1Saß jun li cutan li jun chßûtal chi profeta queßxye re laj Eliseo: —¡Qßue retal! Li naßajej li cuanco cuiß âcuochben caßchßin ut latzß.
1 Annabey izey ne Iliyasu se: «A go sohõ, naŋ kaŋ iri go ga goro ni jine wo, nango kankam iri se.
2Qßue kalesêns chi xic cuan cuiß li nimaß Jordán re nak chikajûnkal takatßan jûnkak kacheß ut takayîb jun li naßajej re tocuânk cuiß, chanqueb. Ut laj Eliseo quixye: —Naru nequexxic, chan.
2 Iri ga ni ŋwaaray mo, naŋ iri ma koy Urdun. Iri afo kulu mo ma sambu dubi, iri ma te iri boŋ se goray nangu noodin.» A tu ka ne: «Wa koy.»
3Jun reheb quixtzßâma chiru nak tâxic rochbeneb. Quixcßul xchßôl laj Eliseo nak tâxic.
3 Kal afo ne a se: «Ni ma suuru, ay ga ni ŋwaaray. Ni ma kaa, ni ma yadda ka koy iri, ni bannyey banda.» A tu ka ne: «Ay ga koy.»
4Joßcan nak li profeta Eliseo cô chirixeb. Nak queßcuulac cuan cuiß li nimaß Jordán, queßoc chixyocßbal li cheß.
4 A koy mo i banda. Kaŋ i to Urdun, kal i soobay ka tuuriyaŋ beeri.
5Nak yô chixtßanbal jun li cheß jun li cuînk, quitobeß lix mâl ut quitßaneß saß li haß. Li cuînk quixjap re ut quixye: —At tzolonel, li mâl aßan xintoßoni. Moco cue ta, chan.
5 Amma alwaato kaŋ boro fo go ga dubi beeri, a dees'izo kaŋ hari ra. A ce ka ne: «Kaari, ay jine bora! zama a ciya hiyaŋ hari no.»
6Li profeta Eliseo quixye re: —¿Bar xtßaneß châcuu? chan. Li cuînk quixcßut chiru bar quitßaneß cuiß li mâl. Li profeta quixyocß jun li rukß cheß, ut quixcut saß li nimaß. Ut li mâl quitakeß chak saß xbên haß.
6 Irikoy bora ne: «Man no a kaŋ?» A n'a cabe nango. A na sar'ize beeri k'a jindaw nango do ka naŋ guuro ma tun ka doy.
7Ut laj Eliseo quixye re li cuînk: —Chap chak lâ mâl, chan. Ut li cuînk quixchap chak lix mâl.
7 A ne a se: «Di.» A n'a kambe salle k'a ta.
8Lix reyeb laj Siria yô chi pletic riqßuineb laj Israel. Quixchßutub ruheb lix soldados ut quixye reheb li nequeßtaklan saß xbêneb bar teßxyîb lix muhebâleb li soldado.
8 Kala Suriya bonkoono go ga wongu nda Israyla. A saaware mo nda nga bannyey. A ne: «Nangu filaana no iri ga gata sinji.»
9Abanan lix profeta li Dios quixtakla xyebal re lix reyeb laj Israel nak incßaß teßnumekß saß li naßajej aßan xban nak yôqueb chi xic aran li soldado aj Siria re teßpletik riqßuineb laj Israel.
9 Kala Irikoy bora donton Israyla bonkoono gaa ka ne: «Ma faham ka bay. Ma si bisa nangu filaana, zama Suriyancey go ga zumbu noodin.»
10Li rey re Israel quixtaklaheb lix takl saß li naßajej li quixye li profeta li cuanqueb cuiß chi ramoc laj Siria. Quixye reheb nak teßxbânu cuênt. Joßcaßin nak queßxcol ribeb nabal sut chiruheb li soldado aj Siria.
10 Kala Israyla bonkoono mo donton nango kaŋ Irikoy bora ciinay a se, a kaseeti a gaa mo. A yana mo, manti ce fo wala ce hinka bo.
11Cßajoß nak qui-oc xcßaßux lix reyeb laj Siria. Ut quixbokeb riqßuin chixjunil li nequeßtaklan saß xbêneb lix soldado ut quixye reheb: —¿Ani êre lâex yô chi oquênc chirix lix reyeb laj Israel? chan.
11 Kala Suriya bonkoono bine sara gumo. Woodin sabbay se no a na nga bannyey ce ka ne i se: «W'ay cabe boro kulu kaŋ no iri game ra kaŋ go Israyla bonkoono do haray.»
12Jun saß xyânkeb quixye re: —At rey, mâ jun ke yô chi oquênc chirix li rey aßan. Aran cuan li profeta Eliseo ut aßan naxye re li rey chixjunil li nacacßûb ru, usta nayeman chi mukmu saß lâ cuaribâl, chan.
12 A bannyey ra afo mo ne: «Abada, ya ay Koyo, bonkoono. Iliyasu no, annabo din kaŋ go Israyla ra. Nga no ga sanney kaŋ ni ga ci ni kaniyaŋ fuwo ra ci Israyla bonkoono se.»
13Lix reyeb laj Siria quixye reheb: —Patzßomak bar cuan li profeta aßan re nak târûk tintakla xchapbal, chan. Ut queßxye re nak li profeta cuan aran Dotán.
13 Bonkoono ne a se: «Ni ma koy ka guna naŋ kaŋ a go, zama ya donton k'a di ka kand'a.» A ci a se ka ne: «Nga nooya Dotan ra.»
14Joßcan nak lix reyeb laj Siria quixtaklaheb lix soldado li nequeßxic chirix cacuây, joß eb ajcuiß li nequeßxic saß carruaje ut eb li nequeßxic chi rokeb. Queßcôeb chiru kßojyîn ut queßxsut li tenamit Dotán.
14 Woodin sabbay se no a na bariyaŋ, da torkoyaŋ, da sata bambata donton noodin. I to noodin cin. I na kwaara windi.
15Cuulajak chic nak toj ekßela, lix môs lix profeta li Dios quicuacli ut cô chirix cab. Quixqßue retal nak sutsu li tenamit xbaneb li soldado aj Siria. Quirileb lix cacuâyeb ut lix carruaje. Cô saß cab ut quixye re laj Eliseo: —At Kâcuaß, ¿cßaßru takabânu? Osocß ke.—
15 Alwaato kaŋ Irikoy bora zanka tun za susubay da hinay, a fatta. Kala sata nda torkey da bariyey go, i na kwaara windi. Kala zanka ne: «Kaari, ay windikoyo! Mate no iri ga te?»
16Lix profeta li Dios quixye re: —Matxucuac. Kßaxal nabal li teßoquênk chikix lâo chiru li teßoquênk chirix eb aßan, chan.
16 Irikoy bora tu ka ne a se: «Ma si humburu, zama ngey kaŋ yaŋ go iri banda bisa ngey kaŋ yaŋ go i do haray baayaŋ.»
17Chirix aßan li profeta quitijoc ut quixye: —At Kâcuaß, at inDios, chaqßue taxak chiril lâ cuanquilal, chan. Ut li Dios quixsume lix tij. Nak qui-iloc saß li tzûl li môs, quiril nabaleb li cuanqueb chirix cacuây re xam. Ut quiril ajcuiß nabaleb li carruaje re xam. Sutsu li naßajej cuan cuiß laj Eliseo xbaneb.
17 Iliyasu te adduwa ka ne: «Ya Rabbi, ay ga ni ŋwaaray, ma arwaso wo moy fiti zama a ma di.» Rabbi mo na arwaso moy fiti hal a di. Guna mo, tudo ga to nda bari nda torko yaŋ, danji wane yaŋ, Iliyasu windanta.
18Nak ac oqueb re laj Siria chi pletic saß li tenamit Dotán, li profeta quitijoc ut quixye: —At Kâcuaß, at inDios, cheßmutzßokß ta li xnakß ruheb laj Siria, chan. Ut li Kâcuaß quixsume lix tij ut quixqßueheb chi mutzßocß lix nakßeb ru ut incßaß chic queßiloc.
18 Alwaato kaŋ Suriyancey zumbu a do, Iliyasu na Rabbi ŋwaaray ka ne: «Ay ga ni ŋwaaray, ma jama wo kar da danawtaray.» A n'i kar mo nda danawtaray Iliyasu sanno boŋ.
19Nak incßaß chic queßiloc, li profeta cô riqßuineb ut quixye: —Mâcuaß aßin li be li yôquex chi xic cuiß, chi moco aßin li tenamit li yôquex chixsicßbal. Chinêtâke. Lâin tincßamok be chêru re nak têtau li cuînk li yôquex chixsicßbal, chan. Ut li profeta quixcßameb saß li tenamit Samaria.
19 Iliyasu mo ne i se: «Neewo, manti nga no ga ti fonda bo! Neewo, manti nga no ga ti kwaara mo. W'ay gana, ay mo ya konda araŋ bora kaŋ araŋ go ga ceeci do.» Kal a kond'ey Samariya.
20Nak acak xeßoc saß li tenamit Samaria, laj Eliseo quixye re li Dios: —At Kâcuaß, cheßilok ta cuißchic lix nakß ru eb li cuînk aßin, chan. Ut li Kâcuaß quixqßueheb cuißchic chi iloc. Ut queßxqßue retal nak cuanqueb saß li tenamit Samaria.
20 I go no, alwaato kaŋ i furo Samariya ra, Iliyasu ne: «Ya Rabbi, ma borey wo moy fiti i ma du ka di.» Rabbi mo n'i moy fiti hal i di. A go mo, i go Samariya bindo ra.
21Ut lix reyeb laj Israel quirileb laj Siria. Quixye re laj Eliseo: —At Kâcuaß, ¿ma tintakla xcamsinquileb? chan.
21 Alwaato kaŋ Israyla bonkoono di ey a ne Iliyasu se: «Ay baaba, ay m'i kar no? Y'i kar no?»
22Quichakßoc li profeta ut quixye: —Incßaß tâcamsiheb. ¿Ma nacacamsiheb ta biß li nequeßchapeß chak nak nequexxic chi pletic riqßuin lê chßîchß ut lê tzimaj? Chaqßueheb ban xcua rucßaheb ut tâcanabeb chi sukßîc riqßuin lix reyeb, chan.
22 Iliyasu tu ka ne a se: «Ni ma s'i kar bo. E! Ni ga borey kaŋ yaŋ ni di da takuba nda ni biraw kar no? Kala ni ma buuru nda hari daŋ i jine, i ma ŋwa ka haŋ, i ma ngey diraw te ka koy ngey koyo do.»
23Joßcan nak lix reyeb laj Israel quixtakla xyîbanquil li châbil tzacaêmk chokß reheb. Queßcuaßac ut queßucßac. Chirix chic aßan li rey quixtaklaheb cuißchic riqßuin li rey aran Siria. Ut li rey aßan incßaß chic quixtaklaheb lix soldado chixchßißchßißinquileb laj Israel saß lix naßajeb.
23 Kal a na ŋwaari boobo soola i se. Alwaato kaŋ i ŋwa ka haŋ, a n'i sallama. I koy ngey koyo do. Suriya soojey mo mana ye ka ye Israyla laabo ra koyne.
24Mokon chic laj Ben-adad, lix reyeb laj Siria, quixchßutubeb chixjunileb lix soldados. Queßcôeb chixsutbal li tenamit Samaria re teßoc chi pletic riqßuineb.
24 A ciya mo, woodin banda, Suriya bonkoono Ben-Hadad na nga jama kulu margu ka kaaru ka Samariya kwaara batandi.
25Ut xban nak sutsu li tenamit qui-osoß lix tzacaêmkeb saß chixjunil li tenamit. Queßxterkßusi xtzßak chixjunil toj retal queßxcßayi xjolom li bûr chi câcßâl chi tumin plata. Ut ôb chi tumin plata xtzßak li mero libra li pim, li “xcßot mucuy” xcßabaß.
25 Haray bambata te Samariya ra mo. A go, i n'a windi nda wongu hal i na farka boŋ malku fo neera nzarfu wahakku me, muudu fo farsi taacante koloŋay birji mo nzarfu gu me.
26Saß jun li cutan lix reyeb laj Israel yô chi numecß saß xbên li tzßac li sutsu cuiß li tenamit. Jun li ixk quixjap re ut quixye: —At rey, chinâtenkßa.
26 Israyla bonkoono binde go ga bisa birni cinaro boŋ, kala wayboro fo n'a ce ka ne a se: «Ya Koyo, ay bonkoono, kaa k'ay gaa!»
27Li rey quixye re: —Cui li Kâcuaß Dios incßaß nacatxtenkßa, ¿chanru nak tatintenkßa lâin? ¿Ma cuan ta biß intrigo ut invino re tinsi âcue?
27 Kal a tu ka ne: «Da Rabbi mana ni gaakasinay, mate no ay ga te ka ni gaakasinay d'a? Safayaŋ nango ra, wala mo reyzin* kankamyaŋ nango ra?»
28¿Cßaßru xacßul? chan li rey. Li ixk quixye re: —At rey, li ixk aßin quixye cue, “Kacamsihak lâ cßulaßal re takatiu. Ut cuulaj takacamsi lin cßulaßal lâin” chan cue.
28 Bonkoono ne a se mo: «Ifo ka du nin?» A ne: «Wayboro wo no ka ne ay se: ‹Ma ni izo no iri m'a ŋwa hunkuna, suba mo iri m'ay izo ŋwa.›
29Takachik lin cßulaßal ut takatiu. Anakcuan lâin xinye re nak takacamsi li re aßan joß xye cue. Abanan li ixk incßaß naraj xqßuebal. Xmuk ban chiku, chan.
29 Iri n'ay izo hina ka ŋwa. A wane suba ay ne a se: ‹Ma ni izo no, iri m'a ŋwa.› Amma a na nga izo tugu.»
30Quisach xchßôl li rey nak quirabi li cßaßru quixye. Quixpej li rakß ut yô chi bêc saß xbên li tzßac. Ut eb li tenamit li cuanqueb chi nachß queßril nak kßes ru tßicr li cuan chi saß li rakß.
30 A ciya mo, waato kaŋ bonkoono maa waybora din sanno, a na nga kwaayo tooru (a goono ga bisa birni cinaro boŋ) kala borey di, wiiza, a gonda bufu nga kuuro gaa haray.
31Li rey quixye: —Aß taxak li Kâcuaß chicamsînk cue cui chiru ajcuiß a cutan aßin incßaß tintakla xsetbal lix cux laj Eliseo li ralal laj Safat.—
31 Alwaato din a ne: «Irikoy m'ay laali d'ay na Iliyasu, Safat izo boŋo naŋ a jinda gaa hunkuna!»
32Li rey quixtakla lix takl chixcßambal laj Eliseo. Laj Eliseo chunchu saß rochoch rochbeneb laj cßamol be. Toj mâjiß ajcuiß nacuulac lix takl li rey nak laj Eliseo quixye reheb li cuînk: —Laj camsinel xtakla chak lix takl chixsetbal lin cux. Nak tâcßulûnk têtzßap li puerta chiru ut mêrocsi. Yô ajcuiß chak li rey chi châlc chirix, chan.Toj yô ajcuiß chi âtinac li profeta Eliseo nak lix takl li rey quicuulac riqßuin ut quixye re: —Relic chi yâl li Kâcuaß Dios xtakla li raylal aßin saß kabên. ¿Cßaß aj e nak tincuoybeni re nak li Kâcuaß toxtenkßa? chan.
32 Amma Iliyasu goono ga goro nga windo ra, arkusey mo goono ga goro a banda. Bonkoono mo na boro fo donton nga jine. Amma hala diya ga to ka kaa, Iliyasu ne arkusey se: «Araŋ di mate kaŋ boro-wi izo wo donton i m'ay boŋo dagu? Guna, da diya kaa, kal araŋ ma windi meyo daabu, araŋ m'a gaay nda gaabi yooje si. Manti a jine bora ce yoojeyaŋ no ay go ga maa a banda wo?»
33Toj yô ajcuiß chi âtinac li profeta Eliseo nak lix takl li rey quicuulac riqßuin ut quixye re: —Relic chi yâl li Kâcuaß Dios xtakla li raylal aßin saß kabên. ¿Cßaß aj e nak tincuoybeni re nak li Kâcuaß toxtenkßa? chan.
33 Za a go sanno ra i se, kala diya zumbu ka kaa a do. Bonkoono ne: «Guna, masiiba wo, Rabbi do no a fun. Ifo no ga naŋ ya ye ka Rabbi batu.»