Kekchi

Zarma

1 Kings

9

1Laj Salomón quixchoy xyîbanquil lix templo li Kâcuaß joß ajcuiß lix palacio ut chixjunil li quiraj xyîbanquil.
1 Waato kaŋ Suleymanu na Rabbi windo da bonkoono windo cina ka ban, da muraadu kulu kaŋ kaan nga, Suleymanu se kaŋ a ga ba nga ma du ka te,
2Li Kâcuaß quixcßutbesi rib chiru laj Salomón xcaß sut joß nak quixcßutbesi rib chiru aran Gabaón.
2 kala Rabbi ye ka bangay Suleymanu se koyne sorro hinkanta, sanda mate kaŋ cine a bangay a se waato Jibeyon ra.
3Ut li Kâcuaß quixye re: —Xcuabi lâ tij nak xatzßâma chicuu. Lâin xinsantobresi li templo aßin li xayîb re tinlokßonîk cuiß chi junelic. Lâin junelic tincuânk saß li templo ut lâin tin-ilok re chi junelic.
3 Rabbi ne a se: «Ay maa ni adduwa da ni ŋwaarayyaŋey kaŋ ni te ay jine. Ay na fu woone kaŋ ni cina hanandi, zama ay m'ay maa sinji a ra hal abada. Ay moy d'ay bina mo ga bara noodin duumi.
4Chatcuânk saß xyâlal chicuu joß nak quicuan laj David lâ yucuaß. Chabânu saß tîquilal chixjunil li naxye saß li chakßrab.
4 Ni ciine binde, hala day ni dira ay jine, mate kaŋ cine ni baaba Dawda te, bine hananyaŋ da adilitaray ra, hala mo ni ga te hay kulu boŋ kaŋ ay na ni lordi d'a, m'ay hin sanney d'ay farilley haggoy,
5Cui tâbânu li cßaßru xinye âcue, lâin tinxakab saß xnaßaj lâ cuanquilal, ut lâat junelic tattaklânk saß xbêneb laj Israel joß quinye re laj David lâ yucuaß nak junelic tâcuânk junak reheb li ralal xcßajol chokß xreyeb laj Israel.
5 ay mo, kal ay ma ni mayray karga sinji Israyla boŋ hal abada. Ay g'a te alkawlo kaŋ ay sambu ni baaba Dawda se din boŋ, kaŋ ay ne a si jaŋ boro kaŋ ga goro Israyla karga boŋ.
6Abanan cui lâat ut eb lâ cualal âcßajol têcanab xbânunquil li naxye lin chakßrab, ut incßaß têbânu li cßaßru xinye êre, ut cui lâex tex-oc chixlokßoninquil li jalanil dios ut texcßanjelak chiruheb,
6 Amma d'araŋ bare ka fay d'ay ganayaŋ, da nin no wala ni izey no, araŋ mana ay lordey d'ay hin sanney haggoy, kaŋ yaŋ ay daŋ araŋ jine, amma araŋ koy ka may tooru fooyaŋ se, ka sumbal i jine,
7cui têbânu chi joßcan lâin texcuisi chêjunilex lâex aj Israel saß li chßochß li xinqßue êre. Ut li templo aßin li xinsantobresi chokß re inlokßoninquil tinsach ru. Ut lê tenamit Israel tâhobekß ut tâseßêk xbaneb li jalan tenamiteb.
7 ay mo ga Israyla gaaray ka kaa laabo kaŋ ay n'i no din ra. Fu woone mo kaŋ ay hanandi ay maa sabbay se, ay m'a furu ay banda. Israyla ga ciya yaasay da hahaarayaŋ hari dumey kulu game ra.
8Li ani teßnumekß aran teßsachk xchßôleb ut teßxseße li templo li qßuebil xlokßal ut teßxye, “¿Cßaßut nak li Kâcuaß xbânu chi joßcaßin re li tenamit aßin ut re li templo aßin?” chaßkeb.
8 Fu wo mo kaŋ gonda beeray ya-cine, boro kulu kaŋ bisa ga te dambara ka cuusu ka ne: ‹Ifo se no Rabbi na woodin te laabo nda fu wo se?›
9Ut eb li jun chßol chic teßxye, “Joßcaßin xeßxcßul xban nak xeßxtzßektâna li Kâcuaß Dios li qui-isin chak reheb lix xeßtônil xyucuaßeb aran Egipto. Ut xeßoc chixlokßoninquil li jalanil dios ut chi cßanjelac chiruheb. Joßcan nak li Kâcuaß xqßue li raylal aßin saß xbêneb,” chaßkeb.—
9 I ga tu ka ne: ‹Zama i fay da Rabbi ngey Irikoyo, nga kaŋ n'i kaayey kaa Misira laabo ra. I na de-koy* fooyaŋ sambu ka sumbal i se, ka may i se mo. Woodin se no Rabbi na masiiba woone kulu candi ka kande i boŋ.› »
10Quinumeß junmay chihab xyîbanquil lix templo li Dios ut lix palacio li rey Salomón.
10 Jiiri waranka bananta, kaŋ Suleymanu na windi hinka din cina, danga Rabbi windo da bonkoono windo nooya,
11Laj Hiram lix reyeb laj Tiro quixqßue li cßaßru quicßanjelac chiru laj Salomón re li cablac. Quixqßue nabal li cheß chacalteß ut ciprés ut quixqßue ajcuiß nabal li oro. Joßcan nak laj Salomón quixqßue re laj Hiram junmay chi tenamit li cuanqueb Galilea.
11 waato din gaa no, bonkoono Suleymanu na Tir bonkoono Hiram no kwaara waranka Galili laabo ra. Zama Hiram na sedre da sipres* bundu samba ka no Suleymanu se, da wura mo haŋ kaŋ cine a ga ba kulu.
12Laj Hiram cô chirilbaleb li tenamit li quiqßueheß re xban laj Salomón. Abanan incßaß quicuulac chiru.
12 Hiram mo fun Tir ka kaa zama nga ma di kwaarey kaŋ yaŋ Suleymanu na nga no, i binde mana kaan a se.
13Ut quixye: —¿Ma aßin eb li tenamit xaqßue cue, at châbil cuamîg? chan re laj Salomón. Ut quixqßue “Cabul” chokß xcßabaßeb li tenamit aßan toj chalen anakcuan.
13 Kal a ne: «Ya ay nya-izo, kwaara woofo dumiyaŋ no ni n'ay no wo?» A ne i se Kabul laabu, maa kaŋ i gonda hala ka kaa sohõ.
14Laj Hiram quixsi re laj Salomón caßchßin chic mâ jun ciento quintal li oro re li cablac.
14 Hiram na wura danga ton gu nda jare cine samba bonkooni se.
15Laj Salomón quixpuersiheb li tenamit chi cßanjelac re xyîbanquil li templo ut lix palacio, ut li cab Milo xcßabaß. Ut quixtakla ajcuiß xyîbanquil li tzßac li sutsu cuiß li tenamit Jerusalén. Joßcan ajcuiß eb li tenamit Hazor, Meguido ut Gezer.
15 Woone no ga ti doole goy kaŋ bonkoono Suleymanu te din sabaabu, zama i ma Rabbi windo da bonkoono windo, da Millo, da Urusalima windanta cinaro, da Hazor, da Mejiddo, da Gezer mo cina.
16Laj faraón, lix reyeb laj Egipto, cô chi pletic saß li tenamit Gezer. Quixcßat li tenamit ut quixcamsiheb laj cananeo li cuanqueb aran. Ut quixsi re lix rabin nak quisumla li naßajej li quirêchani. Lix rabin, aßan li rixakil laj Salomón.
16 Misira bonkoono Firawna jin ka kaaru ka Gezer ŋwa, k'a ton da danji. A na Kanaanancey kaŋ goono ga goro noodin kwaara ra wi, k'a no nga ize wayo Suleymanu wande se a ma ciya a hiijay-daŋ-banda.
17Laj Salomón quixtakla cuißchic xyîbanquil li tenamit Gezer, joß ajcuiß li tenamit Bet-horón li cuan takßa.
17 Suleymanu na Gezer da Bayt-Horon ganda ce,
18Joßcan ajcuiß eb li tenamit Baalat ut Tadmor li cuanqueb saß li chaki chßochß.
18 da Baalat, da Tadmor kaŋ go saajo ra, Yahuda laabo ra,
19Ut laj Salomón quixtakla ajcuiß xyîbanquil eb li tenamit li xocxo cuiß li tzacaêmkeb, ut li tenamit li xocxo cuiß lix carruajeb, li tenamit li cuanqueb cuiß lix soldados li nequeßxic chirix cacuây. Quixtakla xyîbanquil li joß qßuial quiraj xyîbanquil aran Jerusalén ut Líbano ut saß eb li naßajej li cuanqueb rubel xcuanquil.
19 da Suleymanu arzaka jisiyaŋ kwaarey kulu cina, sanda kwaarey kaŋ i cina a wongu torkey se, da wo kaŋ yaŋ i cina a bari-karey se, da hay kulu kaŋ Suleymanu ga ba nga ma cina ndunnya kaani maayaŋ se Urusalima ra nda Liban ra, d'a mayray laabey kulu ra.
20Cuanqueb li mâcuaßeb aj Israel li toj queßcana saß eb li tenamit aßan. Aßaneb aßin li queßcana: eb laj amorreo, eb laj heteo, eb laj ferezeo, eb laj heveo, ut eb laj jebuseo.
20 Amorancey, da Hittancey, da Perizancey, da Hibancey, da Yebusancey do haray borey kulu kaŋ cindi ciine ra, kaŋ yaŋ manti Israyla izeyaŋ no,
21Eb li ralal xcßajoleb li queßcana chi cuânc saß li tenamit Israel queßqßueheß chi cßanjelac chi cau xban laj Salomón re xtojbal rix lix naßajeb. Eb aßan queßcana chi cuânc aran xban nak eb laj Israel incßaß queßru chirisinquileb saß lix naßajeb.
21 i izey kaŋ cindi i banda laabo ra, kaŋ yaŋ Israyla izey mana hin ka halaci ka ban parkatak, i boŋ no Suleymanu na doole goy dake hala hunkuna.
22Mâ jun reheb laj Israel queßqßueheß chi cßanjelac joß queßcßanjelac li jalaneb xtenamit xban nak laj Salomón quixqßueheb laj Israel chi cßanjelac chokß xsoldado. Cuanqueb li queßqßueheß xcßanjel saß li palacio ut cuanqueb queßqßueheß chi taklânc saß xbêneb li nequeßxic saß li carruaje re pletic. Ut cuanqueb ajcuiß li queßqßueheß chi taklânc saß xbêneb li soldado li nequeßxic chirix cacuây.
22 Amma Israyla izey ra Suleymanu mana tam kaa, amma ngey no ga ti soojey kaŋ ga goy a se, d'a laabukoy kayney d'a yaarukomey, da torkey maykoy, da bari-karey.
23b ciento riqßuin mero ciento eb li cuînk li quixxakabeb laj Salomón chi taklânc saß xbêneb li jalaneb xtenamiteb li puersinbileb chi cßanjelac.
23 Woodin yaŋ no ga ti jine borey kaŋ go Suleymanu goyo boŋ, i boro zangu gu nda waygu no kaŋ yaŋ ga borey kaŋ goono ga taabi goyo te may.
24Lix rabin laj faraón qui-el saß li tenamit li quicuan cuiß laj David ut quikßaxon saß li rochoch li quiyîbâc xban laj Salomón. Ut laj Salomón quixqßue chi yîbâc li cab Milo.
24 Amma Firawna ize wayo ziji ka fun Dawda birno ra ka kaa nga windo kaŋ Suleymanu cina a se din ra. Alwaato din no Suleymanu na Millo cina.
25Laj Salomón quixqßue lix cßatbil mayej oxib sut chiru li chihab. Ut quixqßue ajcuiß saß li artal li quixyîb re li Kâcuaß. Quixqßue lix mayej re xcßambaleb rib saß usilal riqßuin li Kâcuaß. Ut quixcßat ajcuiß li incienso saß li artal li cuan chiru li naßajej li nahilan cuiß li Kâcuaß nak queßrakeß chixyîbanquil li templo.
25 Sorro hinza jiiro ra Suleymanu ga sargay kaŋ i ga ton da saabuyaŋ sargayyaŋ te feema kaŋ a cina Rabbi se din boŋ. A ga dugu ton mo i banda feema kaŋ go Rabbi jine din ra. Yaadin no a na windo cina ka ban d'a.
26Ut li rey Salomón quixyîb nabaleb li nînki jucub saß li tenamit Ezión-geber li cuan nachß riqßuin li tenamit Elot chire li Caki Palau li cuan saß xcuênt Edom.
26 Bonkoono Suleymanu na hari hiyaŋ te mo Eziyon-Geber ra, kaŋ go Elat jarga, Teeku Cira me gaa, Edom laabo ra.
27Ut li rey Hiram quixtaklaheb li nequeßcßanjelac chiru li nequeßxnau chi us xchßeßbal li jucub. Ut queßcôeb rochbeneb li nequeßcßanjelac chiru laj Salomón.Eb aßan queßcôeb saß li jucub saß li tenamit Ofir ut queßxcßam chak caßchßin chic mâ cuaklaju quintal li oro ut queßxqßue re li rey Salomón.
27 Hiram na nga tamyaŋ donton hiyey marga din ra, hi goy-teerey kaŋ ga waani teeku goy, i go Suleymanu goy-teerey banda.
28Eb aßan queßcôeb saß li jucub saß li tenamit Ofir ut queßxcßam chak caßchßin chic mâ cuaklaju quintal li oro ut queßxqßue re li rey Salomón.
28 I kaa Ofir. Noodin i na wura ku, danga ton waranka afo si cine no, ka kand'a bonkoono Suleymanu do.