Kekchi

Zarma

2 Kings

19

1Nak quirabi li cßaßru queßxye, li rey Ezequías quixpej li rakß ut quixqßue li kßes ru tßicr chirix retalil lix rahil xchßôl ut cô saß lix templo li Kâcuaß.
1 Waato kaŋ Bonkoono Hezeciya maa woodin binde, a na nga bankaarayey tooru-tooru, a na bufu zaara haw nga gaa, a koy ka furo Rabbi windo ra.
2Ut quixtaklaheb laj Eliaquim li na-iloc re li palacio rochben laj Sebna laj tzßîb ut eb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj tij riqßuin li profeta Isaías, li ralal laj Amoz. Cuan li kßes ru tßicr chirixeb nak queßcôeb.
2 A na Eliyacim kaŋ ga faada almayaaley dabari donton mo, nga nda Sebna kaŋ ga tirey hantum, da alfaga ra dottijo zeeney, i go ga daabu nda bufu zaarayaŋ. I koy annabi Isaya, Amoz ize do.
3Queßxye re laj Isaías: —Aßan aßin li naxye laj Ezequías. Chiru li cutan aßin yôco chi cßuluc raylal xban li mâc xkabânu. Yôqueb chikamajecuanquil li xicß nequeßiloc ke ut yôqueb chikahobbal. Chanchano jun li ixk oc re chi qßuirâc, ut mâcßaß chic xmetzßêu.
3 I ne a se: «Hezeciya ne: ‹Zaari woone ya taabi nda wowi, da donda-caray zaari no, zama izey to hayyaŋ, gaabi mo si no kaŋ g'i hay.
4Lix reyeb laj Asiria quixtakla laj Rabsaces li nim xcuanquil chixhobbal li yoßyôquil Dios. Mâre xrabi ajcuiß li Kâcuaß lâ Dios li hoboc ut tixqßue taxak chixtojbal xmâc li ani xhoboc re. Chattijok chirixeb li katenamit li joß qßuial chic xeßcana.—
4 Hambara Rabbi ni Irikoyo ga maa Rabsake sanney kulu, nga kaŋ a koyo Assiriya bonkoono donton a ma Irikoy Fundikoono kayna, hala Rabbi ni Irikoyo ma kaseeti a gaa sanno kaŋ nga maa din sabbay se. Ni binde, ma ni jinde sambu ka te adduwa jare woone kaŋ cindi se.› »
5Queßxye re laj Isaías li cßaßru quixye laj Ezequías.
5 Bonkoono Hezeciya tamey mo kaa Isaya do.
6Laj Isaías quixtakla xyebal re laj Ezequías chi joßcaßin: —Li Kâcuaß naxye âcue nak incßaß tatxucuak xban li cßaßru nequeßxye êre. Matxucuac xban li cßaßru xeßxye re inmajecuanquil eb li nequeßcßanjelac chiru lix reyeb laj Asiria.
6 Isaya mo ne i se: «Ya-cine no araŋ ga ci araŋ koyo se: Rabbi ne: Ni ma si humburu sanney kaŋ ni maa din, kaŋ yaŋ Assiriya bonkoono tamey n'ay kayna d'a.
7Lâin tintakla jun esilal. Nak lix reyeb laj Asiria târabi, tâxucuak ut tâxic cuißchic saß xtenamit. Nak ac cuânk chic aran, tâcamsîk chi chßîchß, chan li Kâcuaß.
7 A go, ay ga biya fo daŋ a ra, a ga maa ruubu fo, a ga ye mo nga laabo ra. Ay mo ga naŋ takuba m'a zeeri noodin a laabo ra.»
8Nak quisukßi saß xtenamit laj Rabsaces, quirabi resil nak li rey mâ ani Laquis. Cô ut quixtau li rey nak yô chi pletic riqßuineb laj Libna.
8 Rabsake mo ye ka koy Assiriya bonkoono do. A n'a gar a goono ga wongu nda Libna kwaara, zama a maa baaru kaŋ a tun Lacis.
9Li rey Senaquerib quirabi resil nak laj Tirhaca lix reyeb laj Etiopía quichal chi pletic. Joßcan nak quixtakla cuißchic lix takl riqßuin laj Ezequías ut quixye reheb:
9 A maa Etiyopi bonkoono Tirhaka baaru kaŋ ne: «Guna, a fatta zama nga ma wongu nda nin.» Kala Assiriya bonkoono ye ka diyayaŋ donton Hezeciya gaa ka ne:
10—Joßcaßin têye re laj Ezequías lix reyeb laj Judá, “Li Dios li cßojcßo cuiß âchßôl quixye âcue nak incßaß textßanekß saß cuukß. Abanan mâqßue âcuib chi balakßîc xban.
10 «Ya-cine no araŋ ga salaŋ Yahuda bonkoono Hezeciya se d'a, araŋ ma ne a se: ‹Ni Irikoyo kaŋ gaa ni ga de din, a ma si ni halli ka ne Urusalima si furo Assiriya bonkoono kambe ra bo.
11Nacanau cßaßru nequeßxbânu lix reyeb laj Asiria. Nequeßxsach ruheb chi junaj cua chixjunileb li tenamit li nequeßpletic riqßuin. ¿Ma texcolekß ta biß lâex saß rukß aßan?
11 A go, ni maa mate kaŋ Assiriya bonkooney te laabu kulu se k'i halaci parkatak. Ni binde, ni ga yana no?
12Eb lin xeßtônil yucuaß queßxsach ruheb li tenamit Gozán, Harán, Resef, joß eb ajcuiß li ralal xcßajol laj Edén li queßcuan Telasar. ¿Ma queßcoleß ta biß li tenamit aßan xban lix dioseb?
12 Ndunnya dumey din kaŋ yaŋ ay kaayey halaci sanda Gozan, da Haran, da Resef, da Eden izey kaŋ yaŋ go Telassar ra, i de-koyey n'i faaba no?
13¿Ma cuanqueb ta biß xcuanquil lix reyeb laj Hamat, lix reyeb laj Arfad, lix reyeb laj Sefarvaim, Hena ut Iva?” chan laj Senaquerib.
13 Man Hamat bonkoono, da Arpad bonkoono, da Sefarbayim gallo wano, da Hena nda Abba wano?› »
14Nak ac xcßul li hu riqßuineb lix takl lix reyeb laj Asiria, laj Ezequías quiril xsaß. Chirix aßan cô saß li templo ut quixhel ru li hu chiru li Kâcuaß.
14 Hezeciya mo na tira ta diyey kambey ra k'a caw. Hezeciya ziji mo ka koy Rabbi windo ra ka tira feeri Rabbi jine.
15Quitijoc ut quixye: —At Kâcuaß, lâat li kaDios lâo aj Israel. Lâat li cuancat saß xyi li querubines. Caßaj cuiß lâat li Dios. Lâat cuan âcuanquil saß xbêneb li xnînkal ru tenamit li cuanqueb saß ruchichßochß. Lâat catyîban re li choxa ut li ruchichßochß.
15 Hezeciya na adduwa te Rabbi gaa mo ka ne: «Ya Rabbi, Israyla Irikoyo, ciiti malaykey boŋ gorokwa, ni hinne no ga ti Irikoy ndunnya mayrayey kulu ra. Nin no ka beene nda ganda te.
16Abi, at Kâcuaß, li cßaßru nequeßxye. Ut chacuil taxak li cßaßru nequeßxbânu. Chacuabi li âtin li xtakla xyebal laj Senaquerib re âmajecuanquil, lâat li yoßyôquil Dios.
16 Ya Rabbi, ma ni hanga jeeri ka maa, ma ni moy fiti ka guna. Ma maa Sennakerib sanney kaŋ a na Rabsake donton d'a zama nga ma Irikoy Fundikoono kayna se.
17At Kâcuaß, yâl nak eb laj Asiria queßxsach ruheb li tenamit joß ajcuiß lix naßajeb.
17 Daahir, ya Rabbi, Assiriya bonkooney na laabey da ngey batamey halaci.
18Queßxcßat lix dioseb xban nak moco tzßakal dioseb ta. Yal pec ut cheß yîbanbil xbaneb li cuînk. Joßcan nak queßsacheß ruheb.
18 I n'i toorey mo catu danji ra, zama manti irikoyyaŋ no, amma borey kambe goyyaŋ no, tuuri nda tondi yaŋ no. Woodin se no i hin k'i halaci.
19At Kâcuaß, at kaDios, choâcol taxak saß rukß lix reyeb laj Asiria re nak chixjunileb li xnînkal ru tenamit li cuanqueb saß ruchichßochß teßxqßue retal nak caßaj cuiß lâat li Kâcuaß li tzßakal Dios, chan laj Ezequías.
19 Sohõ mo, ya Rabbi iri Irikoyo, ay ga ni ŋwaaray, m'iri faaba Sennakerib kambe ra, hala ndunnya mayrayey kulu ma bay kaŋ nin, ya Rabbi, ni hinne no ga ti Irikoy.»
20Li profeta Isaías, li ralal laj Amoz, quixtakla xyebal re laj Ezequías: —Aßan aßin li naxye âcue li Kâcuaß li kaDios lâo aj Israel. “Lâin xcuabi li cßaßru xatzßâma chicuu chirix laj Senaquerib lix reyeb laj Asiria.
20 Isaya Amoz izo mo donton Hezeciya gaa ka ne a se: «Yaa no Rabbi, Israyla Irikoyo ci: Za kaŋ ni na adduwa te ay gaa Assiriya bonkoono Sennakerib ciine ra, ay maa ni se.
21Aßan aßin li quixye li Kâcuaß Dios chirix lix reyeb laj Asiria: Li tenamit Jerusalén chanchan jun li tukß ix yô châseßenquil ut yô châtzßektânanquil, at Senaquerib. Li tenamit Jerusalén narecßasi lix jolom châhobbal nak yôcat chi êlelic chiru.
21 Sanni kaŋ Rabbi ci a boŋ neeya: Sihiyona ize wandiya donda nin ka donda-caray haari te ni se. Urusalima ize wayo na boŋ saku-saku ni banda!
22¿Ani li xahob ut ani li xamajecua? ¿Ani li xataksi âcuâtin saß xbên ut xakßetkßeti âcuib chiru? ¿Ma mâcuaß ta biß chiru li Dios Santo reheb laj Israel?
22 May no ni kayna? May no ni donda din? May gaa no ni na jinde sambu, Ni na ni boŋ sambu ka beene guna ka gaaba nd'a Israyla wane Koy Hanna?
23Xataklaheb lâ takl chixhobbal li Dios ut xaye: Riqßuin lin qßuila carruaje re pletic xintakeß saß eb li nînki tzûl. Toj saß xbêneb li tzûl re Líbano li najt xteram xintakeß. Xinyocß li nînki cheß chacalteß, li najt rok, ut xintßaneb ajcuiß li ciprés li raro xbaneb. Xincuulac toj saß li qßuicheß li cßajoß xchßinaßusal.
23 Ni na ni tamey daŋ i ma Rabbi kayna. Ay torkey kunda no ay kaaru nd'a, Hala tondi kuukey boŋ, Hala yongo Liban carawey gaa. Ay ga sedre* beerey da sipres* suubanantey mo beeri ka zeeri. Ay ga furo saaji tuuri zugu booba ra, Hala lunku-lunkey ra.
24Xinbec xjulel li haß saß jalan tenamit ut xcuucß li haß x-el aran. Riqßuin li cuok xinqßueheb chi chakic li nimaß li cuanqueb Egipto, chancat.
24 Ay fansi ka yawtaray hari haŋ, Ay ce taamu no ay na Misira isey kulu koogandi nd'a.
25¿Ma incßaß ta biß nacanau nak lâin li Kâcuaß? Lâin quincßoxlan re chixjunil li tâuxmânk. Najter kße cutan lâin quincßûb chak ru chanru tâcßulmânk. Ut anakcuan lâin xatincanab chixsachbal ruheb li tenamit li cauheb rib chi pletic. Tûbtu aj chic xacanabeb nak xapoßeb.
25 Haba? Ni mana maa baaru za gaayaŋ? Ay no ka woodin te k'a waadu mo za waato zamaney ra. Sohõ mo ay n'a toonandi kaŋ ga ti ni ma gallu kaŋ gonda cinari beeri halaci, K'i ciya laabu gusam.
26Eb li tenamit li cuanqueb aran mâcßaßeb xmetzßêu. Nequeßxucuac ut sachsôqueb xnaßleb. Chanchaneb chic li pim li cuan saß cßalebâl. Chanchaneb li raxi pim. Chanchaneb li pim li namok saß xbêneb li cab ut nachakic nak toj mâjiß nachêcoß.
26 I gorokoy ciya hina kayna koyyaŋ, I humburu, i haaw, I go sanda saaji subu cine, sanda kobto tayo, Sanda subu tayo kaŋ go garu boŋ cine kaŋ ga kukure za a mana beeri.
27Lâin ninnau chanru nak cuancat. Ninnau chixjunil li cßaßru nacabânu. Ut ninnau ajcuiß nak cßajoß lâ joskßil cuiqßuin.
27 Amma ay wo ga ni gora bay, Da ni fattayaŋo, da ni furoyaŋo, Da ni futay beero ay gaa.
28Xban nak ninnau nak yô âjoskßil ut xakßetkßeti âcuib chicuu, joßcan nak lâin tinram lâ be. Chanchan nak tinqßue jun li chßîchß saß lâ cuußuj ut jun li chßîchß saß âcue ut tatinqßue cuißchic chi sukßîc saß li be li xatchal cuiß chak,” chan li Kâcuaß.
28 Ay gaa futa kaŋ ni te ay sabbay se binde, Zama ni boŋbeera baaru kaaru hal a furo ay hangey ra, Kal ay m'ay darb'izo daŋ ni niina ra, D'ay alzamo mo ni meyo ra, Ya ni bare ka ye da nin fonda kaŋ ni gana ka kaa din ra.
29Ut laj Isaías quixye re laj Ezequías: —Aßan aßin li retalil li cßaßru tâcßulmânk. Saß li chihab aßin ut saß li chihab tâchâlk lâex têtzaca li ru li trigo li namok yal xjunes. Abanan saß li rox chihab lâex tex-âuk ut texkßolok re nak textzacânk. Têrau lê uvas ut têtzaca li ru li naxqßue.
29 Ya nin Hezeciya, woone no ga ciya ni se alaama: Haran araŋ ga jaraw ŋwa, Yeesi mo kala woodin jarawo, Jiiri hinzanta mo araŋ ma duma ka wi, Araŋ ma reyzin* kaliyaŋ tilam, araŋ m'i nafa ŋwa mo.
30Eb li ralal xcßajol laj Judá li incßaß teßcâmk teßtâmk cuißchic. Chanchanakeb li acuîmk li naxchap xxeß ut naxqßue li ru chi nabal.
30 Yahuda duma jara kaŋ cindi kaŋ du ka yana mo, A ga ye ka te kaaji ganda, a ma izey te beene.
31Cuanqueb li ralal xcßajol laj Judá li teßcanâk aran Jerusalén. Saß li tzûl Sión teßcanâk. Joßcan tâcßulmânk xban nak joßcan naraj li Kâcuaß xban xnimal xrahom.
31 Zama Urusalima ra no jare fo kaŋ cindi din ga fatta, Ngey kaŋ yaŋ yana ga fatta Sihiyona tondo ra. Rabbi Kundeykoyo anniya no ga woodin te.
32Li Kâcuaß Dios naxye chi joßcaßin chirix lix reyeb laj Asiria, “Li cuînk aßan incßaß tâoc saß li tenamit Jerusalén chi pletic chi moco riqßuin tzimaj, chi moco riqßuin chßîchß, chi moco tixyîb lix taklebâl re tâoc saß li tenamit.
32 Woodin sabbay se, yaa no Rabbi ci Assiriya bonkoono boŋ: A si kaa gallu woone ra. A si hangaw hay a ra, a si kaa a jine da koray, A si laabu tulluwa te a se mo.
33Saß li be li xchal cuiß, aran cuißchic tâsukßîk. Incßaß tâoc saß li tenamit Jerusalén. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin.
33 Fonda kaŋ a gana ka kaa d'a din, Nga no a ga gana ka ye koyne. A si kaa mo kwaaro wo do, Yaadin no Rabbi ci.
34Lâin tin-ilok re li tenamit ut lâin ajcuiß tincolok re. Tinbânu aßin saß incßabaß lâin ut saß xcßabaß laj David li quicßanjelac chicuu,” chan li Kâcuaß.—
34 Zama ay no ga te gallu woone se kosaray y'a faaba ay boŋ se no, Ay boŋ se d'ay tamo Dawda mo sabbay se.»
35Saß ajcuiß li kßojyîn aßan jun x-ángel li Dios quicuulac saß xmuhebâleb laj Asiria ut quixcamsi jun ciento riqßuin ôb roxcßâl mil chi soldado aj Asiria. Joß cuulajak chic nak quisakêu ac camenakeb chic chixjunil.
35 Kala cino din ra Rabbi malayka fatta ka koy ka Assiriyancey wongu marga ra boro zambar zangu nda wahakku cindi gu wi. Waato kaŋ borey tun susuba, a go, i kulu buukoyaŋ no.
36Ut laj Senaquerib lix reyeb laj Asiria, quirisi lix muhebâleb. Quisukßi Nínive saß xnaßaj ut aran quicana.Saß jun li cutan laj Senaquerib yô chixlokßoninquil lix dios Nisroc xcßabaß saß lix templo. Queßcuulac laj Adramelec ut laj Sarezer, li cuib chi ralal. Queßxcamsi chi chßîchß ut queßêlelic. Queßcôeb saß li naßajej Ararat. Ut aß chic laj Esar-hadón li ralal qui-oc chokß rey chokß rêkaj laj Senaquerib.
36 Assiriya bonkoono Sennakerib mo tun ka ye nga ce banda ka goro Ninawiya kwaara.
37Saß jun li cutan laj Senaquerib yô chixlokßoninquil lix dios Nisroc xcßabaß saß lix templo. Queßcuulac laj Adramelec ut laj Sarezer, li cuib chi ralal. Queßxcamsi chi chßîchß ut queßêlelic. Queßcôeb saß li naßajej Ararat. Ut aß chic laj Esar-hadón li ralal qui-oc chokß rey chokß rêkaj laj Senaquerib.
37 A ciya mo, waato kaŋ a goono ga sududu nga de-koyo Nisrok se tooro windo ra, kal a izey Adrammelek da Sarezar n'a wi nda takuba. I zuru ka yana mo ka koy Ararat laabo ra. Sennakerib ize Esar-Haddon no te bonkooni a nango ra.