1Quilajeßxchßutub ribeb chixjunileb li cuînk aj Israel saß li naßajej cuan cuiß li tabernáculo aran Mizpa. Eb aßan queßchal chak saß eb li naßajej li naticla chak Dan ut nacuulac Beerseba ut toj Galaad.
1 Kala Israyla izey kulu fatta. Jama marga kulu margu danga boro folloŋ no, za Dan gaa kal a ma koy Beyer-Seba gaa, ngey nda Jileyad laabo borey. I kaa Rabbi do Mizpa.
2Queßxchßutub ajcuiß ribeb chixjunileb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel. Ut cuanqueb ajcuiß câhib ciento mil chi soldado xcomoneb li nequeßxic chi rokeb.
2 Jama kulu arkusey mo, danga Israyla kundey kulu waney, i na ngey boŋ cabe Irikoy jama marga ra, i soojey zambar zangu taaci no, takubakoyyaŋ.
3Quicuulac resil riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín nak eb li jun chßol chic aj Israel queßxchßutub ribeb aran Mizpa. Ut eb laj Israel queßxpatzß re laj levita: —¿Chanru nak xcuan li mâusilal aßin? chanqueb re.
3 Amma Benyamin izey du Israyla izey jama baaru kaŋ i ziji ka koy Mizpa. Kala Israyla izey ne: «Wa ci iri se, mate no goy laalo wo du ka sintin d'a?»
4Ut li cuînk laj levita li quicamsîc rixakil quixye reheb: —Lâin cuochben li cuixakil xo-oc chi cuârc saß li tenamit Gabaa li cuan saß xnaßajeb li ralal xcßajol laj Benjamín.
4 Lawi bora mo, waybora kaŋ i wi din aro tu ka ne: «Ay koy Jibeya, Benyamin wano ra, in d'ay wahayo, zama iri ma zumbu.
5Chiru li kßojyîn aßan, eb laj Gabaa queßxsut li cab li cuanco cuiß. Queßraj raj incamsinquil. Ut queßxbânu raylal re li cuixakil toj retal queßxcamsi.
5 Jibeya borey binde tun ay se. I na windo kaŋ ra ay go din kulu windi k'a daŋ game cin. Ay mo no i ne ngey ga wi. I n'ay wahayo hasara mo kal a bu.
6Joßcan nak lâin xinseti li camenak ut xintakla saß lê tenamit re nak tênau nak arin Israel xcuan camsînc ut xcuan mâusilal.
6 Kal ay mo n'ay wahayo sambu, ay n'a dumbu-dumbu, ay n'a samba laabo kulu me-a-me ra kaŋ Israyla tubu, zama i na goy yaamo yaŋ da saamotaray goy te Israyla ra.
7Chêjunilex li cuanquex arin, lâex aj Israel. Lâex têye cßaßru takabânu anakcuan, chan.
7 Wa guna binde, araŋ Israyla izey, araŋ kulu. Wa kande araŋ dabarey d'araŋ saawarey mo.»
8Ut chixjunileb laj Israel chi junajeb xchßôl queßxye: —Mâ jun ke tâsukßîk saß rochoch. Mâ ani tâxic saß xmuhebâl.
8 Jama kulu tun danga boro folloŋ ka ne: «Boro fo si no iri ra kaŋ ga koy nga fuwo do. Baa afo si no iri ra kaŋ ga ye nga kwaara.
9Li cßaßru tento takabânu, aßan bûlic chirix li ani teßxic chi pletic riqßuineb laj Gabaa.
9 Amma sohõ, haŋ kaŋ iri ga te Jibeya se neeya: iri ma koy k'a wongu kurne boŋ.
10Lajêtk chi cuînk takisi saß xyânkeb li jûnk ciento chi cuînk re nak teßxic chixsicßbal li tzacaêmk. Ut li jun chßol chic teßxic saß li tenamit Gabaa chi pletic toj retal teßxqßueheb laj Gabaa chixtojbal li mâusilal xeßxbânu saß li tenamit Israel, chanqueb.
10 Iri ma suuban boro way zangu ra Israyla kunda kulu ra, zangu mo zambar kulu ra, zambar fo mo koyne zambar way ra, zama i ma du jama se hindoonay. Zama waato kaŋ i to Jibeya, Benyamin wano, i ma te a se a saamotara kulu kaŋ i te Israyla ra boŋ.»
11Ut junajeb xchßôl chixjunileb li cuînk aj Israel nak queßcôeb chi pletic riqßuineb li cuanqueb Gabaa.
11 Jama kulu binde margu zama ngey ma birno wongu, i biney mo ciya afolloŋ.
12Ut queßxtakla resil saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Benjamín ut queßxye: —¿Cßaßut nak xeßxbânu li mâusilal aßin saß êyânk?
12 Kala Israyla kundey na boroyaŋ donton Benyamin kunda kulu gaa ka ne i se: «Laala woofo dumi no woone kaŋ sintin ka te araŋ do?
13Kßaxtesihomakeb saß kukß eb li cuînk aj Gabaa, li xeßxbânu li mâusilal. Takacamsiheb re nak tâêlk li mâusilal saß li katenamit Israel, chanqueb. Abanan eb li ralal xcßajol laj Benjamín incßaß queßraj rabinquil li cßaßru queßxye li rech aj Israelil.
13 Sohõ binde, araŋ ma boro yaamey din kaŋ go noodin Jibeya nooyandi iri se zama iri m'i wi. Yaadin cine no iri ga laala dagu ka kaa d'a Israyla ra.» Amma Benyamin izey wongu ka yadda nda ngey nya-izey Israyla izey sanno.
14Chixjunileb li ralal xcßajol laj Benjamín queßchal yalak bar. Queßxchßutub ribeb aran Gabaa chi pletic riqßuineb li rech aj Israelil.
14 Kala Benyamin izey margu birney ra. I kaa Jibeya zama ngey ma wongu nda Israyla izey.
15Chixjunileb li cuînk li queßxchßutub rib saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Benjamín cuanqueb cuakib xcaßcßâl mil chi cuînk cuanqueb xchßîchß. Ut cuanqueb ajcuiß cuukub ciento li cuînk li sicßbileb ru saß li tenamit Gabaa.
15 Han din hane binde i na Benyamin izey kabu birni kulu ra, boro zambar waranka cindi iddu no takubakoyyaŋ, Jibeya gorokoy baa si. Ngey mo boro suubanante zangu iyye no i lasaabo boŋ.
16Saß xyânkeb chixjunileb li cuînk cuanqueb cuukub ciento li nequeßcutuc chi rantßin riqßuin lix tzße ukß. Kßaxal tîc rukßeb. Usta jun chi chßina ismal teßxcut, hôn nequeßxtau riqßuin li pec.
16 Jama din kulu ra boroyaŋ go no, zangu iyye, suubananteyaŋ, kambu wow koyyaŋ, kaŋ afo kulu ga waani ka goy da finga-finga. I ga hin ka boŋ hamni ize folloŋ catu ka zeeri, hartayaŋ si no.
17Ut eb li cuînk aj Israel li queßcôeb chi pletic riqßuineb laj Benjamín, cuanqueb câhib ciento mil li cuînk li cuanqueb xchßîchß. Chixjunileb li cuînk aßan nequeßxnau pletic.
17 Israyla borey mo, Benyamin baa si, i n'i lasaabu boro zambar zangu taaci, takubakoyyaŋ. Woodin yaŋ kulu soojeyaŋ no.
18Eb laj Israel queßcôeb Bet-el saß li rochoch li Dios chi tijoc. Queßxye re li Dios: —At Kâcuaß, bânu usilal, cßut chiku aniheb li teßxic xbên cua chi pletic riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín, chanqueb. Ut li Dios quixye reheb: —Eb li ralal xcßajol laj Judá, aßaneb li teßxic xbên cua, chan.
18 Israyla tun ka koy Betel ka saaware ceeci Irikoy gaa. I ne: «May no ga jin ka sintin ka dira iri se, iri ma koy ka Benyamin izey wongu?» Rabbi ne: «Yahuda no ga sintin ka dira.»
19Cuulajak chic eb laj Israel queßcôeb ut queßxyîb lix muhebâleb nachß riqßuin li tenamit Gabaa.
19 Israyla izey tun za susubay ka gata sinji Jibeya wonguyaŋ se.
20Queßcôeb li ralal xcßajol laj Israel chi pletic riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín. Ut queßcana nachß riqßuin li tenamit Gabaa. Queßxtus ribeb re nak teßxtiquib pletic.
20 Israyla alborey binde fatta ngey ma Benyamin wongu. Israyla alborey na daaga sinji i se Jibeya gaa.
21Ut eb li ralal xcßajol laj Benjamín queßel saß li tenamit Gabaa ut queßxcamsiheb cuib xcaßcßâl mil chi soldado aj Israel saß li cutan aßan.
21 Benyamin izey mo fatta Jibeya ra. I na boro zambar waranka cindi hinka leemun parkatak han din hane Israyla izey ra.
22Eb li ralal xcßajol laj Israel queßxcacuubresi cuißchic xchßôleb re nak teßxic cuißchic chi pletic saß li naßajej li queßcôeb cuiß saß li xbên cutan.
22 Israyla izey jama na ngey boŋ gaabandi. I ye ka wongu daaga sinji, nango kaŋ i na bi wano sinji.
23Eb laj Israel queßcôeb saß li rochoch li Dios. Chalen ekßela toj retal qui-ecuu queßyâbac. Queßtijoc ut queßxye re li Kâcuaß Dios: —¿Ma toxic cuißchic chi pletic riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín, li kech aj Israelil? chanqueb. Ut li Kâcuaß quixye reheb: —Texxic, chan.
23 Israyla izey binde ziji ka koy ka hẽ Rabbi jine kala wiciri kambu. I na saaware ceeci Rabbi gaa ka ne: «Ay ma ye ka koy ka wongu nda ay nya-izo Benyamin izey, wala?» Rabbi ne: «Ma koy ka wongu nd'a.»
24Joßcan nak queßcôeb cuißchic chi pletic riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín saß xcab li cutan.
24 Kala Israyla izey maan ngey ma Benyamin izey wongu se zaari hinkanta hane.
25Ut joßcan cuißchic queßxcßul. Eb li ralal xcßajol laj Benjamín queßel saß li tenamit Gabaa ut queßxcamsiheb cuakxaklaju mil chic li soldado li nequeßxnau pletic chi us.
25 Benyamin mo, Jibeya ra zaari hinkanta hane, i na Israyla wongu. I ye ka boro zambar way cindi ahakku leemun koyne Israyla izey ra, woodin yaŋ kulu mo takubakoyyaŋ no.
26Ut chixjunileb laj Israel queßcôeb Bet-el. Queßxchßutub ribeb chiru li Kâcuaß. Queßtijoc ut queßayunic toj qui-ecuu. Queßxmayeja li cßatbil xul ut queßxqßue ajcuiß li mayej re xcßambaleb rib saß usilal riqßuin li Dios.
26 Gaa no Israyla izey da jama kulu ziji ka koy Betel. I hẽ ka goro noodin Rabbi jine, i mehaw mo zaari woodin kala wiciri kambu. I na sargayyaŋ kaŋ i ga ton da saabuyaŋ sargayyaŋ salle Rabbi jine.
27Ut eb li ralal xcßajol laj Israel queßtijoc chiru li Kâcuaß ut queßxpatzß re cßaßru us teßxbânu. (Saß eb li cutan aßan li Lokßlaj Câx xocxo cuiß li lajêb chi chakßrab cuan aran Bet-el.)
27 Kala Israyla izey na Rabbi hã (zama Irikoy sappa sundurko go noodin jirbey din ra.
28Ut laj Finees, aßan laj tij saß eb li cutan aßan. Laj Finees, aßan li ralal laj Eleazar. Ut laj Eleazar, aßan li ralal laj Aarón. Eb laj Israel queßxye re li Dios: —¿Ma us nak toxic cuißchic cuulaj chi pletic riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín, li kech aj Israelil, malaj ut incßaß chic toxic? chanqueb. Ut li Kâcuaß quixye reheb: —Texxic cuißchic chi pletic riqßuineb xban nak cuulaj lâin tinkßaxtesiheb saß êrukß, chan.
28 Fineyas, Eliyezar izo, Haruna banda mo, nga no ga kay a jine jirbey din ra.) I ne: «Ay ma ye ka fatta ka wongu nd'ay nya-izo Benyamin, wala ya naŋ.» Rabbi ne: «Ma ziji, zama suba no ay g'a daŋ ni kambe ra.»
29Cuanqueb cuînk aj Israel queßxmuk ribeb chi xjun sutam li tenamit Gabaa.
29 Israyla na boroyaŋ daŋ i ma Jibeya windi ka koy te gumandi izeyaŋ.
30Ut eb li ralal xcßajol laj Israel queßcôeb ut queßxtus ribeb re nak teßxtiquib cuißchic pletic riqßuineb laj Benjamín joß nak queßxbânu xbên sut ut xcaß sut.
30 Israyla izey ye ka koy ka wongu nda Benyamin izey zaari hinzanta ra. I na wongu daaga sinji Jibeya se, danga mate kaŋ i doona ka te waato.
31Ut eb li ralal xcßajol laj Benjamín queßel saß li tenamit chixcßulbaleb. Najt caßchßin riqßuin li tenamit queßxtiquib xcamsinquileb laj Israel. Saß eb li be li nequeßxic Bet-el ut Gabaa queßxcamsiheb lajêb xcaßcßâl chi soldado xcomoneb laj Israel.
31 Benyamin izey binde fatta zama ngey ma jama wongu, amma i n'i candi k'i fay da birno. Hal i sintin ka borey kar, i goono g'i wi sanda doŋ wano fondey boŋ, kaŋ afo ga koy Betel, afa mo ga koy Jibeya. Israyla boro waranza cine no i wi saajo ra.
32Eb li ralal xcßajol laj Benjamín queßxye: —Xonumta saß xbêneb joß junxil, chanqueb. Abanan eb li ralal xcßajol laj Israel ac cuan saß xchßôleb nak teßêlelik chiruheb re nak teßêlk saß li tenamit ut teßxic saß eb li be.
32 Kala Benyamin izey ne: «I go ga kaŋ iri jine no sanda waato.» Amma Israyla izey ne: «Naŋ iri ma zuru k'i candi, i ma fay da birno ka koy fondey gaa.»
33Nak mâcßaß saß xchßôleb li ralal xcßajol laj Benjamín, eb li ralal xcßajol laj Israel queßxtus ribeb re teßpletik aran Baal-tamar. Ut eb laj Israel li mukmûqueb chi xjun sutam li tenamit Gabaa queßel chak saß li pim li mukmûqueb cuiß.
33 Israyla alborey kulu binde tun nangey kaŋ yaŋ i go waato ka wongu daaga sinji Baal-Tamar. Israyla izey gumandi izey, ngey mo bagu ka tun ngey tuguyaŋ nango ra, danga Maarek-Jibeya nooya.
34Lajêb mil chi soldado, li sicßbileb ru saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Israel, queßxtiquib pletic saß li tenamit Gabaa ut cau queßpletic. Mâcßaß saß xchßôleb li ralal xcßajol laj Benjamín nak oc re xsachbal ruheb.
34 Israyla kulu ra boro suubanante zambar way no ka daŋandi ka kaa ngey ma Jibeya wongu se. Wongo go mo, a koroŋ, amma i mana bay hala taabi ga ba ka du ngey.
35Li Kâcuaß quixtenkßaheb li ralal xcßajol laj Israel chi numtâc saß xbêneb li ralal xcßajol laj Benjamín. Ôb xcaßcßâl mil riqßuin jun ciento lix soldado li ralal xcßajol laj Benjamín queßcamsîc saß li cutan aßan.
35 Rabbi na Benyamin kar mo Israyla jine. Israyla na Benyamin izey mallaka zaari woodin ra, boro zambar waranka cindi gu da zangu fo, kaŋ woodin yaŋ kulu takubakoyyaŋ no.
36Ut eb li ralal xcßajol laj Benjamín queßxqßue retal nak incßaß queßnumta saß xbêneb laj Israel. Lix qßuialeb li ralal xcßajol laj Israel queßâlinac chiruheb laj Benjamín xban nak cßojcßôqueb xchßôl riqßuineb li mukmûqueb chi xjun sutam li tenamit Gabaa.
36 Benyamin izey binde bay kaŋ i na ngey kar ka zeeri, zama Israyla izey na Benyamin izey no batama zama i goono ga de ngey gumandi izey gaa, kaŋ yaŋ i tugu Jibeya se.
37Eb li cuînk mukmûqueb, queßcôeb chi junpât. Queßxjeqßui ribeb saß li tenamit Gabaa ut quilajeßxcamsi chi chßîchß chixjunileb li cuanqueb saß li tenamit Gabaa.
37 Kala gumandi izey tun da cahãyaŋ ka daabu Jibeya boŋ. Gumandi izey binde sasare care gaa ka feeri. I na birno kulu kar da takuba.
38Ac queßxcßûb riqßuineb li queßxmuk rib nak teßril li sib yô chi takecß saß li tenamit, teßsukßîk chirix re teßoc chi pletic riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín.
38 Seeda neeya kaŋ i soola gumandi izey da Israyla izey game ra: i ma dullu boobo tunandi birno ra.
39Eb laj Israel queßxbânu ribeb nak yôqueb chi êlelic chiruheb laj Benjamín. Eb li ralal xcßajol laj Benjamín ac queßxcamsiheb li lajêb xcaßcßâl chi cuînk aj Israel. Joßcan nak queßxye: —Ac xonumta saß xbêneb joß xkabânu xbên cua, chanqueb.
39 Israyla borey mo bare wongo ra. (Amma Benyamin sintin ka Israyla borey kar, sanda boro waranza cine kaŋ i wi. I ne: «Haciika, i taabi iri jine sanda mate kaŋ cine i jin ka te sintinay wongo ra»).
40Tojoßnak queßiloc chirixeb ut queßril li sib li yô chi takecß saß xbên li tenamit Gabaa. Cßajoß nak queßsach xchßôleb li ralal xcßajol laj Benjamín.
40 Amma saaya kaŋ cine dullo sintin ka ciciri ka tun birno ra, sanda sari salleyaŋ cine, Benyamin dumey zagu, i di birno kulu go, a goobara go ga ziji beene.
41Ut eb li ralal xcßajol laj Israel queßxsukßisi ribeb ut queßxtiquib cuißchic pletic riqßuineb. Qui-oc xxiuheb li ralal xcßajol laj Benjamín xban nak queßxqßue retal nak teßsachekß ruheb.
41 Israyla borey mo bare, Benyamin borey biney mo pati, zama i faham kaŋ ngey furo kambe.
42Ut queßxtiquib êlelic chiruheb li ralal xcßajol laj Israel. Queßcôeb saß xjayal li chaki chßochß. Abanan incßaß queßru chi êlelic. Eb laj Israel li yôqueb chi êlc saß li tenamit quilajeßxcamsiheb li ralal xcßajol laj Benjamín.
42 Woodin se no i na banda no Israyla borey se ka saajo fonda gana. Amma wongo n'i haabu ka gaaray. Borey kaŋ yaŋ ga fun birney ra mo n'i daŋ bindi. I n'i mallaka parkatak!
43Eb li ralal xcßajol laj Israel queßxsut eb li ralal xcßajol laj Benjamín. Ut quilajeßxcamsiheb. Naticla chak cuan cuiß li tenamit Menúha ut nacuulac saß xcaßyabâl li tenamit Gabaa li cuan saß li na-el cuiß li sakße.
43 I na Benyamin windi nangu kulu, i n'i haabu ka gaaray. I n'i to fulanzamyaŋo do, ka koy hala wayna funay hara, Jibeya jarga.
44Cuakxaklaju mil chi xsoldado xcomoneb li ralal xcßajol laj Benjamín queßcamsîc. Chixjunileb li queßcamsîc kßaxal cauheb rib chi pletic.
44 Benyamin wane alboro zambar way cindi ahakku no ka bu, woodin yaŋ kulu mo yaarukomyaŋ no.
45Eb li jun chßol chic li ralal xcßajol laj Benjamín queßsukßi chirixeb ut queßoc chi êlelic saß li sakônac re Rimón li cuan saß li chaki chßochß. Ôb mil chic li queßcamsîc saß xyânkeb saß eb li be. Eb li ralal xcßajol laj Israel queßrâlinaheb toj saß li naßajej Gidom ut queßxcamsi cuib mil chic.
45 I bare ka zuru ka koy saajo ra hala Rimmon tondo do haray. I ra Israyla na boro zambar gu kumna-kumna fondey boŋ. I n'i haabu ka gaaray kala Jidom k'i boro zambar hinka wi koyne.
46Chixjunileb li soldado reheb laj Benjamín li queßcamsîc saß li cutan aßan cuanqueb ôb xcaßcßâl mil chi cuînk, li kßaxal cauheb rib chi pletic.
46 Han din hane Benyamin wane kaŋ yaŋ bu, i timmanta boro zambar waranka cindi gu no, takubakoyyaŋ, kaŋ woodin yaŋ kulu yaarukomyaŋ no.
47Abanan cuakib ciento chi cuînk queßêlelic ut queßxmuk ribeb saß li sakônac li cuan Rimón ut aran queßcuan câhib po.Ut eb li ralal xcßajol laj Israel queßcôeb saß chixjunileb li tenamit li cuanqueb cuiß eb li ralal xcßajol laj Benjamín. Queßxcamsi chi chßîchß chixjunil li queßxtau, joß cristian, joßqueb ajcuiß li xul. Ut quilajeßxcßat chixjunileb lix tenamiteb.
47 Amma boro zangu iddu bare ka zuru ka koy ganjo ra, kala Rimmon tondo ra. I goro Rimmon tondo ra handu taaci.
48Ut eb li ralal xcßajol laj Israel queßcôeb saß chixjunileb li tenamit li cuanqueb cuiß eb li ralal xcßajol laj Benjamín. Queßxcamsi chi chßîchß chixjunil li queßxtau, joß cristian, joßqueb ajcuiß li xul. Ut quilajeßxcßat chixjunileb lix tenamiteb.
48 Kala Israyla izey bare ka fay da Benyamin izey. I n'i kar da takuba, birno kulu da hawey da hay kulu kaŋ i gar. Birney kulu kaŋ i gar mo, i na danji daŋ i gaa.