Kekchi

Zarma

Acts

15

1Cuanqueb aj pâbanel que'chal chak Judea. Que'oc chixyebal reheb laj pâbanel: -Inc'a' naru texcolek' cui inc'a' têbânu li circuncisión jo' naxye li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés, chanqueb.
1 Boro fooyaŋ mo fun Yahudiya. I goono ga nya-izey dondonandi ka ne, way: «D'i mana araŋ dambangu Musa alaada boŋ, kulu araŋ si hin ka du faaba.»
2Riq'uin a'an que'xtiquib xcuech'inquil ribeb riq'uin laj Pablo ut laj Bernabé chirix li na'leb a'in. Ut que'xc'ûb ru nak laj Pablo ut laj Bernabé te'xic Jerusalén chixpatz'bal reheb li apóstol ut reheb laj c'amol be ma tento nak te'xc'ul li circuncisión re nak te'colek'. Cuanqueb ajcui' cuib oxib laj pâbanel côeb chirixeb.
2 Sanno din kande kakaw da canda-canda boobo ngey nda Bulos da Barnaba game ra. Nya-izey na Bulos da Barnaba nd'i ra boro fooyaŋ donton i ma konda sanno din diyey da arkusey do Urusalima.
3Que'taklâc xbaneb laj pâbanel aran Antioquía. Nak yôqueb chi numec' Fenicia ut Samaria, que'xye resil nak que'pâban li mâcua'eb aj judío. Ut c'ajo' nak que'saho' sa' xch'ôleb chixjunileb laj pâbanel rabinquil nak yôqueb chi pâbânc.
3 Gaa no, waato kaŋ Almasihu marga n'i gaakasinay da hindoonay kaŋ ga kond'ey baani, i bisa Finiciya da Samariya ka dumi cindey bareyaŋo baaro dede. Baaru woodin kande nya-izey kulu se farhã bambata.
4Ut nak que'cuulac Jerusalén, que'c'ule' xbaneb li apóstol, eb laj c'amol be jo'queb ajcui' chixjunileb laj pâbanel. Ut que'xserak'i reheb chanru nak li Dios quixtenk'aheb riq'uin li c'anjel que'xbânu.
4 Waato kaŋ i kaa Urusalima, Almasihu marga nda diyey da arkusey n'i kubayni. Ngey mo na hay kulu kaŋ Irikoy te ngey do dede.
5Abanan cuanqueb cuib oxib laj pâbanel aj fariseo. Eb a'an que'xye: -Eb laj pâbanel li mâcua'eb aj judío, tento te'xbânu li circuncisión. Tento te'xbânu li c'a'ru naxye li chak'rab li quixq'ue ke laj Moisés, chanqueb.
5 Amma Farisi fonda boro fooyaŋ kaŋ yaŋ cimandi tun ka ne: «A ga tilas no i m'i dambangu k'i lordi mo ka ne i ma Musa lordey gana.»
6Que'xch'utub ribeb li apóstol ut eb laj c'amol be chixsic'bal c'a'ru te'xbânu riq'uin li ch'a'ajquilal a'in.
6 Diyey da arkusey margu zama ngey ma sanno din saaware te.
7Ut nak ac xe'xcuech'i ribeb chi us chirix li na'leb a'in, laj Pedro quicuacli ut qui-oc chi âtinac. Quixye reheb: -Ex hermân, lâex nequenau nak ac junxil quixsic' chak cuu li Dios sa' êyânk re tinye resil li colba-ib reheb li mâcua'eb aj judío re nak te'pâbânk ajcui' eb a'an.
7 Waato kaŋ i na canda-canda beeri fo te, Bitros tun ka kay. A ne i se: «Ay nya-izey, araŋ ga bay kaŋ za gayyaŋ no Irikoy n'ay suuban araŋ game ra, zama ay me ra dumi cindey ma maa Baaru Hanna sanno ka cimandi.
8Li Dios naxnau c'a'ru nanume' sa' xch'ôl li junjûnk. Quixc'ut chiku nak naxraheb a'an nak quixq'ue li Santil Musik'ej reheb jo' nak quixq'ue ke lâo.
8 Irikoy mo, kaŋ ga biney bay n'i seeda, za kaŋ a n'i no Biya Hanna, sanda mate kaŋ cine a n'iri no.
9Moco jalan ta chic li colba-ib li xq'ue ke lâo chiru li xq'ue reheb a'an. Quixcuy quixsach lix mâqueb xban nak xe'pâban.
9 In d'ey game ra mo, Irikoy mana fayanka fo te, za kaŋ a n'i biney hanandi cimbeeri* do.
10Anakcuan ut ¿c'a'ut nak yôquex chixyalbal rix li Dios riq'uin xq'uebal li îk a'in sa' xbêneb laj pâbanel li mâcua'eb aj judío? ¿C'a'ut nak têpuersiheb chixbânunquil li naxye li chak'rab li inc'a' xoru chixbânunquil lâo chi moco eb li kaxe'tônil yucua'?
10 Sohõ binde, ifo se no araŋ goono ga Irikoy si, ka calu* daŋ talibey jindey gaa kaŋ iri kaayey wala iri bumbey si hin ka jare?
11Yal xban rusilal li Kâcua' Jesús nak xopâban ut xocole' jo' eb ajcui' a'an, chan laj Pedro.
11 Amma iri cimandi kaŋ Rabbi Yesu gomno do no iri du faaba, sanda mate kaŋ cine ngey mo du a.»
12Que'xcanab âtinac chixjunileb li ch'utch'ûqueb aran ut que'oc chirabinquil nak laj Pablo ut laj Bernabé yôqueb chixserak'inquil chanru nak li Dios quixtenk'aheb chixbânunquil li milagro ut li sachba ch'ôlej sa' xyânkeb li mâcua'eb aj judío.
12 Gaa no marga kulu dangay ka hangan Barnaba nda Bulos se. I goono ga alaamey da dambara harey kaŋ yaŋ Irikoy te ngey do dumi cindey game ra din baaru dede.
13Nak que'rake' chi âtinac, laj Jacobo quichak'oc ut quixye: -Ex inhermân, abihomak li oc cue xyebal êre.
13 Waato kaŋ i dangay no Yakuba na sanno sambu ka ne:
14Laj Simón Pedro ac xye êre chanru nak li Dios quixtiquib rosobtesinquileb li mâcua'eb aj judío. Quixsiq'ueb ru sa' xyânkeb li ani te'pâbânk re.
14 «Ay nya-izey, wa hangan ay se ka maa. Simeyon na baaro dede mate kaŋ cine Irikoy jin ka dumi cindey kunfa, zama a ma jama fooyaŋ kaa i ra nga maa se.
15Ut a'an ajcui' li que'xtz'îba chak retalil li profeta junxil li naxye chi jo'ca'in:
15 Annabey sanney mo ga saba nda woodin, mate kaŋ i n'a hantum ka ne:
16Ut chirix a'in lâin tinchâlk ut tincuaclesi cui'chic lix tenamit laj David, li t'anenak anakcuan. Tinyîb cui'chic li tz'ac li sutsu cui' ut tinyîb cui'chic li juq'uinbil. Tinq'ueheb cui'chic xcuanquil laj Israel,
16 ‹Woodin banda ay ga ye ka kaa. Ay ga Dawda hukumo kaŋ kaŋ din cina, ay m'a kurmey cina ka tunandi,
17re nak tine'xpâb li mâcua'eb aj judío. Tine'xpâb chixjunileb li sic'bileb ru inban chok' cualal inc'ajol, chan li Kâcua' Dios.
17 zama boro cindey ma Rabbi ceeci, da dumi cindey kulu kaŋ i g'i ce d'ay maa. Yaadin no Rabbi ci, nga kaŋ ga hayey din te,
18Ut li Kâcua' Dios li quiyehoc chak re a'in, a'an ajcui' li tâbânûnk re. (Amós 9:11-12)
18 kaŋ yaŋ go bayrante za zamana sintina.›
19Jo'can nak lâin ninye nak inc'a' takapuersi ruheb chixbânunquil li naxye li chak'rab li mâcua'eb aj judío li yôqueb chixpâbanquil li Kâcua'.
19 Woodin sabbay se binde, ay diyaŋo gaa, borey kaŋ yaŋ ga bare ka ye Irikoy do dumi cindey ra, iri ma s'i taabandi.
20Li tento takabânu, a'an tz'îbac riq'uineb ut xyebal reheb nak inc'a' te'xmux rib riq'uin xtzacanquil li tzacaêmk mayejanbil chiruheb li yîbanbil dios. Inc'a' te'co'bêtak te'yumbêtak. Ut inc'a' te'xtiu xtibel li yatz'bil xul chi moco te'xtzaca li quic'.
20 Amma iri ma hantum i se ka ne i ma mooru toorey wane ziibi-ziibey gaa, da zina, da haŋ kaŋ i koote ka wi, da kuri mo.
21Jo'ca'in ajcui' naxye li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés xban li Dios. Ut chalen chak najter cuan li ani najultican re sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío rajlal hilobâl cutan, chan laj Jacobo.
21 Zama za doŋ zamaney ra, kwaara ka kaa kwaara Musa gonda waazukoyaŋ. I g'a tira caw Yahudance diina marga fuwey ra asibti kulu.»
22Eb li apóstol, ut eb laj c'amol be rochbeneb chixjunileb laj pâbanel que'xsic' ruheb li te'xtakla Antioquía chirixeb laj Pablo ut laj Bernabé. Ut que'xsiq'ueb ru laj Silas ut laj Judas, aj Barsabás neque'xye ajcui' re. Eb li cuînk a'in q'uebileb xcuanquil xbaneb li rech aj pâbanelil.
22 Gaa no diyey da arkusey da Almasihu marga kulu care banda di a ga boori ngey ma boroyaŋ suuban marga ra k'i donton Antiyos Bulos da Barnaba banda. Borey kaŋ i suuban neeya: Yahuta, kaŋ se i ga ne Barsaba, da Sila, kaŋ boro beeri yaŋ no nya-izey game ra.
23Que'xtz'îba jun li hu ut que'xtakla chirixeb laj Judas ut laj Silas. Jo'ca'in naxye sa' li hu que'xtakla: Ex hermân, li mâcua'ex aj judío, lâo li apóstol, ut eb laj c'amol be jo'queb ajcui' chixjunileb laj pâbanel nakatakla xsahil êch'ôl lâex li cuanquex sa' eb li tenamit Antioquía, Siria ut Cilicia. Sahak taxak sa' êch'ôl.
23 I na woone wo hantum ka daŋ i kambey ra ka ne: «Iri, diyey da arkusey, kaŋ ti araŋ nya-izeyaŋ, go ga dumi cindey nya-izey kaŋ yaŋ go Antiyos, da Suriya, da Silisiya fo.
24Xkabi resil nak cuanqueb li xe'el arin sa' kayânk ut xe'côeb aran sa' lê tenamit chêch'i'ch'i'inquil ut chixpo'bal êch'ôl riq'uin li c'a'ru neque'xye. Abanan moco lâo ta xotaklan reheb.
24 Iri maa baaru kaŋ boro fooyaŋ kaŋ fun iri do goono g'araŋ taabandi nda sanniyaŋ k'araŋ biney kankam, kaŋ yaŋ iri wo mana lordi fo no i se.
25Jo'can nak xkach'utub kib ut xkac'ûb ru nak takasic' ruheb li ani takatakla êriq'uin chirixeb laj Bernabé ut laj Pablo, li rarôqueb kaban.
25 Iri mo di, za kaŋ iri te me folloŋ, a ga boori iri ma boro fooyaŋ suuban k'i donton araŋ do. I ga kaa iri baakoy Barnaba da Bulos banda,
26Eb li kahermân a'in ac xe'xk'axtesi ribeb chi câmc sa' xc'aba' li Kâcua' Jesucristo.
26 borey kaŋ yaŋ na ngey fundey nooyandi iri Rabbo Yesu Almasihu maa se.
27Ut xkasic' ruheb laj Judas ut laj Silas ut xkataklaheb êriq'uin re nak te'xch'olob chêru li c'a'ru xkatz'îba sa' li hu a'in.
27 Iri binde na Yahuta da Sila donton, kaŋ ngey bumbey ga hayey din ci araŋ se da me sanni.
28Xc'ul xch'ôl li Santil Musik'ej jo' ajcui' lâo nak inc'a' texkapuersi chixbânunquil chixjunil li naxye sa' li chak'rab. Ca'aj cui' eb li na'leb a'in tento têbânu.
28 Zama a boori Biya Hanna se d'iri mo se, iri ma si tiŋay fooyaŋ dake araŋ boŋ da manti hayey kaŋ yaŋ ga tilas no:
29Inc'a' têtzaca li tzacaêmk mayejanbil chiru li yîbanbil dios chi moco têtzaca li quic' chi moco têtzaca xtibel li yatz'bil xul. Ut inc'a' têmux êrib riq'uin co'bêtac yumbêtac. Cui têcol êrib chiru chixjunil a'in, us têbânu. Cherilak êrib, chan laj Jacobo.
29 araŋ ma mooru hay kulu kaŋ i salle tooru se, da kuri, da haŋ kaŋ i koote ka wi, da zina. D'araŋ g'araŋ boŋ gaay hayey din gaa, kulu araŋ boriyandi. Araŋ ma goro nda baani.»
30Eb li cuînk li que'taklâc côeb Antioquía. Que'xch'utub chixjunileb laj pâbanel ut que'xk'axtesi reheb li hu li que'xc'am.
30 A binde, kaŋ i n'i sallama, i zulli ka koy Antiyos. Kaŋ i na marga margu, i na tira no i se.
31Nak que'ril xsa' li hu, c'ajo' nak que'saho' sa' xch'ôleb laj pâbanel ut que'c'ojla xch'ôleb riq'uin li c'a'ru quitaklâc xyebal reheb.
31 Waato kaŋ i n'a caw, i farhã bine-gaabandiyaŋo sabbay se.
32Laj Judas ut laj Silas q'uebileb xmâtan chixch'olobanquil xyâlal li râtin li Dios. Que'xch'olob xyâlal chiruheb li ch'utch'ûqueb aran ut que'xq'ue xcacuilal xch'ôleb ut que'xc'ojob xch'ôleb riq'uin li âtin li que'xye reheb.
32 Yahuta nda Sila mo, zama annabiyaŋ no, na nya-izey yaamar da sanni boobo k'i no bine-gaabi.
33Najt que'cana sa' xyânkeb. Mokon chic que'chak'rabîc re nak te'suk'îk cui'chic Jerusalén riq'uineb laj pâbanel li que'taklan reheb Antioquía. Ut que'xtz'âma rusilal li Dios sa' xbêneb.
33 I te jirbiyaŋ noodin, gaa no laakal kanay ra no nya-izey n'i sallama i ma ye borey kaŋ yaŋ n'i donton do.
34Abanan laj Silas toj quiraj canâc aran.
34 Amma a kaan Sila se nga ma goro noodin.
35Laj Pablo ut laj Bernabé que'cana ajcui' aran Antioquía. Yôqueb chixc'utbal li râtin li Dios ut yôqueb chixch'olobanquil xyâlal li colba-ib. Ut cuanqueb ajcui' nabaleb li que'tenk'an reheb.
35 Bulos da Barnaba mo goro Antiyos. I goono ga dondonandi ka Rabbi sanno waazu, ngey da boro boobo fooyaŋ i banda.
36Mokon chic laj Pablo quixye re laj Bernabé: -Toxic cui'chic sa' eb li tenamit conume' cui' chak chixyebal râtin li Dios re takil chanru cuanqueb laj pâbanel li cuanqueb sa' eb li na'ajej a'an, chan.
36 Jirbi fooyaŋ banda Bulos ne Barnaba se: «Sohõ kay iri ma ye kwaara kulu ra ka nya-izey kunfa, nangey kaŋ iri na Rabbi sanno waazu, hal iri ma du ka di mate kaŋ i bara nd'a.»
37Ut laj Bernabé quiraj raj xc'ambal chirixeb laj Juan li neque'xye ajcui' Marcos re.
37 Barnaba mo ga ba nga ma konda Yohanna kaŋ se i ga ne Markos ngey banda.
38Abanan inc'a' quixc'ul xch'ôl laj Pablo xban nak junxil laj Juan Marcos quixjach rib riq'uineb aran Panfilia ut inc'a' chic cô chirixeb chixbânunquil li c'anjel.
38 Amma Bulos di a mana hima a ma koy ngey banda, zama Bamfiliya no a fun i banda, a mana koy goy i banda.
39Que'xcuech'i ribeb laj Pablo ut laj Bernabé ut que'xcanab ribeb. Laj Bernabé cô aran Chipre chiru ha' ut quixc'am laj Juan Marcos chirix.
39 Kakaw bambata furo i game ra hal a to naŋ kaŋ Bulos da Barnaba fay. Barnaba konda Markos nga banda. I furo hi ra ka koy Kubrus.
40Laj Pablo quixsic' ru laj Silas re tixc'am chirix. Eb laj pâbanel li cuanqueb aran Antioquía que'xk'axtesiheb laj Pablo ut laj Silas sa' ruk' li Kâcua' nak que'el aran.Quilaje'xbeni li na'ajej Siria ut Cilicia. Que'xch'olob xyâlal chiruheb laj pâbanel ut que'cacuu xch'ôleb sa' xpâbâleb.
40 Amma Bulos na Sila suuban, nga nd'a koy. Nya-izey mo n'i talfi Rabbi gomno gaa.
41Quilaje'xbeni li na'ajej Siria ut Cilicia. Que'xch'olob xyâlal chiruheb laj pâbanel ut que'cacuu xch'ôleb sa' xpâbâleb.
41 Bulos bisa Suriya da Silisiya ka Almasihu margey no bine-gaabi.