Kekchi

Zarma

Joshua

10

1Li rey Adonisedec li cuan Jerusalén quirabi resil nak laj Josué quinumta saß xbên li tenamit Hai ut quisach ru ut quixcamsi lix reyeb. Ut quirabi ajcuiß resil nak quixsach ru li tenamit Jericó ut quixcamsi li rey. Ut quirabi ajcuiß resil nak eb li cuanqueb aran Gabaón queßxbânu jun li contrato re nak teßxcßam ribeb saß usilal riqßuineb laj Israel ut cuanqueb chic saß xyânkeb.
1 A ciya mo, Adoni-Zedek, Urusalima* kwaara koyo maa baaru kaŋ Yasuwa na Ayi ŋwa, a n'a kulu halaci parkatak mo. Danga mate kaŋ cine a te Yeriko da nga koyo se, yaadin no a te Ayi da nga koyo mo se. A maa baaru kaŋ Jibeyon borey, nga da Israyla na care no amaana, i goono ga goro i game ra mo.
2Cßajoß nak quixucuac li rey nak quirabi aßan xban nak li tenamit Gabaón, aßan nimla tenamit ut kßaxal nim xcuanquil chiru li tenamit Hai. Ut chixjunileb li cuînk aßan cauheb rib.
2 Waato kaŋ a maa, kala humburkumay n'i di gumo. Zama Jibeyon wo birni beeri no, danga koytaray wane, a beeri nda Ayi mo. A alborey kulu mo gaabikooniyaŋ no.
3Joßcan nak laj Adonisedec lix rey eb laj Jerusalén quixtakla xbokbaleb laj Hoham li rey re li tenamit Hebrón, ut laj Piream li rey re li tenamit Jarmut, ut laj Jafía li rey re li tenamit Laquis joß ajcuiß laj Debir li rey re li tenamit Eglón.
3 Woodin se no Adoni-Zedek, Urusalima koyo donton Hebron koyo Hoham gaa da Yarmut koyo Piram, da Lacis koyo Yafiya, da Eglon koyo Debir mo do.
4Quixye reheb: —Châlkex arin ut kachßutubak kib chi pletic riqßuin li tenamit Gabaón xban nak eb aßan xeßxcßam rib saß usilal riqßuin laj Josué ut riqßuineb laj Israel, chan.
4 A ne i se: «Wa kaa k'ay gaakasinay, iri ma Jibeyon kar, zama i na amaana no Yasuwa nda Israyla izey se.»
5Joßcan nak queßxchßutub ribeb li ôb chi rey reheb laj amorreo li cuanqueb saß eb li tenamit Jerusalén, Hebrón, Jarmut, Laquis ut Eglón. Queßxchßutubeb lix soldado ut queßcôeb chi pletic riqßuineb laj Gabaón. Aran queßxqßue lix muhebâleb nachß riqßuin li tenamit Gabaón re teßoc chi pletic riqßuineb.
5 Amorancey koy guwa din binde, danga Urusalima koyo, da Hebron koyo, da Yarmut koyo, da Lacis koyo, da Eglon koyo nooya, i margu. I ziji ngey nda i kundey kulu. I na gata sinji Jibeyon se, zama ngey m'a wongu.
6Ut eb li cuanqueb saß li tenamit Gabaón queßxtakla xyebal re laj Josué toj aran Gilgal bar cuan cuiß lix muhebâl: —Takaj nak tatchâlk chikatenkßanquil lâo aj cßanjel châcuu. Moâcanab kajunes. Tatchâlk chi junpât chikacolbal xban nak chixjunileb li rey reheb laj amorreo, li cuanqueb saß li tzûl ru, xeßchal chi pletic kiqßuin.—
6 Jibeyon borey mo donton Yasuwa gaa. A go Jilgal gata do haray. I ne: «Ni ma si forgay ni bannyey do haray. Ma kaa iri do da waasi k'iri faaba, m'iri gaakasinay mo. Zama Amorancey koyey, tondey ra gorokoy, i margu iri boŋ.»
7Laj Josué qui-el chak Gilgal rochbeneb chixjunileb li soldado li cauheb rib chi pletic.
7 Yasuwa binde tun Jilgal, nga nda soojey da yaarukomey kulu nga banda.
8Ut li Kâcuaß quixye re laj Josué: —Matxucuac chiruheb aßan xban nak lâin tinkßaxtesiheb saß âcuukß ut mâ jun reheb aßan teßnumtâk saß âbên, chan li Kâcuaß.
8 Rabbi ne Yasuwa se: «Ma si humbur'ey, zama ay jin k'i daŋ ni kambey ra. Afo si no i ra kaŋ ga hin ka kay ni jine.»
9Laj Josué qui-el Gilgal rochbeneb lix soldado. Chiru kßojyîn queßbêc toj retal queßcuulac nachß riqßuin li tenamit Gabaón. Mâcßaß saß xchßôleb laj amorreo nak queßcuulac chi pletic riqßuineb.
9 Yasuwa binde n'i jirsi ka kaŋ i boŋ, zama waato kaŋ a tun Jilgal a hanna ka dira no.
10Li Kâcuaß Dios quirocsi xxiuheb laj amorreo nak queßril eb laj Israel. Ut nabaleb li cuanqueb Gabaón queßcamsîc. Ut li incßaß queßcam, queßâlinac ut eb laj Israel queßxtâkeheb toj saß li naßajej Bet-horón. Ut cuanqueb cuißchic li queßcamsîc nak yôqueb chi numecß saß eb li naßajej Azeca ut Maceda.
10 Rabbi n'i taabandi mo Israyla jine. A n'i wi Jibeyon jarga, wiyaŋ bambata no. A n'i gaaray mo ka zijandi fonda kaŋ ga koy Bayt-Horon din gaa. A n'i kar kal a koy nd'ey Azeka, kala Makkeda mo.
11Nak eb laj amorreo yôqueb chi êlelic chiruheb laj Israel, li Kâcuaß nabal li sakbach quixtakla chak saß xbêneb nak yôqueb chi cubec saß li tzûl Bet-horón. Chanchan li nînki pec. Ut kßaxal cuißchic nabal li queßcam xban li sakbach chiru li queßcamsîc chi chßîchß xbaneb laj Israel.
11 Waato kaŋ i goono ga zuru Israyla jine, za i go Bayt-Horon gangara gaa, kala Rabbi mo n'i catu nda tondi bambata yaŋ ka koy hala Azeka hal i bu mo. Borey kaŋ yaŋ gari tondi wi, i ga baa ka bisa borey kaŋ yaŋ Israyla izey wi da takuba.
12Saß li cutan nak li Kâcuaß quixkßaxtesiheb laj amorreo saß rukßeb laj Israel, laj Josué quiâtinac riqßuin li Kâcuaß chiruheb li tenamit ut quixye: —Chixaklîk li sakße saß xbên li naßajej Gabaón. Ut chixaklîk li po saß xbên li ru takßa Ajalón, chan.
12 Saaya din no Yasuwa salaŋ Rabbi se, zaaro kaŋ ra Rabbi na Amorancey daŋ Israyla izey kambe ra. Israyla izey jine no a ne: «Nin, wayna, ni ma kay tak! Jibeyon boŋ. Hando, ni mo ma koy Ayyalon gooro ra.»
13Li sakße ut li po queßxakli. Incßaß chic queßbêc toj retal nak queßnumta laj Israel saß xbêneb li xicß nequeßiloc reheb. ¿Ma incßaß ta biß tzßîbanbil retalil aßin saß li hu li quixtzßîba laj Jaser nak li sakße quixakli saß xyi li choxa caßchßin chic mâ jun cutan ut incßaß quixsêba rib chi oc?
13 Wayna kay mo tak! Hando mo gay, hala waato kaŋ cine jama na fansa sambu ngey ibarey boŋ. Manti i na woodin hantum Yasar tira ra bo? Wayna kay mo beena bindo ra, a mana cahã da kaŋyaŋ mo zaari fo deedandi cine.
14Mâ jun sut quicßulman chi joßcan joß li quicßulman saß li cutan aßan, chi moco junxil chi moco mokon. Li Dios quixsume lix tij laj Josué, usta yal cuînk, ut quixtenkßaheb laj Israel chi numtâc saß xbêneb li xicß nequeßiloc reheb.
14 Zaari fo mana bay ka te woodin cine ce fo za doŋ, wala a jine mo, hal i ma du ka ne Rabbi na Adam-ize sanno hangan, zama Rabbi no ka wongu Israyla se.
15Nak ac xcßulman aßin, laj Josué rochbeneb lix soldado queßsukßi cuißchic Gilgal saß lix muhebâleb.
15 Yasuwa binde ye Jilgal gata do haray, nga nda Israyla kulu a banda.
16Ut eb li ôb chi rey queßêlelic ut queßxmuk ribeb saß jun li ochoch pec aran Maceda.
16 Koy guwa din binde zuru ka koy tugu Makkeda tondi guusu fo ra.
17Abanan cuan jun qui-iloc reheb ut quixye re laj Josué nak li ôb chi rey mukmûqueb saß jun li ochoch pec aran Maceda.
17 I ci Yasuwa se ka ne: «I di koy guwa din. I goono ga tugu Makkeda tondi guusu fo ra.»
18Laj Josué quixye reheb li soldado: —Têtolcßosi nînki pec re têtzßap li oquebâl re li ochoch pec ut têqßue aj cßacßalehom re li ochoch pec.
18 Yasuwa ne: «Wa tondi beeri yaŋ gunguray guuso me gaa ka guuso daabu. Araŋ ma alboroyaŋ daŋ kaŋ g'i batu.
19Abanan lâex mêbay êrib. Mêcanab râlinanquileb li xicß nequeßiloc ke. Texxic chirixeb ut têcamsiheb. Incßaß têcanabeb chi xic saß lix tenamiteb xban nak li Kâcuaß Dios ac xkßaxtesiheb saß êrukß, chan laj Josué.
19 Amma araŋ wo ma si kay bo. Wa araŋ ibarey gana k'i gaaray k'i banda waney kar. Wa si ta i ma furo ngey birney ra, zama Rabbi araŋ Irikoyo n'i daŋ araŋ kambey ra.»
20Nak laj Josué ut eb laj Israel queßxsach ru chi junaj cua eb laj amorreo, nabaleb li queßcamsîc. Abanan cuanqueb ajcuiß junjûnk queßêlelic. Eb aßan queßcôeb chixcolbaleb rib saß eb li tenamit li sutsûqueb saß tzßac.
20 A ciya mo, waato kaŋ Yasuwa nda Israyla izey te zaama i boŋ ka ban da zaamayaŋ bambata, hal i n'i alandaaba. Borey kaŋ yaŋ ga cindi i ra mo jin ka furo birney kaŋ gonda cinari kuuku yaŋ ra.
21Ut chixjunileb lix soldado queßsukßi riqßuin laj Josué saß li naßajej Maceda bar queßxqßue cuiß lix muhebâleb. Mâ jun quicamsîc saß xyânkeb laj Israel. Ut mâ jun saß li naßajej aßan quiraj xcuechßinquileb laj Israel.
21 Waato din gaa no jama kulu ye ka kaa Yasuwa do i Makkeda gata ra baani samay. Boro kulu no mana baa me nyooti Israyla izey afo kulu boŋ.
22Laj Josué quixye reheb li soldados: —Tehomak li oquebâl re li ochoch pec ut teßrisiheb li ôb chi rey, chan.
22 Gaa no Yasuwa ne: «Wa tondi guuso me fiti ka koy guwa din kaa taray ay se, i ma fun guuso ra.»
23Joßcan nak queßxte li ochoch pec ut queßrisiheb lix reyeb li tenamit Jerusalén, Hebrón, Jarmut, Laquis, ut Eglón. Ut queßxcßameb riqßuin laj Josué.
23 I na woodin te ka koy guwa din kaa taray a se guuso ra: Urusalima koyo, da Hebron koyo, da Yarmuk koyo, da Lacis koyo, da Eglon koyo.
24Nak ac cuanqueb li rey riqßuin laj Josué, quixtakla xbokbaleb chixjunileb li cuînk aj Israel. Quixye reheb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb nak teßxxakab li rokeb saß xbên lix cuxeb li rey. Ut joßcan queßxbânu.
24 A ciya binde, saaya kaŋ cine i na koyey din kaa taray Yasuwa se, kala Yasuwa na Israyla alborey kulu ce. A salaŋ mo wongu jine borey kaŋ yaŋ koy a banda se ka ne: «Wa maan ka ce dake koyey jindey boŋ.» Kal i maan ka ngey ce dake i jindey boŋ.
25Ut laj Josué quixye reheb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel: —Mexxucuac chi moco chichßinânk êchßôl. Cauhak ban êchßôl xban nak joßcaßin nak tixkßaxtesiheb saß kukß li Kâcuaß chixjunileb li xicß nequeßiloc ke, chan.
25 Gaa no Yasuwa ne i se: «Wa si humburu, araŋ ma si joote mo, amma wa gaabandi ka te bine-gaabi. Zama yaadin no Rabbi ga te araŋ ibarey kulu kaŋ araŋ ga wongu nd'ey se.»
26Chirix chic aßan laj Josué quixcamsiheb li ôb chi rey ut quixtakla xtßuyubanquileb saß rußuj ôb li cheß. Ut aran queßxnumsi li cutan chi tßuytßu toj retal qui-ecuu.
26 Kokor banda Yasuwa na koyey sarku k'i wi. A n'i sarku bundu gu gaa, i goro noodin mo kala wiciri kambo to.
27Nak ac x-ecuu, laj Josué quixtakla xcubsinquileb li camenak. Ut quixye ajcuiß nak teßcutekß chak saß li ochoch pec bar queßxmuk cuiß chak ribeb. Ut queßxqßue ajcuiß nînki pec saß li oquebâl re li ochoch pec. Ut toj cuanqueb ajcuiß li pec aßan chalen anakcuan.
27 Wayna kaŋyaŋ waate mo Yasuwa lordi ka ne i m'i zumandi ka kaa bundey gaa. I n'i catu tondi guuso kaŋ ra i tugu din ra ka guuso me daabu nda tondi beeriyaŋ. I go noodin hala hõ.
28Saß eb li cutan aßan laj Josué ut eb lix soldado queßpletic riqßuineb li cuanqueb saß li tenamit Maceda. Queßnumta saß xbêneb ut queßxcamsiheb. Mâ jun chic queßcana chi yoßyo saß li tenamit aßan. Joß nak quixcamsi lix reyeb laj Jericó, joßcan cuißchic quixbânu re lix reyeb laj Maceda.
28 Zaari woodin ra no Yasuwa na Makkeda ŋwa. A n'a kar da takuba, nga nd'a koyo kulu. A n'i halaci parkatak, ngey nda fundikooni kulu kaŋ go noodin. A mana hay kulu cindi noodin. Mate kaŋ cine a te Yeriko koyo se, yaadin no a te Makkeda koyo mo se.
29Nak ac xsacheb ru li cuanqueb Maceda, laj Josué cô aran Libna rochbeneb lix soldado ut queßpletic riqßuineb li cuanqueb Libna.
29 Noodin Makkeda no Yasuwa gana ka bisa ka koy Libna, nga nda Israyla kulu nga banda ka Libna wongu.
30Li Kâcuaß Dios quixkßaxtesi ajcuiß li tenamit aßan saß rukßeb laj Israel. Queßxcamsi chi chßîchß chixjunileb li cuanqueb saß li naßajej aßan. Mâ jun chic queßcana chi yoßyo. Ut queßxcamsi ajcuiß lix reyeb joß nak queßxcamsi li rey re Jericó.
30 Rabbi na nga nda nga koyo kulu daŋ Israyla kambe ra. A n'a kar da takuba, da fundikooni kulu kaŋ go a ra, a mana hay kulu cindi a ra. Mate kaŋ cine a te Yeriko koyo se, yaadin no a te Libna koyo mo se.
31Nak laj Josué qui-el Libna rochbeneb lix soldados queßcôeb Laquis chi pletic riqßuineb li cuanqueb saß li naßajej aßan. Ut queßxyîb lix muhebâleb saß xcaßyabâl li tenamit.
31 Za Libna no Yasuwa gana ka bisa ka koy Lacis, nga nda Israyla kulu a banda. I na gata sinji k'a wongu.
32Ut saß xcab li cutan li Kâcuaß quixkßaxtesi li tenamit saß rukßeb laj Israel. Joß nak quilajeßxcamsi chixjunileb saß li naßajej Libna, joßcan cuißchic queßxbânu aran Laquis. Mâ jun chic queßcana chi yoßyo saß li tenamit aßan.
32 Rabbi na Lacis mo daŋ Israyla kambe ra. A n'a ŋwa zaari hinkanta hane. A n'a kar da takuba, nga nda fundikooni kulu kaŋ go a ra, danga mate kaŋ cine a te Libna se.
33Laj Horam li rey li cuan saß li tenamit Gezer cô rochbeneb lix soldados chixtenkßanquil li tenamit Laquis. Abanan laj Josué rochbeneb lix soldados queßnumta saß xbêneb li tenamit aßan toj retal quixsacheb ru chixjunileb. Mâ jun chic quixcanabeb chi yoßyo.
33 Waato din gaa no Horam, Gezer koyo, nga mo kaaru ka kande Lacis se gaakasinay. Yasuwa na nga mo kar, nga nda nga jama kulu. A mana boro kulu cindi a se.
34Chirix chic aßan laj Josué qui-el Laquis rochbeneb lix soldados ut queßcôeb Eglón chi pletic. Ut queßxyîb lix muhebâleb nachß riqßuin li tenamit.
34 Noodin Lacis, Yasuwa kaaru ka bisa kala Eglon, Israyla kulu go a banda. I na gata sinji ka wongu nd'a.
35Saß li cutan aßan, queßnumta saß xbêneb laj Eglón ut quilajeßxcamsiheb chi chßîchß chixjunileb li cuanqueb aran. Mâ jun chic queßxcanabeb chi yoßyo joß queßxbânu aran Laquis.
35 Han din hane i n'a ŋwa. I n'a kar da takuba. Fundikooni kulu kaŋ go a ra mo, Yasuwa n'i halaci zaari woodin ra, parkatak! danga mate kulu kaŋ cine a te Lacis se.
36Nak queßel Eglón, laj Josué rochbeneb lix soldados queßcôeb Hebrón ut queßoc chi pletic riqßuineb.
36 Eglon banda Yasuwa bisa koyne ka koy Hebron, nga nda Israyla kulu nga banda, k'a wongu.
37Queßoc saß li tenamit Hebrón ut queßnumta saß xbên li rey joßqueb ajcuiß chixjunileb li cuanqueb aran. Ut queßnumta ajcuiß saß xbêneb li cocß tenamit li cuanqueb saß li naßajej aßan. Quilajeßxcamsi chi chßîchß chixjunileb li cuanqueb aran joß queßxbânu aran Eglón. Mâ jun chic queßxcanabeb chi yoßyo.
37 I n'a ŋwa mo, k'a kar da takuba, nga nd'a koyo, d'a birney kulu, da fundikooni kulu kaŋ go i ra. Yasuwa mana hay kulu cindi i se, danga mate kulu kaŋ cine a te Eglon se. Amma a n'i kulu halaci parkatak! nga da fundikooni kulu kaŋ go a ra.
38Chirix chic aßan laj Josué rochbeneb lix soldados queßcôeb saß li tenamit Debir ut queßpletic riqßuineb aßan.
38 Yasuwa bare, nga nda Israyla kulu a banda, ka zaa ka koy Debir k'a wongu.
39Queßoc saß li tenamit ut queßxcamsi li rey chi chßîchß joß ajcuiß chixjunileb li cuanqueb aran. Ut queßxsach ruheb chixjunileb li cocß tenamit li cuanqueb chi nachß. Queßxcamsiheb chixjunileb li cuanqueb saß eb li tenamit aßan joß queßxbânu re li tenamit Hebrón ut Libna. Mâ jun chic queßxcanab chi yoßyo. Joßcaßin nak queßxsach ru li tenamit Debir ut queßxsach ru lix reyeb.
39 A n'a ŋwa, nga nd'a koyo kulu, d'a kwaarey kulu. I n'i kar da takuba. I na fundikooni kaŋ go i ra kulu halaci parkatak! A mana i cindi. Danga mate kaŋ cine a te Hebron se, yaadin cine no a te Debir da nga koyo mo se, da mate kaŋ a te Libna da nga koyo mo se.
40Joßcaßin nak laj Josué quinumta saß xbêneb li rey li cuanqueb saß eb li naßajej aßan. Queßrêchani chixjunileb li naßajej li tzûl ru, li naßajej Neguev, joß ajcuiß eb li ru takßa. Ut queßxcamsiheb chixjunileb li cuanqueb aran, joß quiyeheß reheb xban li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel.
40 Yaadin no Yasuwa na laabo kulu kar d'a: tondi kuukey da Negeb* laabo, da Safela, da laabu zumbanta, d'i koyey kulu. A mana i cindi, amma a n'i halaci parkatak! hay kulu kaŋ ga fulanzam da niine, danga mate kaŋ Rabbi Israyla Irikoyo n'a lordi nd'a.
41Laj Josué ut eb lix soldados queßxcamsiheb chixjunileb ut queßrêchani chixjunil li naßajej Cades-barnea toj saß li naßajej Gaza. Ut queßrêchani ajcuiß li naßajej Gosén. Quicuulac toj saß li tenamit Gabaón.
41 Yasuwa n'i kar za Kades-Barneya kala Gaza, da Gosen laabo kulu, kal a ma koy Jibeyon.
42Saß li plêt aßan laj Josué quinumta saß xbêneb chixjunileb li rey ut queßrêchani lix naßajeb xban nak li Kâcuaß yô chi tenkßânc reheb laj Israel.Ut laj Josué rochbeneb lix soldados queßsukßi cuißchic aran Gilgal saß li naßajej li yôqueb cuiß chi hilânc.
42 Diraw folloŋ ra no Yasuwa na laabey din da ngey koyey kulu ŋwa, zama Rabbi, Israyla Irikoyo, nga no goono ga wongu Israyla se.
43Ut laj Josué rochbeneb lix soldados queßsukßi cuißchic aran Gilgal saß li naßajej li yôqueb cuiß chi hilânc.
43 Yasuwa binde bare ka ye Jilgal gata do haray, nga nda Israyla kulu nga banda.