Kekchi

Zarma

Judges

6

1Ut eb laj Israel queßxbânu cuißchic li mâusilal chiru li Kâcuaß. Joßcan nak li Kâcuaß quixkßaxtesiheb saß rukßeb laj Madián chiru cuukub chihab.
1 Israyla izey ye ka goy laalo te Rabbi diyaŋ gaa. Jiiri iyye mo no Rabbi n'i daŋ Midiyan kambe ra.
2Eb laj Madián cßajoß nak queßxrahobtesiheb laj Israel. Joßcan nak eb laj Israel queßxmuk ribeb saß eb li ochoch pec ut saß eb li tzûl. Queßxyîb lix muhebâleb saß eb li naßajej bar incßaß teßtaßekß cuiß.
2 Midiyan kamba te gaabi Israyla boŋ, hala Midiyan sabbay se, kala Israyla izey na guusuyaŋ fansi ngey boŋ se tondey ra, da tondi guusey ra, i na wongu fu bambatayaŋ te.
3Rajlal nak eb laj Israel yôqueb chi âuc, eb laj Madián, ut eb laj Amalec rochbeneb li cuanqueb saß li oriente queßxjunaji ribeb, ut queßcôeb chi pletic riqßuineb laj Israel.
3 A ga ciya binde, da Israyla izey duma, kala Midiyancey ma kaa, ngey da Amalekancey, da wayna funay borey. I ga kande Israyla izey gaa wongu.
4Nequeßxyîb lix muhebâleb ut nequeßcuan aran. Nequeßxsach ru chixjunil li racuîmkeb laj Israel nacuulac toj saß li naßajej Gaza. Ut nequeßcßameß eb lix carner, eb lix bûr, ut eb lix cuacaxeb laj Israel. Ut nequeßcanabâc chi mâcßaß xtzacaêmkeb.
4 I ga gata sinji i se ka laabo nafa kulu halaci Israyla izey se, kal a koy to hala Gaza. I mana ŋwaari kulu naŋ Israyla ra, da feeji wane, wala haw wane, wala farkay wane no.
5Nak nequeßxic eb laj Madián chixsachbal chixjunil li cßaßru cuan reheb laj Israel, queßxcßam chirixeb lix quetômk ut eb lix muhebâl. Chanchaneb laj sâcß nak queßchal xban nak kßaxal cuißchic nabaleb. Incßaß naru rajlanquileb chi moco naru rajlanquileb lix camello.
5 Zama ngey da ngey almaney da ngey kuuru-fuwey no i ga kaa d'a, sanda do baayaŋ cine no, ngey da ngey yoy hala i bisa lasaabuyaŋ. I ga kaa mo laabo ra da laabo sarayaŋ anniya.
6Eb laj Israel nequeßcanabâc saß nebaßil xbaneb laj Madián. Joßcan nak queßxtzßâma cuißchic xtenkßanquil chiru li Kâcuaß Dios.
6 Israyla di kayna mo gumo Midiyan sabbay se. Israyla izey mo hẽ Rabbi gaa.
7Queßxyâba xcßabaß li Kâcuaß eb laj Israel xban li raylal li yôqueb chixcßulbal saß rukßeb laj Madián.
7 A ciya binde, saaya kaŋ cine Israyla izey hẽ Rabbi gaa Midiyan sabbay se,
8Joßcan nak li Kâcuaß quixtakla jun li profeta riqßuineb. Li profeta quixye reheb: —Joßcaßin xye êre li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel, “Lâin quin-isin chak êre aran Egipto saß li naßajej li quexcuan cuiß chokß rahobtesinbil môs.
8 kala Rabbi na annabi fo donton Israyla izey do. Annabo mo ne i se: «Yaa no Rabbi, Israyla Irikoyo ci: Ay n'araŋ kaa Misira laabo ra, ay n'araŋ kaa mo tamtaray windo ra.
9Lâin quexincol chiruheb laj Egipto ut quexincol ajcuiß chiruheb li queßrahobtesin êre. Lâin quin-isin reheb saß li naßajej li cuanquex cuiß ut quinqßue êre lix naßajeb.
9 Ay n'araŋ faaba mo Misirancey kambe ra d'araŋ taabandikoy kulu kambe ra mo. Ay n'i gaaray mo araŋ jine. Ay n'i laabo no araŋ se.
10Ut quinye ajcuiß êre nak lâin li Kâcuaß lê Dios. Quinye êre nak incßaß têlokßoni lix dioseb laj amorreo li cuanqueb saß li naßajej li xex-oc cuiß chi cuânc. Abanan lâex incßaß quebânu li cßaßru quinye êre,” chan li Dios.—
10 Ay ne araŋ se mo: Ay no ga ti Rabbi araŋ Irikoyo. Araŋ ma si humburu Amorancey toorey, borey kaŋ yaŋ araŋ goono ga goro i laabo ra, amma araŋ ma hanga jeeri ay sanney se.»
11Ut quichal lix ángel li Kâcuaß ut quicßojla rubel jun tôn li ji cuan saß li tenamit Ofra. Li naßajej aßan re laj Joás xcomoneb li ralal xcßajol laj Abiezer. Laj Gedeón, li ralal laj Joás, yô chixpuxinquil ru li trigo saß li naßajej bar nequeßxyatzß cuiß li uvas re nak incßaß tâilekß xbaneb laj Madián.
11 Rabbi malayka kaa ka goro shen* tuuri kaŋ go Ofra ra cire, Yowas, Abi-Ezer bora wano. A izo Jideyon mo go ga alkama safa reyzin* hari kankamyaŋ nango do, zama nga m'a tugu Midiyan borey se.
12Quixcßutbesi rib lix ángel li Kâcuaß chiru laj Gedeón ut quixye re: —At cuînk, li Kâcuaß cuan âcuiqßuin. Lâat cau âchßôl ut cau âcuib, chan.
12 Rabbi malayka mo bangay a se. Malayka ne a se: «Ya wongaaro, Rabbi go ni banda!»
13Quichakßoc laj Gedeón ut quixye re: —At Kâcuaß, cui li Dios cuan kiqßuin, ¿cßaßut nak yôco chixcßulbal li raylal aßin? ¿Bar cuan li milagros queßxserakßi ke li kanaß kayucuaß nak queßxye: “¿Ma incßaß ta biß xorisi chak li Kâcuaß Egipto?” chanqueb. Anakcuan li Kâcuaß xoxtzßektâna ut xoxkßaxtesi saß rukßeb laj Madián, chan.
13 Jideyon tu a se ka ne: «Ya ay koyo, da Rabbi go iri banda, ifo se no masiiba woone yaŋ kulu go, i du iri? Wala man a goyey kulu kaŋ yaŋ ga dambarandi, kaŋ yaŋ iri kaayey n'i baaruyaŋ dede ka ne: ‹Manti Rabbi n'iri kaa Misira laabo ra?› Amma sohõ Rabbi n'iri furu, a n'iri daŋ Midiyan borey kambey ra mo.»
14Ut li Kâcuaß quiril laj Gedeón ut quixye re: —Ayu ut tâcoleb laj Israel riqßuin lâ metzßêu chiruheb laj Madián. ¿Ma mâcuaß ta biß lâin yôquin chi taklânc âcue? chan.
14 Rabbi n'a guna ka ne a se: «Koy, nin, ni hina woodin ra, ka Israyla faaba Midiyan borey kambe ra. Manti ay no ka ni donton?»
15Quichakßoc laj Gedeón ut quixye: —Chacuy inmâc, at Kâcuaß. ¿Chan ta cuiß ru nak tincoleb li tenamit Israel? Lin naß inyucuaß, aßaneb li kßaxal nebaßeb saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Manasés. Ut lâin caßchßin incuanquil saß xyânkeb li cuanqueb saß rochoch lin yucuaß, chan.
15 Kala Jideyon ne Rabbi se: «Ay jine bora, ifo no ay ga Israyla faaba nd'a? Zama ay dumo ya ikayna no gumo Manasse ra, ay mo koda no ay baabo windo ra.»
16Ut li Kâcuaß quixye re: —Lâin cuânkin âcuiqßuin. Lâat tatnumtâk saß xbêneb laj Madián. Chanchanakeb jun chi cuînk nak tâsacheb ru, chan li Kâcuaß.
16 Rabbi ne a se: «Haciika, ay go ni banda. Ni ga Midiyan borey kar mo, kala i ma hima sanda boro folloŋ cine.»
17Quichakßoc laj Gedeón ut quixye: —At Kâcuaß, cui sa âchßôl cuiqßuin, qßue junak retalil re nak lâin tinnau nak relic chi yâl lâat li Kâcuaß li yôcat chi âtinac cuiqßuin.
17 A ne Rabbi se: «Hala day ay du gaakuri ni do, kala ni m'ay cabe alaama, hala ay ma tabbatandi kaŋ nin no goono ga salaŋ d'ay.
18Bânu usilal. Chinâcuoybeni junpâtak. Toj xic cue chixcßambal lin mayej re tinqßue âcue, chan laj Gedeón. Ut li Kâcuaß quixye: —Arin cuânkin châcuoybeninquil, chan.
18 Ay ga ni ŋwaaray, ma si tun neewo, hal ay ma ye ka kaa ni do, ay ma fatta nd'ay sarga k'a jisi ni jine.» A ne Jideyon se: «Ay ga goro hala ni ma ye ka kaa.»
19Ut laj Gedeón cô saß rochoch ut quixcamsi jun li chibât toj sâj ut quixchik. Riqßuin junmay litro li harina quixyîb li caxlan cua mâcßaß xchßamal. Quixqßue li tib saß jun li chacach ut quixqßue li caldo saß jun li ucßal. Quixcßam chixjunil aran rubel li cheß ji ut quixqßue re li ángel.
19 Jideyon furo ka koy ka hincin ize fo soola, da maasa kaŋ sinda dalbu, muudu fo hamni. A na hamo daŋ diika ra, maafa mo go kusu ra. A fatta taray ka kond'ey ka malayka gar shen tuuro cire. Jideyon n'i salle a se.
20Ut lix ángel li Kâcuaß quixye re: —Qßue li tib ut li caxlan cua saß xbên li pec aßin ut tâhoy li caldo saß xbên, chan. Ut laj Gedeón quixbânu joß quiyeheß re.
20 Rabbi malayka ne a se: «Ma hamo da maasa kaŋ sinda dalbu din sambu k'i dake tondo wo boŋ, ma maafa mo soogu a boŋ.» A binde n'i te yaadin.
21Ut li ángel quixchßeß li tib ut li caxlan cua riqßuin li rußuj li xukß li cuan saß rukß. Ut quiloch xxamlel li pec ut quixcßat li tib ut li caxlan cua. Ut incßaß chic qui-ileß ru li ángel xban laj Gedeón.
21 Saaya din binde Rabbi malayka na goobo kaŋ go nga kamba ra din salle ka hamo da maasa kaŋ sinda dalbu wo ham. Kala danji tun tondo gaa ka hamo da maasa kaŋ sinda dalbu ŋwa; gaa no Rabbi malayka daray a moy se.
22Laj Gedeón quixqßue retal nak relic chi yâl aßan lix ángel li Kâcuaß Dios ut cßajoß nak quixucuac. Quixye: —At nimajcual Dios, lâin xcuil ru chi tzßakal lâ ángel, chan.
22 Jideyon du ka bay mo kaŋ Rabbi malayka no. Jideyon ne: «Ya Rabbi, Koy Beero, kaari ay! Zama ay di Rabbi malayka mo-da-mo.»
23Ut li Kâcuaß quixye re: —Matxucuac xban nak incßaß tatcâmk. Chicuânk taxak âcuiqßuin li tuktûquil usilal, chan.
23 Rabbi ne a se: «Ni ma goro baani, ma si humburu. Ni si bu bo.»
24Laj Gedeón quixyîb jun li artal saß li naßajej aßan re xlokßoninquil li Kâcuaß ut Jehová-salom quixqßue chokß xcßabaß. Chalen anakcuan toj cuan ajcuiß li artal aßan saß li naßajej Ofra li cuan saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Abiezer.
24 Waato din gaa no Jideyon na feema cina noodin Rabbi se, ka feema maa daŋ: Rabbi, Baanikoy. Hala sohõ a go no Ofra Abi-Ezer borey wano ra.
25Saß ajcuiß li kßojyîn aßan, li Kâcuaß quixye re laj Gedeón: —Cßam lix toro lâ yucuaß, li xcab toro li cuan cuukub chihab re. Tâjucß li artal li quixyîb lâ yucuaß re xlokßoninquil li yîbanbil dios Baal. Ut tâyocß ajcuiß li cheß li nequeßxlokßoni cuiß lix Asera lix dioseb li cuan chixcßatk li yîbanbil dios Baal.
25 A ciya no, cino din ra Rabbi ne Jideyon se: «Ma sambu ni baaba yeejo, sanda yeeji hinkanta no, jiiri iyye izo. Ma feema kaŋ ni baaba te Baal se din tuti ka zeeri. Ni ma wayboro himandi bundu tooro kaŋ go a boŋ mo beeri-beeri.
26Ut tâyîb chi châbil jun chic li artal saß xbên li bol aßin re inlokßoninquil lâin li Kâcuaß lâ Dios. Ut saß li artal li tâyîb, tâcßat li toro chokß âmayej. Lix cheßel li dios Asera li xayocß, aßan li tâcßanjelak chokß âsiß re xcßatbal li toro, chan li Kâcuaß.
26 Ma feema cina Rabbi ni Irikoyo se fu beero wo boŋ bindi ra, mate kaŋ ga saba. Ma yeeji hinkanta din sambu. Ni m'a salle sargay kaŋ i ga ton da bundu tooro tuurey kaŋ yaŋ ni ga beeri din.»
27Ut laj Gedeón, rochbeneb lajêb lix môs, queßxbânu joß quixye li Kâcuaß. Abanan incßaß quixbânu chi cutan. Chiru kßojyîn ban quixbânu xban nak quixucuac chiruheb lix comon ut chiruheb ajcuiß li cuînk li cuanqueb saß li tenamit aßan.
27 Waato din gaa no Jideyon na boro way sambu nga bannyey ra, ka te sanda mate kaŋ Rabbi ci nga se. A ciya binde, za kaŋ a ga humburu nga baabo windo da birno borey, hala a si hin ka goyo din te zaari, kala a n'a te cin.
28Nak quisakêu, eb li cuanqueb saß li tenamit queßcuacli ut queßril nak jucßbil chic lix artal laj Baal. Ut queßxqßue retal nak yocßbil li cheß li queßxlokßoni cuiß li yîbanbil dios xAsera. Ut queßxqßue ajcuiß retal nak quicßateß li toro li cuukub chihab cuan re saß xbên li artal li tojeß quiyîbâc aran.
28 Waato kaŋ birno borey biya ka tun susuba, a go, Baal feema go, a bagu-bagu. I na bundu tooro kaŋ go feema boŋ mo beeri hala i na yeeji hinkanta ton sargay se, feema kaŋ i te din boŋ.
29Queßxye chiribileb rib: —¿Ani xbânun re aßin? chanqueb. Queßtziloc âtin chirix toj retal queßxnau nak laj Gedeón li ralal laj Joás, aßan li quibânun re.
29 I ne ngey nda cara se: «May no bora kaŋ na woone te?» Saaya kaŋ i soobay ka hã ngey da cara game ra, i ne: «Jideyon, Yowas izo, nga no ka woone te.»
30Ut eb li cuînk li cuanqueb saß li tenamit aßan queßxye re laj Joás: —Cßam chak lâ cualal kiqßuin. Takacamsi xban nak aßan quixjucß lix artal li dios Baal ut quixyocß ajcuiß li cheß re li dios Asera li cuan chixcßatk li artal, chanqueb.
30 Saaya din bindi birno borey ne Yowas se: «Ma ni izo kaa taray zama a ma bu, za kaŋ a na Baal feema bagu, a na bundu tooro mo kaŋ go a boŋ beeri.»
31Laj Joás quixye reheb li cuînk li yôqueb chi sutuc re: —¿Ma tex-oquênk chirix laj Baal? ¿Ma têyal xcolbal rix? Li ani tixyal xcolbal rix camenak chic nak tâsakêuk cuulaj. Cui yâl nak Dios laj Baal, chixcolak rib chiruheb li queßjucßuc re lix artal, chan laj Joás.
31 Yowas ne borey kulu kaŋ goono ga yanje nd'a se: «Araŋ wo, Baal se no araŋ ga faasa, wala? Araŋ g'a faaba no? Boro kaŋ g'a banda gana i m'a koy wi za susubay nda hinay. Da day nga wo irikoy fo no, a ma nga boŋ gaakasinay, za day kaŋ boro fo n'a feema bagu-bagu.»
32Chalen saß li cutan aßan “Jerobaal” quiyeheß re laj Gedeón xban nak saß li âtinobâl hebreo, aßan naraj naxye: “Laj Baal, aßan li tixyal xcolbal rib”. Queßxye chi joßcan xban nak laj Gedeón, aßan li quijucßuc re lix artal.
32 Han din hane no a na Jideyon no maa-dake Yerub-Baal, sanda i ma ne: «Baal ma kand'a kalima», zama Jideyon n'a feema bagu-bagu.
33Queßxjunaji ribeb li ralal xcßajol laj Madián ut eb li ralal xcßajol laj Amalec, joß eb ajcuiß chixjunileb li cuanqueb saß li oriente ut coleßxyîb lix muhebâleb saß li ru takßa re Jezreel li cuan jun pacßal li nimaß Jordán.
33 Waato din gaa no Midiyan borey kulu da Amalekancey da wayna funay izey margu nangu folloŋ ka daŋandi. I na ngey gata sinji Yezreyel gooro ra.
34Ut lix musikß li Kâcuaß quichal riqßuin laj Gedeón ut quixcßut chiru cßaßru tixbânu. Joßcan nak laj Gedeón quixyâbasi lix xucub re xbokbaleb chixjunileb li ralal xcßajol laj Abiezer.
34 Amma Rabbi Biya furo Jideyon ra, nga mo na hilli kar. Abi-Ezer borey mo margu ka Jideyon gana.
35Ut quixtakla xbokbaleb chixjunileb li ralal xcßajol laj Manasés. Queßchal ut queßxchßutub ribeb riqßuin laj Gedeón. Ut quixtakla ajcuiß xbokbaleb li ralal xcßajol laj Aser, eb li ralal xcßajol laj Zabulón ut eb li ralal xcßajol laj Neftalí. Eb aßan queßchal ut queßxchßutub ribeb riqßuin.
35 A na diyayaŋ donton koyne Manasse kulu ra, ngey mo margu k'a gana. A na diyayaŋ donton mo Aser da Zabluna da Naftali gaa, ngey mo kaa zama ngey m'a kubay.
36Laj Gedeón quixye re li Dios: —Cui yâl nak lâat tattenkßânk cue chixcolbaleb laj Israel, cßut chicuu junak li retalil.
36 Jideyon ne Irikoy se: «Da ni yadda ka Israyla faaba d'ay kambe, sanda mate kaŋ ni ci din,
37Lâin tinqßue jun rix li carner saß li naßajej bar nequeßxpuxi cuiß ru li trigo. Cui tßaktßakak rix li xul nak tâsakêuk ut incßaß tâtßakâk li chßochß chi xjun sutam li rix li xul, aßanak li retalil chicuu nak lâat tattenkßânk cue chixcolbaleb laj Israel joß xaye, chan laj Gedeón.
37 a go, ay ga kuuru fo daaru karayaŋ gangano boŋ. Hala day harandaŋ te kuuro hinne boŋ, laabo kulu mo goro ikogo, gaa no ay ga bay kaŋ ni ga Israyla faaba d'ay kambe, sanda mate kaŋ ni ci.»
38Ut li Dios quixbânu joß quixtzßâma laj Gedeón. Nak quisakêu, laj Gedeón quixtau li rix li xul chi tßaktßak. Quixyatzß li rix li xul ut jun secß li haß quirisi saß li rix.
38 Yaadin mo no ka te: zama a suba Jideyon tun za susubay nda hinay. A na kuuro kankam ka kuuro kokobe ka harandaŋo kaa a gaa. A du gaasu fo me fo cine hari.
39Ut laj Gedeón quixye cuißchic re li Dios: —Chacuy inmâc, at inDios. Incßaß taxak tatjoskßok cuiqßuin. Tintzßâma châcuu nak tâcßut jun chic li retalil chicuu. Tinqßue cuißchic li rix li carner. Ut anakcuan nacuaj nak incßaß tâtßakâk li rix li carner. Caßaj cuiß chi xjun sutam tâtßakresi li chßochß, chan laj Gedeón re li Dios.Ut saß li kßojyîn aßan li Dios quixbânu joß quixtzßâma laj Gedeón. Li rix li xul incßaß quitßaka. Caßaj cuiß li chßochß chi xjun sutam quitßaka.
39 Gaa no Jideyon ne Irikoy se: «Ni futa ma si koroŋ ay boŋ, ay ga salaŋ sorro folloŋ wo hinne. Ay ga ni ŋwaaray no, ma naŋ ay ma ye ka si sorro follonko hinne da kuuro. Ma naŋ kuuro hinne ma ciya ikogo, amma laabo kulu ma tay da harandaŋ.»
40Ut saß li kßojyîn aßan li Dios quixbânu joß quixtzßâma laj Gedeón. Li rix li xul incßaß quitßaka. Caßaj cuiß li chßochß chi xjun sutam quitßaka.
40 Irikoy na woodin mo te han din, cino din ra. Zama kuuro hinne no ka bara ikogo, amma laabo kulu go da harandaŋ.