma yeeji fo suuban ngey boŋ se, i m'a dumbu-dumbu ka dake tuuri boŋ, i ma si danji daŋ a cire. Ay mo ga yeeji fa soola k'a dake tuuri boŋ, amma ay si danji daŋ a cire bo.
24Nak ac xeyîb, têyâba xcßabaßeb lê dios. Ut joßcan ajcuiß tinbânu lâin. Tinyâba xcßabaß li nimajcual Dios. Ut li Dios li tixtakla chak li xam saß choxa, aßan li tzßakal Dios, chan laj Elías. Ut chixjunileb li tenamit queßxye: —Us chi joßcan, chanqueb.
24 Araŋ ma ce araŋ de-koyo maa gaa, ay mo ya Rabbi maa ce. Irikoyo kaŋ ga tu da danji, nga no ga ti Irikoy.» Jama kulu tu ka ne: «Sanno boori.»
25Ut laj Elías quixye reheb lix profeta laj Baal: —Sicßomak ru li cuacax ut yîbomak lê re lâex xbên cua xban nak lâex nabalex. Abanan, incßaß têqßue xxamlel. Chirix aßan têyâba xcßabaß lê dios, chan reheb.
25 Iliya ne Baal annabey se: «Wa yeeji fo suuban araŋ boŋ se. Araŋ ma jin ka sintin soolayaŋ, zama araŋ ga baa gumo. Araŋ ma ce araŋ de-koyo maa gaa, amma araŋ ma si danji daŋ sarga cire bo.»
26Ut eb aßan queßxchap li cuacax li quikßaxtesîc reheb ut queßxyîb. Ut queßxyâba xcßabaß laj Baal lix dioseb chalen ekßela toj cuaßleb. Yôqueb chi xajoc chiru li artal li queßxyîb ut yôqueb chixyebal: —At Baal, choâsume, chanqueb. Abanan mâ ani quisumen reheb.
26 Kal i na yeejo kaŋ i n'i no din sambu k'a soola. I na Baal ce za susubay kala zaari bindi, i go ga ne: «Ya Baal, ma tu iri se!» Amma jinde si no, boro kulu mana tu mo. Kal i goono ga sar-sar feema kaŋ i te din windanta.
27Nak ac xcuulac cuaßleb laj Elías qui-oc chixseßenquileb ut quixye reheb: —Japomak êre chi cau. ¿Ma mâcuaß ta biß aßan lê dios? Mâre yô chi cßoxlac malaj ut yô chi cßanjelac. Mâre xcô chi bêc malaj ut yô chi cuârc. Mâre tento nak têrajsi, chan reheb.
27 Hala zaari bindi Iliya n'i hahaara ka ne: «Wa kuuwa, zama nga wo irikoy fo no! Hambara a goono ga fongu-fongu no, wala a kamba no, wala a go diraw bindi ra, wala mo hambara a goono ga jirbi no, kal i m'a tunandi!»
28Ut eb aßan kßaxal cuißchic cau yôqueb chixjapbal reheb chi tijoc ut yôqueb chixyocßbal ribeb riqßuin chßîchß joß cßaynakeb chixbânunquil toj retal queßxchßulaqui ribeb saß lix quiqßueleb.
28 I kuuwa ka ngey gaahamey tooru-tooru da zaama nda yaaji yaŋ, i alaada boŋ, kala kuri goono ga dooru ka fun i gaahamey ra.
29Quinumeß li cuaßleb ut toj yôqueb ajcuiß chixjapbal reheb chixyâbanquil lix dioseb toj quicuulac x-ôril li mayejac ut mâ ani queßabin reheb ut mâ ani queßsumen reheb.
29 A ciya mo, waato kaŋ wayna siiri, i soobay ka annabitaray te kala wiciri kambu sargay teeyaŋ waate cine. Amma jinde si, boro kulu mo si no kaŋ tu wala kaŋ saal.
30Ut laj Elías quixye reheb li tenamit: —Jilonkex arin cuanquin cuiß, chan reheb. Ut chixjunileb li tenamit queßjiloc riqßuin laj Elías. Ut aßan qui-oc chixyîbanquil lix artal li Kâcuaß li poßbil.
30 Kala Iliya ne jama kulu se: «Wa maan ay do.» Jama kulu binde maan ka kaa a do. A na Rabbi sargay feema kaŋ i zeeri din hanse.
31Laj Elías quixchap cablaju li pec. Aßan retalil li cablaju xtêpaleb li ralal xcßajol laj Jacob, li quiqßueheß aj Israel chokß xcßabaß xban li Kâcuaß.
31 Iliya na tondi way cindi hinka sambu, Yakuba izey kundey baayaŋ hina me, nga kaŋ Rabbi sanno kaa a do ka ne: «Ni maa ga ciya Israyla.»
32Ut riqßuin li pec aßan quixyîb li artal re xlokßoninquil li Kâcuaß. Ut chi xjun sutam quixbec jun li rok haß tzßakal tâoc cuibak nînki cuc li ru li trigo chi saß.
32 Tondey din mo no a na feema cina nd'a Rabbi maa ra. A na guusu fansi ka feema windi nda goota kaŋ a tafayyaŋ ga tuku fo hayni sambu.
33Quixtus li siß saß xbên li artal. Quixcamsi li cuacax, quixseti ut quixqßue saß xbên li siß.
33 A na tuuri sasare ka yeejo dumbu-dumbu k'a dake tuuro boŋ. A ne: «Wa gulla taaci toonandi nda hari, k'a gusam sarga kaŋ i ga ton da tuuro mo boŋ.»
34Ut quixye reheb: —Nujtesihomak câhib cuc chi haß ut hoyomak saß xbên li mayej ut saß xbên li siß, chan. Ut queßxhoy li haß saß xbên li artal. Ut quixye cuißchic reheb: —Qßuehomak cuißchic li haß saß xbên li artal xcaß sut, chan. Ut queßxqßue cuißchic li haß. Ut oxib sut queßxhoy li haß saß xbên li artal joß quiyeheß reheb xban laj Elías.
34 A ne i m'a te sorro hinkanta, i n'a te mo sorro hinkanta. A ne i ma te sorro hinzanta, i n'a te mo sorro hinzanta.
35Queßxqßue li haß saß xbên li artal toj retal quibêc rok ut quinujac ajcuiß li rok haß li quixyîb chi xjun sutam.
35 Haro mo na feema kulu windi ka goota toonandi nda hari.
36Nak quicuulac x-ôril xcßatbal li mayej, li profeta Elías quixye: —At nimajcual Dios, lâat lix Dios laj Abraham, laj Isaac ut laj Israel. Chicßutûnk taxak chiruheb anakcuan nak lâat li tzßakal Dios arin Israel ut nak lâin laj cßanjel châcuu. Ut li cßaßru yôquin chixbânunquil anakcuan, lâat xattaklan cue chixbânunquil.
36 Wiciri kambu sargay teeyaŋo waate cine, kala annabi Iliya maan ka kaa ka ne: «Ya Rabbi, Ibrahim da Isaka nda Israyla Irikoyo, naŋ i ma bay hunkuna kaŋ nin no ga ti Irikoy Israyla ra, ay mo ni bannya no. Ay na woone wo kulu te no ni ciyaŋo boŋ.
37At nimajcual Dios, chacuabi taxak li cßaßru nintzßâma châcuu. Chinâsume taxak re nak eb li tenamit aßin teßxqßue retal nak lâat li tzßakal Dios. Chacßut taxak chiruheb nak lâat tâcuaj nak teßsukßîk cuißchic âcuiqßuin, chan laj Elías.
37 Ya Rabbi, ma maa ay se! Ma maa ay se, zama jama wo ma bay kaŋ nin, Rabbi, nin no ga ti Irikoy, ni m'i biney bare mo.»
38Saß li hônal aßan li Kâcuaß quixtakla chak li xam. Quixcßat li mayej, ut quixcßat li siß ut li pec joß ajcuiß li poks ut li haß li cuan saß li rok haß, li quixyîb chi xjun sutam li artal.
38 Kala Rabbi danjo kaa ka kaŋ ka sarga kaŋ i ga ton din ŋwa, da tuuro, da tondey, da kusa. A na goota ra haro mo haŋ.
39Chixjunileb li tenamit li cuanqueb aran queßril li quicßulman. Queßxhupub ribeb saß chßochß ut queßxye: —Li Kâcuaß, aßan li tzßakal Dios. Li Kâcuaß, aßan li nimajcual Dios, chanqueb.
39 Saaya kaŋ jama kulu di woodin, i ye ganda ngey moydumey boŋ ka ne: «Rabbi no ga ti Irikoy! Rabbi no ga ti Irikoy!»
40Laj Elías quixye reheb: —Chapomakeb lix profeta laj Baal. Mâ jun reheb têcanab chi êlelic, chan. Ut queßxchap eb li profeta aj balakß. Ut laj Elías quixye reheb nak teßxcßameb saß li nimaß Cisón ut aran quixcamsiheb chi chßîchß.
40 Iliya ne i se: «Wa Baal annabey di. Baa afolloŋ ma si yana.» Kal i n'i di. Iliya mo zumbu nd'ey Cison gooro me gaa. Noodin no a na ikulu wi.
41Chirix chic aßan laj Elías quixye re li rey Acab: —Ayu chi cuaßac chi ucßac anakcuan xban nak lâin ac yôquin chirabinquil li xyâb li hab yô chak chi châlc, chan.
41 Iliya ne Ahab se: «Ma ziji ka ŋwa ka haŋ mo, zama beene hari boobo yooje goono ga te.»
42Nak li rey Acab cô chi cuaßac chi ucßac, li profeta Elías quitakeß saß xbên li tzûl Carmelo. Quicßojla aran ut quixxulub lix jolom saß xyânk rok.
42 Ahab binde kaaru zama nga ma ŋwa ka haŋ se. Amma Iliya koy Karmel tondo yolla gaa, ka nga boŋ sumbal ganda ka nga moyduma daŋ nga kangey game ra.
43Ut quixye re lix môs li cuan rochben: —Tatxic ut tat-ilok toj cuan cuiß li palau, chan. Ut lix môs cô ut quisukßi cuißchic riqßuin laj Elías ut quixye re: —Mâcßaß nacßutun, chan. Cuukub sut quixtakla lix môs chi iloc.
43 A ne nga zanka se: «Ma ziji sohõ ka guna teeko do haray.» A kaaru ka guna. A ne: «Hay kulu si no.» Iliya ne: «Ma ye ka kaaru koyne hala sorro iyye.»
44Saß xcuuk sut nak quisukßi, li môs quixye re laj Elías: —Xcuil jun li chßina chok joß na xnimal junak ukßej. Li chok aßan yô chi êlc chak saß li palau, chan. Ut laj Elías quixye re lix môs: —Tatxic riqßuin li rey Acab ut ye re nak tixyîb lix carruaje ut xicak saß rochoch chi junpât nak toj mâjiß nachal li cacuil hab. Cui tâbâyk, moco târûk ta chic chi xic xban li hab, chan laj Elías.
44 A ciya binde sorro iyyanta gaa, kala zanka ne: «Guna, beene buru fo neeya ga tun ka fun teeko ra, ikayna sanda boro kambe faata cine.» Iliya ne: «Tun ka ne Ahab se: ‹Ma ni torkey soola ka zumbu, beene haro ma si ni kosaray.› »
45Ut quikßojyînoß ru li choxa. Quixqßue li cacuil ikß. Ut quichal li cacuil hab. Li rey Acab qui-oc saß lix carruaje ut cô saß li tenamit Jezreel.Li Kâcuaß quixqßue xmetzßêu li profeta Elías. Quixbacß chi us li rakß riqßuin lix cßâmal xsaß ut quiâlinac chi cau ut aßan xbên cua quicuulac chiru laj Acab saß li tenamit Jezreel.
45 A ciya binde hal a ga te kayna, kala beene batama bi tik! da hirriyaŋ da haw. Hari bambata te mo. Ahab kaaru ka koy Yezreyel.
46Li Kâcuaß quixqßue xmetzßêu li profeta Elías. Quixbacß chi us li rakß riqßuin lix cßâmal xsaß ut quiâlinac chi cau ut aßan xbên cua quicuulac chiru laj Acab saß li tenamit Jezreel.
46 Rabbi kamba mo go Iliya boŋ. A na nga canta haw ka zuru Ahab jine kala Yezreyel meyo gaa.