1Jun li cuînk aj Acán xcßabaß, xcomoneb li ralal xcßajol laj Judá, quixxoc chokß re li cßaßru ac kßaxtesinbil xban li Dios re sachecß. Laj Acán, aßan li ralal laj Carmi. Laj Carmi, aßan li ralal laj Zabdi ut laj Zabdi, aßan li ralal laj Zera. Li mâc quixbânu laj Acán, li Dios quixqßue saß xbêneb chixjunileb li ralal xcßajol laj Israel, ut cßajoß nak quijoskßoß saß xbêneb.
1 Amma Israyla izey na taali te haya kaŋ i ne a ga laali din do. Zama Akan, Karmi izo, Zabdi ize, Zera ize, Yahuda kunda wane, nga no ka sambu laaliyaŋ haro din ra. Rabbi bina tun gumo mo Israyla izey se.
2Mokon chic laj Josué quixtakla cuib oxibeb li cuînk saß li tenamit Hai, li cuan nachß riqßuin li naßajej Bet-avén li cuan saß li este riqßuin li tenamit Bet-el. Quixye reheb li cuînk: —Ayukex ut qßuehomak chak retal li tenamit Hai.— Ut eb aßan queßcôeb ut queßxqßue retal li tenamit.
2 Yasuwa na boroyaŋ donton i ma tun Yeriko ka koy Ayi kwaara, kaŋ go Bayt-Aben jarga, Betel se wayna funay haray. A ne i se: «Wa ziji ka koy ka laabo windi.» Borey din binde koy ka Ayi guna.
3Ut nak queßsukßi chak queßxye re laj Josué: —Incßaß tento nak tâtaklaheb nabaleb li soldado chi pletic. Incßaß naru tâlubtesiheb li soldado chi mâcßaß rajbal. Mâre cuib mil malaj oxib mil ajcuiß teßxic chi pletic. Tzßakal riqßuin aßan xban nak incßaß qßuiheb li yôqueb chi iloc re li tenamit Hai, chanqueb.
3 I ye ka kaa Yasuwa do ka ne a se: «Jama kulu ma si ziji, amma i ma naŋ danga boro zambar hinka wala zambar hinza cine ma koy ka Ayi kar. I ma si naŋ jama kulu ma koy noodin ka taabi, zama boro ciraariyaŋ no.»
4Joßcan nak queßcôeb li oxib mil chi cuînk chi pletic riqßuineb li cuanqueb Hai re nak teßrêchani. Abanan aßaneb chic li cuanqueb Hai queßnumta saß xbêneb toj retal queßêlelic eb laj Israel.
4 Yaadin no jama ra boro zambar hinza no ka koy. Ayi borey n'i gaaray.
5Queßcamsîc cuaklaju xcaßcßâl eb laj Israel. Ut eb lix comoneb queßêlelic. Queßxtiquib râlinanquileb saß li tenamit Hai. Queßcuulac cuan cuiß li cubsînc li nequeßisin cuiß pec ut aran queßnumta saß xbêneb. Joßcan nak eb laj Israel queßchßinan xchßôl. Incßaß chic queßcacuu xchßôleb chi pletic.
5 Ayi borey n'i boro waranza cindi iddu wi. I n'i haabu za kwaara ce gaa kal i kond'ey hala Sebarim. I n'i kar gangara gaa. Jama kulu biney yay latak, ka ciya danga hari cine.
6Laj Josué ut eb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel queßxkßich li rakßeb ut queßxcut rib saß chßochß chiru li Lokßlaj Câx xban xrahil xchßôleb ut queßxqßue poks saß xjolomeb ut queßcana aran toj qui-ecuu.
6 Kala Yasuwa na nga bankaaray tooru-tooru. A kaŋ gande birante nga moyduma boŋ Rabbi sundurko jine. A go noodin kala wiciri kambu, nga nda Israyla jama arkusey. I na laabu gusam ngey boŋey boŋ.
7Laj Josué quixye: —At Kâcuaß Dios, ¿cßaßut nak xoâqßue chak chi numecß saß li nimaß Jordán yal re nak toâkßaxtesi saß rukßeb laj amorreo re teßxsach ku? Kßaxal us raj chokß ke nak xocana chak jun pacßal li nimaß Jordán.
7 Yasuwa ne: «Kaari, ya Rabbi, Koy Beero! Ifo se no ni naŋ jama wo ma Urdun daŋandi kulu-kulu, hala ni m'i daŋ Amorancey kambe ra, i m'iri halaci? Zama doŋ day iri m'iri goray te ya-haray ka hin suuru.
8At Kâcuaß, ¿cßaßru târûk takaye anakcuan? Eb li soldado aj Israel incßaß xeßxcuy pletic riqßuineb laj Hai. Xeßêlelic ban chiruheb.
8 Ya ay Koyo, ifo n'ay ga ne waati kaŋ Israyla na banda bare ngey ibarey jine?
9Nak teßrabi eb laj cananeo ut chixjunileb li cuanqueb saß li naßajej aßin li cßaßru xkacßul, mâre teßxchßutub chak rib ut teßchâlk chi pletic kiqßuin ut mâre mâ ani chic ke tâcolekß. Cui joßcan takacßul, ¿cßaßru tâbânu lâat re xcolbal rix lâ lokßal? chan.
9 Zama Kanaanancey da laabo gorokoy ga maa baaru. I g'iri daŋ game, k'iri maa tuusu ndunnya boŋ. Ifo no ni ga te mo ni maa beero se?»
10Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Josué: —¡Cuaclin! ¿Cßaßut nak nacacut âcuib saß chßochß?
10 Amma Rabbi ne Yasuwa se: «Tun! Ifo se no ni kaŋ ya-cine ni moyduma boŋ?
11Eb laj Israel xeßmâcob ut xeßxkßet li contrato li xinbânu riqßuineb nak xinye reheb nak incßaß teßxxoc li cßaßak re ru ac kßaxtesinbil re tâsachekß. Eb aßan xeßrelkßa li cßaßru incßaß raj xeßxchßeß ut xeßticßtißic. Ut li cßaßru xeßxxoc, xeßxqßue saß xyânk li cßaßruheb re.
11 Israyla na zunubi te. Oho, hal i n'ay sappa kaŋ ay n'i lordi nd'a daaru. Oho, hal i sambu hay kaŋ ay ne i m'a ciya laaliyaŋ hari din ra, i zay mo. I na munaficitaray te, hala mo i n'a daŋ ngey jinayey ra.
12Joßcan nak eb laj Israel incßaß teßxcuy pletic riqßuineb li xicß nequeßiloc reheb. Teßêlelik ban chiruheb xban nak xeßxbok raylal saß xbêneb xban nak xeßxxoc li ac kßaxtesinbil re sachecß. Lâin incßaß chic tincuânk êriqßuin cui incßaß têsach ru li cßaßru xeßxxoc.
12 Woodin se no Israyla izey si hin ka kay ngey ibarey jine. I ga zuru ngey ibarey se mo, zama i ciya laalanteyaŋ. Ay si ye ka goro araŋ banda koyne ne ka koy jina, kala nd'araŋ na laaliyaŋ haro din halaci k'a hibandi araŋ game ra.
13¡Cuaclin! Ut ye reheb li tenamit nak teßxsantobresi ribeb re cuulaj xban nak lâin li Kâcuaß lê Dios lâex aj Israel, ninye chi joßcaßin: “Lâex aj Israel, xexoc li cßaßak re ru li tento raj xesach ru chi junaj cua. Ut xexoc chokß êre li xkßaxtesîc raj chi cßanjelac chicuu. Cui lâex incßaß têrisi aßan saß êyânk mâ jokße têcuy pletic riqßuineb li xicß nequeßiloc êre.”
13 Tun ka jama hanandi! Ma ne: ‹Wa araŋ boŋ hanandi ne ka guna suba. Zama yaa no Rabbi, Israyla Irikoyo ci: Ya Israyla, laaliyaŋ hari fo go no araŋ game ra. Ni si hin ka kay ni ibarey jine kala nda araŋ na laaliyaŋ haro din kaa araŋ game ra.
14Cuulaj teßchâlk chicuu chixjunileb lix têpaleb laj Israel. Chi junjûnk têp teßnumekß chicuu. Li jun têp li tincßut lâin, aßaneb li teßnumekß chi jûnk chßûtal li rechßalaleb rib. Li jun chßûtal chi rechßalaleb rib li tincßut lâin, aßaneb li teßnumekß chi junjûnk cabal chicuu. Ut li jun cabal li tincßut lâin, tento nak teßnumekß chicuu li junjûnk chi cuînk re li jun cabal aßan.
14 Suba no i ga kande araŋ kundey afo-fo. A ga ciya mo, kunda kaŋ Rabbi suuban din, i g'a maanandi, windi ka koy windi. Windo kaŋ Rabbi suuban din mo i g'a maanandi, almayaali ka koy almayaali. Almayaalo kaŋ Rabbi suuban din mo, a ma kaa alboro ka koy alboro.
15Ut li cuînk li xxococ re li cßaßru tento raj xsachman, aßan li cuan xmâc. Aßan tâcßatekß rochben li rixakil ut li ralal xcßajol joß ajcuiß chixjunil li cßaßru cuan re xban nak xbânu li incßaß us saß xyânkeb laj Israel nak quixkßet li contrato li quinbânu riqßuineb, chan li Kâcuaß.
15 A ga ciya mo, bora kaŋ ay suuban, nga nda laaliyaŋ haro a banda, i ga bora din ton da danji, nga nda hay kulu kaŋ go a se. Zama a na Rabbi sappa daaru, a na hasaraw te mo Israyla ra.› »
16Joß cuulajak chic laj Josué quicuacli toj ekßela. Ut quixye reheb nak teßnumekß laj Israel chi têp. Ut lix têpal li ralal xcßajol laj Judá quicßuteß chiru laj Josué xban li Dios.
16 Yasuwa tun susubay za nda hinay, ka Israyla maanandi kunda-kunda; i na Yahuda kunda suuban.
17Ut queßqßueheß chi numecß chi ubej li jûnk chßûtal li rechßalaleb rib. Ut saß xyânkeb aßan, quicßuteß li ralal xcßajol laj Zera. Ut chirix aßan queßnumeß li junjûnk cabal li ralal xcßajol laj Zera. Ut quicßuteß li ralal xcßajol laj Zabdi.
17 Yahuda kunda, i kand'ey; i na Zera windo suuban. I na Zera windo maanandi almayaali ka koy almayaali; i na Zabdi suuban.
18Ut nak queßnumeß chi xjunjûnkaleb lix cuînkilaleb li ralal xcßajol laj Zabdi, li Dios quixcßut laj Acán, li ralal laj Carmi. Laj Carmi, aßan li ralal laj Zabdi. Ut laj Zabdi, aßan li ralal laj Zera. Aßaneb xcomoneb li ralal xcßajol laj Judá.
18 Nga mo, i n'a almayaaley maanandi, alboro fo-fo; i na Akan suuban, Karmi ize, Zabdi ize, Zera ize, Yahuda kunda ra.
19Ut laj Josué quixye re laj Acán: —At Acán, lâin nintzßâma châcuu nak tâqßue xlokßal li Kâcuaß, li kaDios lâo aj Israel. Ye lix yâlal. Tâye cue cßaßru xabânu. Mâmuk chicuu, chan laj Josué.
19 Kala Yasuwa ne Akan se: «Ay izo, ay ga ni ŋwaaray no, ni ma Rabbi, Israyla Irikoyo beerandi. Ni ma ni taaley mo ci ay se. Ma ci ay se mo sohõ haŋ kaŋ no ni te, ma s'a tugu ay se.»
20Laj Acán quichakßoc ut quixye: —Yâl nak lâin xinmâcob chiru li Kâcuaß li kaDios lâo aj Israel. Aßin li mâc li xinbânu.
20 Akan tu Yasuwa se ka ne: «Daahir ay na zunubi te Rabbi, Israyla Irikoyo se.» A ne mo: «Yaa da yaa n'ay te:
21Nak xo-oc aran Jericó, xcuil saß xyânkeb li cßaßak re ru jun châbil tßicr xcomon li akßej li nequeßrocsi laj Babilonia. Xcuil ajcuiß cuib ciento chi tumin plata ut numenak na jun libra li oro. Lâin quinra ru. Joßcan nak quinxoc chokß cue. Xinbec jun li jul saß li naßajej li cuanquin cuiß chi hilânc ut aran xinmuk. Xinqßue li tumin rubel li tßicr, chan laj Acán.
21 Waato kaŋ ay di Babila zaara hanno fo dumi wongu arzaka ra, da nzarfu sekel* zangu hinka tiŋay, da wura deene fo, kaŋ a tiŋay ga to sekel waygu, saaya din binde i cansa n'ay di, ay n'i sambu mo. I go no mo laabo ra ga tugu ay kuuru-fuwo bindo ra, nzarfo go a cire.»
22Laj Josué quixtakla cuib oxib li takl saß li naßajej li nahilan cuiß laj Acán. Queßxtau chixjunil li cßaßru quixmuk laj Acán. Li plata cuan rubel li tßicr.
22 Yasuwa binde na diyayaŋ donton. I zuru ka koy kuuru-fuwo do. Haya goono ga tugu a kuuru-fuwo ra, nzarfo go ganda a cire.
23Nak queßxtau li cßaßru quixxoc laj Acán, queßxcßam chak chiru laj Josué ut eb laj Israel ut chiru ajcuiß li Kâcuaß Dios.
23 I n'i sambu kuuru-fuwo ra ka kande Yasuwa da Israyla jama kulu do k'i jisi Rabbi jine.
24Laj Josué ut chixjunileb laj Israel queßxchap laj Acán ut queßxcßam saß li ru takßa Acor rochben li plata, li tßicr, li oro, ut eb li ralal xcßajol joß ixk joß cuînk. Queßxcßam ajcuiß lix bôyx, lix bûr ut eb lix carner. Ut queßxcßam ajcuiß lix muhebâl. Chixjunil li cßaßru cuan re queßxcßam.
24 Yasuwa mo, nga nda Israyla kulu a banda na Akan, Zera izo sambu, da nzarfo, da daabiro, da wura deena, d'a ize arey, d'a ize wayay, d'a hawey, d'a feejey, d'a kuuru-fuwo, d'a farkayey, da hay kulu kaŋ go a se. I kand'ey Akor gooro do.
25Laj Josué quixye re: —¿Cßaßut nak xacßam chak li raylal aßin saß kabên? Anakcuan li Kâcuaß xqßuehak chatoj li raylal li xacßam chak saß kabên.— Nak quixye aßin laj Josué, chixjunileb laj Israel queßxcamsi chi pec laj Acán joß ajcuiß chixjunil li cuanqueb rochben. Ut chirix aßan queßxcßat.Ut queßxtûb nabal li pec saß xbên ut eb li pec aßan toj cuanqueb anakcuan. Riqßuin aßin qui-el xjoskßil li Kâcuaß saß xbêneb laj Israel. Toj chalen anakcuan nequeßxye re li naßajej aßan “Li ru takßa re Acor”.
25 Yasuwa ne a se: «Ifo se no ni na iri gurzugandi? Ni mo, Rabbi ga ni gurzugandi hunkuna.» Israyla jama kulu n'a catu-catu nda tondiyaŋ. I n'i ton da danji k'i catu-catu nda tondiyaŋ _kal i bu|_.
26Ut queßxtûb nabal li pec saß xbên ut eb li pec aßan toj cuanqueb anakcuan. Riqßuin aßin qui-el xjoskßil li Kâcuaß saß xbêneb laj Israel. Toj chalen anakcuan nequeßxye re li naßajej aßan “Li ru takßa re Acor”.
26 I na tondi gusam margu a boŋ kaŋ yaŋ go noodin mo hala ka kaa sohõ. Gaa no Rabbi bine dunga bare. Woodin se no i na nango maa daŋ ka ne a se Akor gooru, hala hõ.