Kekchi

Zarma

Esther

9

1Li oxlaju xbe li cablaju po Adar, aßan li cutan xxakabanbil xban li rey nak teßsachekß ruheb laj judío, ut aßan ajcuiß li cutan li yôqueb chiroybeninquil li xicß nequeßiloc reheb laj judío re nak teßnumtâk saß xbêneb. Abanan incßaß queßnumta saß xbêneb laj judío. Laj judío ban queßnumta saß xbêneb li xicß nequeßiloc reheb.
1 A ciya handu way cindi hinkanta ra, kaŋ ga ti Adar hando, a zaari way cindi hinzanta ra, saaya kaŋ cine bonkoono lordo maan kaŋ i ga goy d'a, hano din kaŋ Yahudancey ibarey na laakal dake ngey ga du mayray i boŋ. (Haya binde bare ka ye i boŋ, hala Yahudancey du hin ngey ibarey boŋ.)
2Ut saß eb li tenamit li cuanqueb rubel xcuanquil li rey Asuero, eb laj judío queßxchßutub ribeb chi pletic riqßuineb li queßajoc xsachbal ruheb. Ut mâ jun quiru xcolbal rib chiruheb laj judío xban nak qui-oc xxiuheb chiruheb.
2 Yahudancey binde margu ngey kwaarey ra nangu kulu bonkoono Zerses laabey ra, zama ngey ma borey kaŋ goono ga ceeci ka ngey zamba yaŋ din di. Boro si no mo kaŋ hin ka kay i jine, zama dumey kulu ga humbur'ey no.
3Chixjunileb li cuanqueb xcuanquil ut eb li nequeßtaklan saß eb li tenamit, joßqueb ajcuiß li nequeßtaklan saß xbêneb li soldado, queßxtenkßaheb laj judío xban nak queßxucuac chiru laj Mardoqueo.
3 Laabey kulu koyey da ngey laabukoyey da mayraykoyey da bonkoono muraadu goy-teerey na Yahudancey gaa, zama i humburu Mordekay.
4Queßxucuac xban nak laj Mardoqueo nim xcuanquil saß li rochoch li rey ut naßno ru yalak bar saß eb li tenamit li cuanqueb rubel xcuanquil li rey. Ut rajlal yô chi nimânc lix cuanquil li quiqßueheß re.
4 Zama Mordekay gonda beeray bonkoono windo ra, a maa baaro say-say mo laabey kulu ra. Nga din, Mordekay, a beera koy jina.
5Ut eb laj judío queßxcamsiheb chi chßîchß chixjunileb li xicß nequeßiloc reheb. Queßxbânu reheb li cßaßru queßraj.
5 Yahudancey binde na ngey ibarey kulu kar da takuba k'i wi, i n'i halaci mo. I te mate kaŋ ga kaan ngey se ngey ibarey boŋ.
6Saß li tenamit Susa bar cuan cuiß li rey queßxcamsi ôb ciento chi cuînk.
6 Susan faada ra mo Yahudancey na boro zangu gu wi k'i halaci.
7Ut queßcamsîc li lajêb chi cuînk ralaleb laj Amán. Aßaneb aßin lix cßabaßeb: laj Parsandata, laj Dalfón, ut laj Aspata,
7 Parsandata, da Dalfon, da Asfata,
8laj Porata, laj Adalía, ut laj Aridata,
8 da Porata, da Adaliya, da Aridata,
9laj Parmasta, laj Arisai, laj Aridai ut laj Vaizata.
9 da Parmasta, da Arisay, da Ariday, da Bayizata,
10Aßaneb li lajêb chi ralal laj Amán li ralal laj Hamedata, li xicß queßiloc reheb laj judío. Eb laj judío queßxcamsiheb, abanan incßaß queßxcßam li cßaßru cuan reheb.
10 i boro way no ize alboroyaŋ Haman Hammedata izo se (nga kaŋ ga ti Yahudancey ibara) -- i n'i kulu wi, amma i mana kambe dake arzaka baa afolloŋ gaa ka ku.
11Saß ajcuiß li cutan aßan quicuulac resil riqßuin li rey joß qßuial li queßcamsîc aran Susa, li tenamit cuan cuiß li rey.
11 Zaaro din ra i kande bonkoono se borey kaŋ yaŋ i wi Susan faada ra lasaabo.
12Ut li rey quixye re lix Ester: —Arin Susa queßcamsîc ôb ciento li cuînk xbaneb laj judío. Ut queßcamsîc li lajêb chi ralal laj Amán. ¿Ani ta cuiß tânaßok re chanru xcßulman saß eb li junjûnk chi tenamit li cuanqueb rubel incuanquil? Ye cue cßaß chic ru tâcuaj anakcuan, ut lâin tinqßue âcue. Ye cue cßaßru tâcuaj, ut tâuxmânk joß tâcuaj, chan li rey.
12 Bonkoono mo ne nga wande Esta se: «Yahudancey na boro zangu gu wi ka halaci Susan faada ra, da Haman ize arey mo, ngey boro way, sanku fa binde bonkoono laabu cindey ra waney. To, sohõ ifo no ga ti ni ŋwaarayyaŋo koyne? I ga ni no nd'a. Ifo no ni ga ceeci hala ka kaa sohõ koyne? I g'a te.»
13Lix Ester quichakßoc ut quixye: —Eb laj judío xeßxbânu anakcuan joß tzßîbanbil saß li chakßrab li xaqßue reheb. Cui lâat tâcuaj, tâtakla xyebal reheb laj judío li cuanqueb arin Susa nak târûk teßxbânu ajcuiß cuulaj joß xeßxbânu anakcuan. Ut nacuaj ajcuiß nak teßtßuyubâk riqßuin cßâm chiruheb li tenamit li lajêb chi camenak li ralal laj Amán, chan.
13 Kala Esta ne: «D'a kaan bonkoono se, naŋ i ma yadda Yahudancey se kaŋ yaŋ go Susan ra, hala suba mo i ma te sanda hunkuna feyaŋo boŋ. I ma Haman ize aru wayo din gaaham buukoy mo sarku bunduyaŋ gaa.»
14Li rey quixtakla xyebal nak tâuxmânk joß quixye lix Ester. Ut qui-el resil saß li tenamit Susa. Ut eb li lajêb chi ralal laj Amán, li queßcamsîc queßtßuyubâc aran Susa chiruheb li tenamit.
14 Bonkoono binde lordi ka ne i ma te yaadin. I na fe te Susan ra. I na Haman ize arey gaaham buukoy sarku bunduyaŋ gaa, ngey boro way.
15Eb laj judío li cuanqueb Susa queßxchßutub cuißchic rib saß li câlaju xbe li po Adar. Ut queßxcamsi oxib ciento chic li cuînk, abanan incßaß queßxchßeß li cßaßru cuan reheb.
15 Yahudancey kaŋ yaŋ go Susan ra margu Adar hando zaari way cindi taacanta hane. I na boro zangu hinza wi Susan ra, amma i mana lamba arzaka kulu gaa ka ku.
16Ut eb laj judío li cuanqueb saß eb li tenamit li cuanqueb rubel xcuanquil li rey queßxchßutub ribeb re xcolbaleb rib chiruheb li xicß nequeßiloc reheb. Queßxcamsi oßlaju xcâcßâl mil chi cuînk abanan incßaß queßxchßeß li cßaßru cuan reheb.
16 Yahudance cindey mo, kaŋ yaŋ go bonkoono laabey ra, ngey mo margu ka kay ngey fundey se. I fulanzam ngey ibarey gaa mo. I na ngey ibarey ra boro zambar wayye cindi gu wi, amma i mana lamba arzaka kulu gaa ka ku bo.
17Aßin quicßulman saß li oxlaju xbe li po Adar. Ut saß li câlaju xbe li po Adar queßhilan ut queßninkßeîc xban xsahil xchßôleb.
17 I na woodin te Adar hando ra a jirbi way cindi hinzanta hane, a jirbi way cindi taacanta hane binde i fulanzam. I n'a ciya batu nda bine kaani han.
18Aßut eb laj judío li cuanqueb Susa queßxchßutub ribeb re xcolbaleb rib saß li oxlaju ut saß li câlaju xbe li po. Ut saß li oßlaju xbe li po queßhilan ut queßninkßeîc xban xsahil xchßôleb.
18 Amma Yahudancey kaŋ yaŋ go Susan ra margu jirbi way cindi hinzanta d'a cindi taacanta mo. Jirbi way cindi guwanta hane ngey mo fulanzam. I n'a ciya batu nda bine kaani han.
19Joßcan nak eb laj judío li cuanqueb saß eb li cßalebâl li incßaß sutsu xnaßajeb saß tzßac, nequeßxninkßei li câlaju xbe li po Adar re xjulticanquil chanru nak queßcoleß. Nequeßsahoß saß xchßôleb ut nequeßxqßue xmâtaneb chi ribileb rib.
19 Woodin se no Yahudancey kaŋ go kawyey ra, kaŋ yaŋ goono ga goro kwaarey ra kaŋ sinda birni cinari, i ga Adar hando jirbi way cindi taacanta ciya batu nda bine kaani han, farhã zaari kaŋ i ga nooyaŋ samba ngey nda care se hane no.
20Ut laj Mardoqueo quixtzßîba retalil li cßaßru quicßulman ut quixtakla li hu reheb laj judío li cuanqueb saß eb li tenamit li cuanqueb rubel xcuanquil li rey Asuero, li cuanqueb chi nachß joß ajcuiß li cuanqueb chi najt.
20 Mordekay na hayey din hantum ka tirey samba Yahudancey kulu se kaŋ yaŋ go bonkoono Zerses laabey kulu ra, ngey kaŋ ga maan da ngey kaŋ ga mooru.
21Quixye reheb nak teßxninkßei ru li cutan li câlaju ut li oßlaju xbe li po Adar. Teßxninkßei rajlal chihab, chan.
21 A n'i lordi ka ne i ma Adar hando jirbi way cindi taacanta da iway cindi guwanta mo beerandi jiiri kulu.
22Teßxninkßei ru li cutan aßan xban nak aßan li cutan queßcoleß cuiß chiruheb li xicß queßiloc reheb. Ut saß li po aßan quisukßi chokß sahil chßôlej li rahil chßôlej li cuanqueb cuiß. Teßxninkßei ruheb li cutan aßan ut teßxqßue xmâtaneb chi ribileb rib ut teßxqßue xmâtaneb li nebaß.
22 Zama i ra no Yahudancey du fulanzamay ngey ibarey boŋ. Nga mo no ga ti hando kaŋ i na bine saray bare i se ka ciya bine kaani, kunfa zaari mo bare ka ciya albarka zaari. A ne i m'i ciya batu nda bine kaani, da nooyaŋ samba care se, da talkey se nooyaŋ han yaŋ.
23Ut eb laj judío queßcßay chixbânunquil joß queßyeheß reheb xban laj Mardoqueo saß li hu li quixtakla reheb.
23 Yahudancey binde soobay ka te sanda mate kaŋ cine ngey sintin d'a, sanda mate kaŋ Mordekay hantum i se mo.
24Teßxninkßei rajlal re xjulticanquil chanru nak laj Amán li ralal laj Hamedata laj agagueo, li xicß qui-iloc reheb laj judío quixcßûb ru chanru nak xsacheb raj ru laj judío ut queßbûlic re xxakabanquil lix cutanquil. Li bûlic “Pur” xcßabaß saß râtinobâleb.
24 Zama Haman Hammedata izo, Agagi bora, kaŋ ga ti Yahudancey kulu ibara, kaŋ na hiila te Yahudancey se nga ma du k'i halaci, a na Pur catu no, kaŋ a feeriyaŋ ga ti goŋ, zama nga m'i gon, nga m'i halaci mo.
25Abanan lix Ester quiâtinac riqßuin li rey. Ut li rey quixqßue li chakßrab nak chixjunil li raylal li quixcßoxla xbânunquil reheb laj judío tâtßanekß saß xbên laj Amán. Ut quixtakla xyatzßbal laj Amán joß ajcuiß li lajêb chi ralal.
25 Amma waato kaŋ ciina din bangay bonkoono se, kala bonkoono lordi tirayaŋ ra ka ne hiila laalo wo kaŋ a saaware Yahudancey boŋ ma ye ka kaŋ a boŋ. Nga nda nga izey mo, i n'i sarku bunduyaŋ gaa.
26Joßcan nak Purim nayeman reheb li cutan li nequeßxninkßei ru. Li cßabaßej aßan isinbil riqßuin li âtin “pur”. Li âtin “pur” naraj naxye “suerte”. Xban li cßaßru tzßîbanbil saß li hu ut xban li cßaßru quicßulman, li cßaßru queßril ut li cßaßru queßrabi resil,
26 Woodin se no i na jirbey din maa daŋ Purim, Pur maa boŋ. Sanni kulu binde kaŋ go tira din ra boŋ, da haŋ kaŋ i di sanno din boŋ, da mo haŋ kaŋ du ngey,
27chixjunileb laj judío queßxye nak teßxbânu li ninkße aßin rajlal chihab. Ut queßxcßaytesi ajcuiß li ralal xcßajoleb xninkßeinquil li cutan aßan. Ut queßxye nak li joß qßuialeb li queßoc saß xyânkeb laj judío teßxninkßei ajcuiß li cutan aßan. Junelic teßxninkßei ru li cuib chi cutan aßan rajlal chihab.
27 kala Yahudancey na farilla te. I na sarti sambu ngey boŋ da ngey banda nda boro kulu kaŋ ga nga boŋ margu nd'ey se mo, zama ciina ma si fappe se. I ne i ga jirbi hinka din beerandi jiiri kulu hantumo boŋ, da alwaato kaŋ i jisi din boŋ mo.
28Saß eb li tenamit li cuânkeb cuiß laj judío rajlal chihab teßxbânu li ninkße Purim joßqueb ajcuiß li ralal xcßajol li teßcuânk mokon. Incßaß teßxcanab xbânunquil li ninkße Purim re nak incßaß tâsachk saß xchßôleb laj judío li cßaßru quicßulman.
28 I ma haggoy mo da jirbey din, i ma fongu i gaa mo, kaay da haama, i zamaney kulu ra, da almayaali kulu, da laabu kulu, da kwaara kulu. Zama i ma si fappe da Purim jirbey din Yahudancey do, i fonguyaŋ mo ma si ban i banda-bandey kulu ra.
29Ut li reina Ester, lix rabin laj Abihail, rochben laj Mardoqueo laj judío, queßxtzßîba jun chic li hu. Ut queßxye nak tento xbânunquil li ninkße Purim. Ut xban nak cuanqueb xcuanquil chi taklânc, tento nak tâuxmânk li cßaßru queßxtzßîba saß li hu.
29 Gaa no bonkoono wande Esta, Abihayel izo way da Yahudanca Mordekay hantum da hin sanni kulu zama i ma Purim tira hinkanta tabbatandi.
30Ut queßxtakla li hu reheb chixjunileb laj judío li cuanqueb saß li jun ciento riqßuin cuukub xcaßcßâl chi tenamit li cuanqueb rubel xcuanquil li rey Asuero. Ut queßxtakla xsahil xchßôleb ut queßxqßue xcacuil xchßôleb.
30 Mordekay na tirey samba mo ka koy Yahudancey kulu do, ka koy Zerses laabu zangu nda waranka cindi iyya kulu ra, ka margu nda laakal kanay da cimi sanniyaŋ.
31Ut queßxqßue li chakßrab nak rajlal teßxbânu li ninkße Purim. Teßxbânu joß quixye laj Mardoqueo laj judío, ut joß quixye li reina Ester. Eb laj judío ac queßxcßûb ru nak teßxbânu aßin ut nak teßxcßut chiruheb li ralal xcßajol li teßcuânk mokon re xjulticanquil chanru nak queßayunic nak queßxcßul li raylal.Li chakßrab li quixqßue lix Ester quixqßue xcuanquil li ninkße Purim ut quitzßîbâc retalil saß li hu.
31 A ne i ma Purim jirbey kaŋ i kosu din tabbatandi ngey alwaatey ra, mate kaŋ Yahudanca Mordekay da bonkoono wande Esta n'i lordi boŋ, da mate kaŋ i na hin sanni te ngey boŋ se da ngey banda-bandey kulu se mo, mehaw da hẽeni ciina ra.
32Li chakßrab li quixqßue lix Ester quixqßue xcuanquil li ninkße Purim ut quitzßîbâc retalil saß li hu.
32 Esta hin sanno mo na Purim bato din tabbatandi hal i n'a hantum tira ra.