Kekchi

Zarma

Judges

1

1Nak ac xcam laj Josué, eb laj Israel queßtijoc chiru li Kâcuaß ut queßxye re: —¿Ani ke xbên cua teßxic chi pletic riqßuineb laj Canaán? chanqueb.
1 A ciya no, Yasuwa buuyaŋo banda Israyla* izey ye ka Rabbi hã ka ne: «May no ga sintin ka furo iri jine ka dira ka wongu nda Kanaanancey?»
2Quichakßoc li Kâcuaß ut quixye reheb: —Aßaneb laj Judá li teßxic xbên cua. Lâin tinkßaxtesi li naßajej saß rukßeb aßan, chan.
2 Rabbi ne: «Yahuda no ga furo. A go mo, ay na laabo daŋ a kambe ra.»
3Eb li ralal xcßajol laj Judá queßâtinac riqßuineb li ralal xcßajol laj Simeón ut queßxye reheb: —Choêtenkßa chi pletic riqßuineb laj Canaán re nak takêchani li naßajej. Ut lâo toxic ajcuiß chêtenkßanquil chi pletic chirix li naßajej li textzßak lâex, chanqueb. Ut eb li ralal xcßajol laj Simeón queßxsume xic chixtenkßanquileb.
3 Yahuda ne nga nya-ka-fo-sina Simeyon se: «Ma kaa ay banda ay baa do, zama iri ma Kanaanancey wongu. Ay mo ga koy ni banda ni baa do.» Simeyon binde koy a banda.
4Joßcan nak eb li ralal xcßajol laj Judá queßcôeb chi pletic. Ut li Kâcuaß Dios quixtenkßaheb chi numtâc saß xbêneb laj cananeo ut laj ferezeo. Queßxcamsiheb lajêb mil chi cuînk saß li naßajej Bezec.
4 Yahuda binde kaaru. Rabbi mo na Kanaanancey da Perizancey daŋ i kambe ra. Bezek ra mo Yahuda sata na boro zambar way wi nga ibarey ra.
5Aran Bezec queßxtau laj Adoni-bezec lix reyeb ut queßpletic riqßuin. Queßnumta saß xbêneb laj cananeo ut eb laj ferezeo.
5 I na Adoni-Bezek _kaŋ ci Bezek koyo|_ gar Bezek ra, i n'a wongu mo. I na Kanaanancey da Perizancey ŋwa.
6Laj Adoni-bezec quiêlelic chiruheb laj Israel. Abanan queßxtâke toj retal queßxchap ut queßrisiheb lix mamaßil li rußuj rok ut lix mamaßil li rußuj rukß.
6 Amma Adoni-Bezek wo zuru. I n'a gana k'a di. I n'a kambe nyaŋey d'a ce nyaŋey pati.
7Ut laj Adoni-bezec quixye: —Junxil lâin xintakla xyocßbal xmamaßil li rußuj rokeb ut lix mamaßil li rußuj rukßeb lajêb xcâcßâl chi rey ut nequeßxxoc lix cßaj li cua li natßaneß rubel lin mêx re nak teßcuaßak. Anakcuan li Dios xbânu cue joß xinbânu reheb aßan, chan. Ut laj Adoni-bezec quicßameß Jerusalén ut aran quicam.
7 Adoni-Bezek mo ne: «Bonkooni wayye kaŋ i n'i kambe nyaŋey d'i ce nyaŋey dumbu, ay taablo cire no i g'i ŋwaaro kumna. Sanda mate kaŋ cine ay doona ka te, yaadin mo no Irikoy n'ay bana nd'a.» I kand'a Urusalima*; noodin no a bu.
8Eb li ralal xcßajol laj Judá queßpletic riqßuineb li cuanqueb Jerusalén ut queßnumta saß xbêneb. Queßxcamsiheb li cristian ut queßxcßat lix tenamiteb.
8 Yahuda izey binde na Urusalima wongu, i n'a ŋwa mo. I n'a kar da takuba ka danji daŋ birno gaa.
9Chirix aßan queßcôeb chi pletic riqßuineb laj Canaán li cuanqueb saß li tzûl ru ut saß li ru takßa, joß eb ajcuiß li cuanqueb Neguev.
9 Woodin banda Yahuda izey ye ka koy ka Kanaanancey wongu kaŋ go ga goro tondi kuukey ra, da Negeb*, da Safela* ra mo.
10Ut queßcôeb ajcuiß chi pletic riqßuineb laj cananeo li cuanqueb saß li tenamit Hebrón li nequeßxye ajcuiß Quiriat-arba re junxil. Ut queßnumta saß xbêneb laj Sesai, eb laj Ahimán, ut eb laj Talmai.
10 Yahuda ye ka koy ka wongu nda Kanaanancey kaŋ yaŋ go Hebron ga goro. (Amma waato Hebron maa ga ti Ciriyat-Arba). I na Sesay da Ahiman da Talmay mo kar.
11Chirix aßan queßcôeb chi pletic saß li tenamit Debir, li queßxye Quiriat-sefer re junxil.
11 Noodin no a bisa ka koy ka Debir wongu. (Waato Debir maa ga ti Ciriyat-Sefer).
12Ut laj Caleb quixye: —Li ani tâxic chirêchaninquil li tenamit Quiriat-sefer, lâin tinqßue lin rabin, lix Acsa xcßabaß, chokß rixakil, chan.
12 Kaleb mo ne: «Bora kaŋ na Ciriyat-Sefer ŋwa, ay g'ay ize wayo Aksa hiijandi bora din se.»
13Ut laj Otoniel li ralal laj Cenaz, aßan li qui-êchanin chak re li tenamit. Joßcan nak laj Caleb quixqßue lix Acsa chokß rixakil laj Otoniel. Laj Cenaz, aßan li rîtzßin laj Caleb.
13 Kala Kaleb kayno Kenaz izo, Otniyel na Ciriyat-Sefer ŋwa. Kaleb binde na nga ize wayo Aksa hiijandi Otniyel se.
14Nak ac xiqueb re saß rochocheb, laj Otoniel quixye re lix Acsa nak tixtzßâma chiru lix yucuaß nak tixqßue xchßochß re âuc. Ut lix Acsa quicube chirix lix bûr ut laj Caleb quixye re: —¿Cßaß raj ru tâcuaj? chan.
14 A go no binde, waato kaŋ wando kaa kurnyo do, kal a na nga kurnye daŋ a ma fari ŋwaaray nga din, Aksa baabo gaa. Waybora binde zumbu nga farka boŋ. Kaleb ne a se: «Ifo no ni ga ba?»
15Ut lix Acsa quixye re: —Nintzßâma junak usilal châcuu. Ac xaqßue cue li chßochß li cuan saß xcuênt Neguev. Tâqßueheb ajcuiß li yußam haß cue, chan. Ut laj Caleb quixqßue re eb li yußam haß li cuanqueb saß li ru takßa joß eb ajcuiß li cuanqueb saß li naßajej li tzûl ru.
15 A ne nga baabo se: «M'ay albarkandi. Za kaŋ ni n'ay no baa Negeb laabo ra, m'ay no mo bulbulu yaŋ.» Kaleb mo n'a no beene da ganda bulbuley.
16Eb li ralal xcßajol lix yucuaß li rixakil laj Moisés, aßaneb laj Ceneo. Eb aßan queßrochbeni li ralal xcßajol laj Judá nak queßel saß li tenamit Jericó bar cuanqueb cuiß nabal chi cheß palmera. Queßcôeb saß li chaki chßochß li cuan nachß riqßuin li tenamit Arad saß xcuênt Neguev. Ut aran queßcana chi cuânc saß xyânkeb li cuanqueb saß li naßajej aßan.
16 Musa anzuray, Keni bora izey binde fatta birno kaŋ se i ga ne Teenay Nya kwaara, nga da Yahuda izey. I furo Yahuda saajo ra kaŋ go Negeb ra Arad haray. I koy ka goro noodin laabo borey banda.
17Ut eb li ralal xcßajol laj Judá queßcôeb rochbeneb li ralal xcßajol laj Simeón chi pletic riqßuineb laj cananeo li cuanqueb saß li tenamit Sefat ut queßnumta saß xbêneb. Xban nak queßxsach ru li tenamit, joßcan nak queßxqßue Horma chokß xcßabaß li tenamit aßan.
17 Yahuda mo, nga nda nga nya-ka-fo-sina Simeyon koy care banda ka Kanaanancey kaŋ yaŋ goono ga goro Zefat ra wi. I na Zefat halaci parkatak! I na birno maa daŋ Horma (kaŋ a feerijo ga ti Kurmu).
18Eb li ralal xcßajol laj Judá queßrêchaniheb li tenamit Gaza, Ascalón ut Ecrón rochbeneb li naßajej li cuanqueb chi xjun sutam.
18 Yahuda ye ka Gaza ŋwa, da nga hirrey a banda, da Askelon da nga hirrey, da Ekron da nga hirrey mo.
19Li Kâcuaß cuan riqßuineb li ralal xcßajol laj Judá ut queßnumta saß xbêneb li cuanqueb saß li naßajej li tzûl ru. Abanan incßaß queßru queßnumta saß xbêneb li cuanqueb saß li ru takßa xban nak eb aßan cuanqueb lix carruaje yîbanbil riqßuin chßîchß.
19 Rabbi go Yahuda banda. A na tondey ra gorokoy mo gaaray, zama a si hin ka gooro ra borey gaaray, zama ngey wo, guuru torkoyaŋ no ka bara i se.
20Li tenamit Hebrón quiqßueheß re laj Caleb joß quixye laj Moisés. Ut laj Caleb quirisiheb saß li naßajej aßan li oxib chßûtal li ralal xcßajol laj Anac.
20 I binde na Hebron no Kaleb se, danga mate kaŋ cine Musa ci. Kaleb na Anak ize hinza gaaray k'i kaa Hebron ra.
21Abanan eb li ralal xcßajol laj Benjamín incßaß queßrisiheb laj jebuseo saß li tenamit Jerusalén. Toj chalen anakcuan eb laj jebuseo cuanqueb saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Benjamín.
21 Benyamin izey mo mana Yebusancey kaŋ yaŋ goono ga goro Urusalima ra gaaray, amma Yebusancey goro noodin Urusalima ra, ngey da Benyamin izey care banda hala hunkuna.
22Eb li ralal xcßajol laj José queßcôeb chi pletic riqßuineb li cuanqueb Bet-el. Ut li Kâcuaß cuan riqßuineb.
22 Yusufu kunda mo koy ka Betel wongu, Rabbi mo go i banda.
23Eb li ralal xcßajol laj José queßxtaklaheb laj qßuehol etal saß li tenamit Bet-el, li quiyeman ajcuiß Luz re junxil.
23 Yusufu kunda binde na ma-cararayaŋ donton i ma koy ka Betel guna (kaŋ waato, birno maa ga ti Luz).
24Queßril jun li cuînk eb laj qßuehol etal nak yô chi êlc saß li tenamit ut queßxye re: —Tâcßut chiku chanru naru to-oc saß li tenamit ut takuxtâna âcuu nak tonumtâk saß xbên li tenamit, chanqueb re.
24 Ma-cararey binde di boro fo kaŋ go ga fun birno ra. I ne a se: «Iri ga ni ŋwaaray no, m'iri cabe meyo kaŋ ga furo birno ra, iri mo ga gomni cabe ni se.»
25Joßcan nak li cuînk quixcßut chiruheb chanru nak teßoc saß li tenamit. Ut nak queßoc, queßxcamsi chixjunileb li cuanqueb aran. Caßaj cuiß li cuînk aßan rochbeneb li ralal xcßajol ut li rixakil queßxcanab chi êlc saß li naßajej aßan.
25 Kala nga mo n'i cabe meyo kaŋ ga furo birno ra. I na kwaara kar da takuba, amma i na bora din naŋ a ma koy, nga nda nga almayaaley kulu.
26Li cuînk aßan cô chi cuânc saß lix naßajeb laj heteo. Quixyîb jun li tenamit aran ut quixqßue Luz chokß xcßabaß. Toj chalen anakcuan Luz nayeman re li tenamit aßan.
26 Bora din kaŋ du ka fun Luz birni zeena ra din koy Hittancey laabu ka birni fo cina koyne, a na birno maa daŋ koyne Luz. Birno maa nooya hala hõ.
27Eb li ralal xcßajol laj Manasés incßaß queßru risinquileb li cuanqueb saß eb li tenamit Bet-seán ut Taanac, joß ajcuiß li tenamit Dor. Chi moco queßrisiheb saß li cocß cßalebâl li cuanqueb chi xjun sutam. Ut incßaß queßrisiheb saß eb li tenamit Ibleam ut Meguido, chi moco queßrisiheb saß li cocß cßalebâl li cuanqueb chi xjun sutam. Joßcan nak eb laj cananeo queßcana chi cuânc saß li naßajej aßan.
27 Manasse mo mana Bayt-Seyan gorokoy da nga kwaarey gaaray, wala Taanak gorokoy da ngey kwaarey, wala Dor gorokoy da ngey kwaarey, wala Ibleyam gorokoy da ngey kwaarey, wala Mageddo gorokoy da ngey kwaarey. Amma Kanaanancey na ngey goray te noodin laabo ra.
28Nak quicacuu xmetzßêuheb laj Israel, queßxpuersiheb laj cananeo chixtojbal rix lix naßajeb. Ut incßaß queßrisiheb saß li naßajej aßan.
28 A go mo, waati kaŋ cine Israyla te gaabi, i ga Kanaanancey daŋ doole goyey kulu ra, amma i mana Kanaanancey gaaray parkatak.
29Joßcan ajcuiß eb li ralal xcßajol laj Efraín incßaß queßrisiheb laj cananeo saß li naßajej Gezer. Queßcana ban chi cuânc saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Efraín.
29 Ifraymu mo mana Kanaanancey kaŋ goro Gezer gaaray, amma Kanaanancey goro Gezer i game ra.
30Eb li ralal xcßajol laj Zabulón incßaß queßrisiheb laj cananeo saß eb li tenamit Quitrón ut Naalal. Queßcana ban chi cuânc aran. Abanan eb li ralal xcßajol laj Zabulón queßxpuersiheb chixtojbal rix lix naßajeb.
30 Zabluna mo mana Kitron gorokoy gaaray, wala Nahalol gorokoy, amma Kanaanancey goro i game ra. I n'i daŋ doole goy ra.
31Chi moco eb li ralal xcßajol laj Aser queßrisiheb li cuanqueb saß eb li tenamit Aco, Sidón, Alab, Aczib, Helba ut Afec joß ajcuiß Rehob.
31 Aser mo mana Akko gorokoy gaaray, wala Zidon ra gorokoy, wala Alab ra gorokoy, wala Akzib gorokoy, wala Helba waney, wala Afik waney, wala Rehob waney.
32Joßcan nak eb li ralal xcßajol laj Aser queßcuan saß xyânkeb laj cananeo xban nak incßaß queßrisiheb saß li naßajej aßan.
32 Amma Aser izey goro Kanaanancey game ra noodin laabo ra, zama i mana Kanaanancey gaaray bo.
33Eb li ralal xcßajol laj Neftalí incßaß ajcuiß queßrisiheb li cuanqueb saß eb li tenamit Bet-semes ut Bet-anat. Queßcuan ban saß xyânkeb. Abanan eb li ralal xcßajol laj Neftalí queßxpuersiheb laj Canaán chixtojbal rix lix naßajeb.
33 Naftali kunda mo mana Bayt-Semes ra gorokoy gaaray, wala Bayt-Anat ra gorokoy, amma i goro Kanaanancey game ra, kaŋ yaŋ go laabo ra ga goro. Kulu nda yaadin, Bayt-Anat gorokoy da Bayt-Semes waney ga doole goy te Naftali izey se.
34Eb laj amorreo incßaß queßxcanabeb li ralal xcßajol laj Dan chi oc saß li ru takßa. Queßcana ban saß li naßajej li tzûl ru.
34 Amma Amorancey na Dan izey tuti ka kond'ey tondey laabey ra, zama i mana yadda Dan izey ma zumbu gooro ra.
35Eb laj amorreo queßcana chi cuânc saß li tzûl Heres, ut saß eb li tenamit Ajalón ut Saalbim. Nak queßcacuu xmetzßêuheb li ralal xcßajol laj José queßxpuersiheb chixtojbal rix lix naßajeb.Li nubâl re lix naßajeb laj amorreo naticla cuan cuiß li tzûl Acrabim xcßabaß. Nacuulac toj saß li tenamit Sela li cuan saß li norte.
35 Amma Amorancey soobay ka goro Heres tondey ra, da Ayyalon mo, da Saalabbin. Kulu nda yaadin, Yusufu kunda gaabu ka te zaama hala Amorancey ye doole goy ra.
36Li nubâl re lix naßajeb laj amorreo naticla cuan cuiß li tzûl Acrabim xcßabaß. Nacuulac toj saß li tenamit Sela li cuan saß li norte.
36 Amorancey hirro binde, za Akrabbim zijiyaŋo gaa no, kala ma koy Sela, ka koy hala jina.